Magazin, iulie-decembrie 2004 (Anul 47, nr. 26-52)
2004-10-14 / nr. 41
SERIE NOUĂ - 698 • ANUL XLVII • 14 OCTOMBRIE 2004 • 16 PAGINI • 8000 LE NR. 41 (2448) SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT Ш Niciodată sfârșitul lumii nu vine chiar mâine. (Tit - Liviu) Adresă INTERNET - HTTP://WWW.MAGAZIN.RO ■ Părerea celui puternic e totdeauna cea mai bună. Stăpâna dragonilor Femma Pentru o seară specială? 1 ** 1 Dosarele frumuseții Remedii pentru un ton deshidratat actualizată prezentarea programelor ■ Pro TV ■ România ♦ Cercetătorii români s-au întrecut pe ei înșiși la capitolul săpături ARHEOLOGICE ♦ Pe urmele lor calcă „vânătorii de comori” prima decada a lunii august, în necropola tumulara de la Adâncată, arheologii suceveni au descoperit încâ un schelet de războinic din Epoca Bronzului (primul fusese descoperit la sfârșitul lunii iulie), iar la o distanța de 8 km au fost gasite doua statuete din ceramica a căror vechime a fost estimata la 5.000 de ani. Războinic din epoca bronzului Arheologul Bogdan Niculica, de la Complexul Muzeal „Bucovina", crede ca scheletul gasit la o adâncime de un metru și jumătate datează din anul 1700 î.Ch., iar pe mormânt se aflau vase reprezentând ofrandele ritualice aparținând Epocii Bronzului. Potrivit acestuia, situl arheologic descoperit la Adâncată reprezintă singura necropola tumulara din România aparținând culturii Comarov. Pe de altă parte, o altă echipă de arheologi și studenți a facut descoperiri remarcabile în situl arheologic de la Fetești, așezările descoperite datând din perioada timpurie a culturii Cucuteni. Din aceste situri au fost aduse la lumina două statuete din ceramica rudimentară conservate perfect. Mar de aur în Valea Zânelor? Cetatea dacica de la Valea Zânelor, Covasna, ar putea fi transformata într-un parc arheologic și inclusa într-un amplu proiect turistic, o idee care aparține conducerii Muzeului Carpaților Rasariteni din Sfântul Gheorghe, care a reluat în urma cu câțiva ani sapâturile la aceasta cetate, una dintre cele mai importante din arealul dacic. Aici localnicii spun ca, pe lângă mărturii inestimabile ale existenței culturii dacice pe aceste meleaguri, printre cioburi și bucăți de metal, a fost descoperit și un mâr de aur. Nu e de mirare de vreme ce în jurul cetății s-au țesut de-a lungul timpului foarte multe legende. Tot oamenii locului mai spun ca în cetate s-ar afla o comoara, pâzitâ de un spirit care îi pedepsește pe toți cei care îndrăznesc sa se apropie de ea. Potrivit legendei, din șapte în șapte ani, în cetate se deschide o poarta care arata drumul spre lada plină cu aur. Se spune ca poarta sta deschisa o noapte întreaga pâna la cântatul cocoșilor. Din pacate, oamenii au pierdut socoteala anilor, iar comoara dacilor a rămas în continuare îngropata în pământ. Tocmai aceste legende sunt cele care ar putea transforma Cetatea din Valea Zânelor în atracție turistica. Figurină ritualică Săpături efectuate tot sub auspiciile Muzeului Carpaților Râsariteni au scos la iveala, la sfârșititul lunii august, în situl Pauleni Ciuc-Csom mortan Miercurea Ciuc, o figurină ritualica antropomorfica destul de rara pentru sudestul Transilvaniei. Piesa, găsită în peretele prăbușit al unei locuințe din perioada neolitica, are o vechime de aproximativ 6.000 de ani, este facută din ceramica, are o dimensiune de aproximativ 30 de centimetri și este strâns legata de cultul fertilității și al fecundității. Arheologul Dan Buzea, de la Muzeul Carpaților Râsariteni, a declarat ca figurina este deosebita atât prin dimensiunea mare, prin gradul de stilizare, dar și pentru ca este pictata în Parcă mai mult decât în oricare an, vara aceasta a adus cel mai mare volum de săpături arheologice și în unele cazuri, chiar descoperiri de mare valoare științifică. în același timp, se înregistrează și unele jafuri ale siturilor cercetate, călcate de „căutătorii de comori” care cred că pot trece peste graniță bunuri de patrimoniu, culoarea roșie. Aici au mai fost descoperiți idoli zoomorfi și antropomorfi, săgeți din silex precum și o impresionantă cantitate de ceramică aparținând culturii preistorice Cucuteni Ariușd. Situl arheologic de la Pouleni- Ciomortan din județul Harghita a pus în valoare șase straturi succesive de culturi materiale pe durata a 6000 de ani, specifice Europei Centrale și de Est, de la Cucuteni Ariușd la cultura dacica, înaltul grad de conservare a sitului făcând din acesta unul dintre cele mai importante obiective de cercetare ale arheologiei românești. Totemuri geto-dacice In septembrie, o echipa de arheologi, condusa de Valeriu Sârbu de la Muzeul Brăilei, a facut o descoperire ieșită din comun: în localitatea ■ iartă-ți mereu dușmanii. Nimic nu-i supără mai tare. (Oscar Wilde) (La Fontaine) buzoiana Pietroasa, zona Gruiu Dării, ei au dat peste o cetate geto-dacicâ! Directorul Muzeului județean Buzău a apreciat câ e vorba de o descoperire de excepție, declarând că „se conturează, tot mai clar, existența în sud-estul României a unei uniuni tribale geto-dacice în secolele II-I, î.H., cu capitala la Cârlomânești unde, în campania arheologica din 2003, s-a descoperit capitala formațiunii politice, o așezare de tip urban având strâzi interioare cu paviment”. Practic, în punctul Gruiu Dării de la Pietroasa arheologii au scos la lumină un zid de cetate din piatra lat de 2,20-3,20 metri, precum și inventar sacru ce face trimitere la principalele totemuri geto-dacice. Sa nu pierdem din vedere că, la câteva sute de metri distanța, în urma cu peste un secol și jumatate s-a descoperit celebrul tezaur „Cloșca cu puii de aur”. Distrugere de vestigii istorice In sine, mai exista și așa-numiții „vânători de comori”, infractori care sustrag obiecte devenite de patrimoniu pe care apoi încearcă sâ le comercializeze în țară sau peste hotare. Un caz recent este cel adus la cunoștința de IPS Nicodim, episcopul Episcopiei Severinului și Strehaiei. Astfel la Mânâstirea Vodița, ridicata între anii 1364-1370, cu cheltuiala Voievodului Vladislav I, „mulți căutători de comori se considera dotați cu puteri bioenergetice supranaturale care, chipurile, detectează comorile aflate la o adâncime de 3-4 metri. Vin în zona și persoane străine cu fel de fel de aparate sofisticate și sapa în incinta unor monumente istorice, în speranța ca vor deveni bogate peste noapte”, spune IPS Nicodim. Culmea este că în urma cu câteva luni, în altarul bisericii din localitatea mehedințeana Zegujani, s-a sapat, la adăpostul nopții, o groapă de 2x3x3, autorii profanării rămânând necunoscuți. Unii hoți sunt prinși, sa amintim tezaurul numismatic descoperit în primăvara acestui an în bagajele unui cetățean din Caraș-Severin, care se pregâtea sâ-l înstrăineze unui colecționar din Serbia, dar câți dintre aceștia rămân „negustori cinstiți”? * 1 ' Bl Cucuteni - «Gânditorul dela Târpești»