Magazin, ianuarie-iunie 2010 (Anul 53, nr. 1-25)

2010-04-08 / nr. 14

7­­ m­­agazin D­upă cum am reamintit și în articolul publicat în Revista „Magazin” din 11 februarie 2010, gravitația se mani­festă ca un fenomen aparent de atracție uni­versală. în realitate este presiunea câmpului ne­structurat asupra câmpu­lui structurat. în Univers domină două câmpuri: câmpul magnetic și câmpul fundamental. Toate lungimile de undă ce se bazează pe suportul câmpului magnetic au o viteză constantă de 300 mii km/sec. Undele transmise prin câmp funda­mental nu respectă această regulă, viteza lor fiind direct proporțională cu lungimea de undă. Pe baza acestei propietăți se realizea­ză și fenomenul de antigravitație. Dacă vom considera până­ la cea mai apropiată stea de Pământ care este Sirius, durata undelor electromagnetice este de patru ani, pe când cea a undelor pe câmp fundamental este de durata orelor. Undele care depășesc viteza luminii au fost descoperite cu 23 de ani în urmă și s-a constatat că aceste unde „bombardează” Pămân­tul 24 de ore din 24, semnale inteligente și au proprietatea de a stră­bate întreg Pământul, care nu reprezintă un obstacol în calea lor. Aceste unde sunt emise de o singură sursă, care nu știm unde se află în Univers, dar printr-un sistem de comunicație emisie­­recepție pe acest principiu, am descoperit că semnalele emise s-au reîntors după un timp de 18 ore de la emisie, în aceași confi­gurație, dar cu o putere de patru ori mai mare. GHEORGHE LUCACI D­in nou d­espre a­ntiaravitatie 0 lume fără carburanți într-un studiu realizat de Greenpeace și Consiliul European al Energiei alternative, în ultimii 8 ani, au fost analizate mijloacele necesare înlocuirii surselor de energie responsabile de emisiile de gaz cu efect de­­ seră vorba demnuri radicale ce permit abandonarea combustibililor fosili și reducerea centralelor nu­cleare, începând cu anul 2050, în favoarea energiei solare, a biomasei, ener­giilor geotermice și eoliene. Până aici, nimic nou. Elementul de noutate îl constituie precizarea sem­nelor necesare acestei revoluții energetice, adică 14,7 bilioane de dolari (1 bilion e echivalentul a 1000 de miliarde) în etapa pregătitoare, până în 2020. Dacă țările dezvoltate, cu cel mai important consum energetic vor adera la acest proiect, în cea de-a doua și ultima etapă a revoluției verzi din 2030 până în 2090, ale cărei costuri nu pot fi estimate, carburanții fosili vor dispărea din istoria producției energetice a lumii. (D.M.) Nr. 14 (2732) din 8 aprilie 2010 întreținerea confecțiilor din blană Cu tot protestul ecologis­­mului contra confecțiilor din blănuri, finalizate printre altele cu falimentul uinor crescătorii furnizoare de materii prime, moda continuă să existe și să se mențină. A­rticolele din blănuri, căciuli, gulere, cape etc., toate contri­buie la o prezență atractivă, ca să nu mai vorbim de protejarea corpului împotriva temperatu­rilor scăzute din lunile de iarnă. în sezonul rece, confecțiile din blană sunt expuse po­luării atmosferei, prafului din precipitații și celui din locuințe, toate acestea contri­buind la modificarea coloritului și a luciu­lui natural al firelor de păr. Variațiile de temperaturi din cameră și­ ale celor din exterior influențează și ele negativ elasticitatea pielii, expunând-o la „scorojire” și la fisurări (crăpături). Pentru a-și păstra calitățile naturale, blănurile trebuie cosmetizate și recondiționate în perioadele de vară. Un alt procedeu de lustruire a firelor de păr este frecarea acestora cu un ames­tec de rumeguș uscat de fag, de carpen sau de tei cu neofalină, în proporție de 5 kg masă lemnoasa la 0,5 litru de substanță. Operațiunea de aplicare a amestecului ru­meguș + neolalină se efectuează în exte­riorul camerei, pe balcon sau în curte și constă din 2-3 treceri pe toată lungimea firelor de par. Ultima operație constă din îndepărtarea rumegușului prin scuturare, pieptănare, zvântare și aerisire prin atâr­­narea de o sârmă sau bară în balcon sau în curte. Un luciu natural al firelor de păr se­ mai poate obține și prin ștergerea blănii cu un tampon de vată sau din tifon înmu­iat în terebentină și aplicat de 2-3 ori pe toată suprafața în sensul de așezare a pâ­rului. Operațiunea se finalizează cu lus­truirea blănii cu o bucată de țesătură mai groasă sau tricat aplicată pe toată supra­fața și în sensul de așezare a firelor. Refacerea elasticității și a tonificării pielii care măresc durata de existență se realizează prin două procedee ușor de rea­lizat și efectuate după îndepărtarea parțială sau totală a căptușelii. Unul din procedee constă dinw pensularea de 2-3 ori a pielii cu o emulsie formată dintr-un gălbenuș proaspăt de ou de găină și 150-200 ml apă. Același efect se obține și cu ames­tecul de glicerina în proporție de 1/1 sau 1/2. Al doilea procedeu constă din frecarea părții cărnoase cu miez de nucă, aplicarea insistentă și repetată pe toată suprafața; în timpul verii confecțiile din blănuri se păstrează acoperite complet cu tifon, în șifonier, în cutii de carton sau din lemn, protejate de molii cu frunze uscate de nuc, coji de portocale, levănțică sau naftalină pusă în pungi din pânză. în lunile de vară se recomandă ca periodic blănurile să fie aerisite dimineața, timp de 1-2 ore. Dr. VADIM NESTEROV SU­A încă „digeră” foarte greu efectele războiului din Vietnam, încheiat oficial în 1975. între victimele contabilizate de Pentagon se numără și nu mai puțin de 2273 de soldați ale căror destine au rămas până azi o necunoscută. Dintre ei, 1101 sunt considerați morți în timpul luptelor. Restul­­ dispăruți în misiune. Totuși, despre aceștia nu există nici cea mai mică probă că ar­­ murți. Au rămas ei prizonieri în Vietnam ? a»­olemica în jurul acestui subiect s-a reaprins după ce, într-o fotografie venită din Asia și datata 25 aprilie 1990, cei trei bârbați surprinși astfel au fost recunoscuți de familiile lor din America drept foști „dispăruți în misiune” (DIM). îndoiala în 1987, autorităților vietnameze le-au fost prezentate 119 cazuri de DIM, dar acestea nu au arâtat cine știe ce tragere de inima în descâlcirea spinoasei probleme, lucru care a întreținut tensiunea dintre cele­ doua țari, pânâ în vara anului 1995, când SUA au deschis o ambasadă la Hanoi. Unii oficiali americani s-au declarat de acord cu ideea că 10-20 de soldați americani ar fi putut rămâ­ne prizonieri în Vietnam, Laos și Cambodgia, dupa 1975, dar și câ dis­păruții ar fi putut să fi sfârșit în temnițele din zona. în schimb, opinia publica americana considera, în pro­porție de 60%, câ numeroși foști combatanți americani sunt încă pri­zonieri. Fotografia din 1990 îi în­fățișă pe col. J.L. Robertson, mr. A.L. Lundy jr. și St. J. Ste­vens, dispăruți între anii 1966-1970. O alta fotografie a apârut apoi în 1991, înfǎți­­șându-l pe cpt. Donald G. Caier, lucru care a obligat Mi­nisterul Apărării să ajute orga­nismul de cercetări private care o publicase. Totuși, ni­meni nu a fost capabil sa fur­nizeze informații suplimentare. Mărturia Un membru al trupelor speciale antrenate de CIA a fâcut însǎ o decla­rație șocanta, la întoarcerea acasǎ, dupâ 15 ani de prizonierat în Vietna­mul de Nord: „Când eram prizonier la Hanoi, am auzit vorbindu-se des­pre prizonieri de râzboi americani. Le-am auzit vocile și am auzit ca­drele spunând câ erau piloți doborâți, aflați în curs de reeducare. Fiecare era foarte bine păzit.” Transferat în 1978 la Thanh Hoa, același martor afirma că a văzut peste 30 de piloți americani închiși în trei tabere di­ferite: „Piloții pe care i-am vâzut erau slabi și plini de râie. Se deplasau cu dificultate, dar erau obligați sa ca­re lemne din pădure. Deseori, se pră­bușeau. Uneori, paznicii îi bateau.” Totul se vinde și se cumpăra, inclusiv suferința uma­nă. „Industria DIM” a fost alimentată perio­dic și de fotografii alb-negru care ar fi prezentat prizonieri americani în junglă ori tabere secrete viet­nameze, dar probe câ ar fi vorba chiar des­pre DIM nu au apârut niciodată. Dimpotri­vă, unele clișee s-au dovedit a fi falsuri nu tocmai bine realizate. Altele erau por­trete decupate din reviste vechi sau montaje operate pornind de la pros­pectele distribuite în Asia de Sud-Est de familiile dispăruților. Enigme Slaba implicare a guvernului american în cercetări serioase a de­terminat formarea unor organizații private, finanțate în special de fami­liile dispăruților. Din nefericire, 14 dintre ele au fost acuzate în 1989 ca ar fi furnizat informații false, tocmai pentru a primi fonduri. Iar între măr­turia unui bărbat care nu avea niciun motiv la mintă și practici mercantile îndoielnice, este foarte dificil sa se formuleze o imagine Cât de cât clara asupra acestei probleme. Ca mii de soldați americani au fost făcuți prizonieri în Vietnam , un lucru cert. Dar, din cei 1172 de DIM, câți au rămas captivi? Guvernul american nu a dovedit niciodată că ar dori cu­ adevarat sâ spargâ „buboiul”. Iar dupa ce relațiile diplomatice cu Vietnamul au fost restabilite, niciuna dintre cele două țâri nu și-a arătat in­teresul pentru revenirea asupra aces­tui dosar dureros. O concluzie este clara: aproape sigur, opinii­ publica nu va ști niciodată câți bărbați și-au găsit sfârșitul în temnițele vietna­meze, sperând ca vor primi un ajutor, care însa nu a mai venit. ADRIAN-NICOLAE POPESCU P CELöicloscop Dispăruți în Vietnam iff Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALA „MAGAZIN” S.R.L. 7 [UNK] [UNK]TM Т [UNK]Т 11 înmatriculata la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1/40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața resei Libere nr.1, cod. 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATER1NA BATRÀNEANU -Președinți GEORGE CUȘNARENCU - Administrator NICUȘOR DINCĂ - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.64 Paul Ioan, Dorin Maran, Adrian-Nicolae Popescu, Gabriel Tudor, Irina Stoica, N. Floria, Ionel Cojocaru ECHIPA DE SERVICIU: Responsabil de număr: Gabriel Tudor Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel./Fax: 021.317.89.66 DIFUZARE: Tel./Fax: 021.317.89.65 Nicușor Dinca (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Natașa Munteanu Cont:R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Tirix Bank S.A. - Sucursala Panduri COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președinta a Consiliului de Administrație Tel.­Fax: 021.317.89.66 • GEORGE CUȘNARENCU Redactor șef DOREL DORIAN, ADRIAN HORJA. PAUL IOAN Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editoriala „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr. 1, sector 1, București, România Fax: 021.317.89.66 гл­­' ■ Ac., ^ Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și penal, conform art. 205,206 Cod penal, de exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: "4­­ " V".­­ „MAGAZIN" * \ Gabriela Nițu, ' 1 Rodica Nițu Tiparul: INTACT S.A. J

Next