Magazin, ianuarie-iunie 2019 (Anul 62, nr. 1-26)
2019-01-10 / nr. 1-2
cultivată în laborator O companie din Israel susține că ar fi realizat primele fripturi din carne „cultivată” în laborator. Având la bazâ mostre prelevate de la animale vii și dezvoltate apoi în culturi de celule, bucățile de carne au mărimea unor cârduri de credit și sunt transformate în hrană prin metode științifice și prin incubare, încercările efectuate pânâ în prezent în acest sens nu au dat rezultate viabile, în schimb firma de biotehnologie Aleph Farms este prima care a reușit sa creeze structuri de țesut animal, complex cu aproape nimic diferite de carnea normala. Celulele provenite de la vaci vii sunt crescute în vase speciale, în două incubatoare, numite Alberto și Gertrude. Acestea imita condițiile existente în corpul vitelor, pentru a produce celule animale cu o acuratețe remarcabilă. O serie de teste complexe ajută apoi la producerea de diferite tipuri de țesuturi - celule de grosime, celule pentru vase de sânge, celule de susținere și celule musculare. Toate sunt combinate, pentru a crea o forma complexa și, după trei săptămâni de creștere, devin o friptura numai buna de mâncat! Tehnologia pentru friptura de vacǎ... farǎ vaca este deocamdatâ în curs de dezvoltare și firma susține câ asemenea fripturi s-ar putea comercializa, în cel mult doi ani, în restaurante, la prețul de 50 de dolari porția. „Teoretic, această metoda ar putea fi extinsă, astfel încât clientul să poată fi servit cu friptura de bizon sau de balenă, fără să fie nevoie și de uciderea respectivelor animale”, spune directorul executiv al firmei Aleph Farms, Didier Toubin. Metoda ar fi nu doar pe placul vegetarienilor, ci și pe cel al ecologiștilor, întrucât diminuarea cererii de carne de vită ar duce la o scădere considerabila a emisiilor de metan, degajate de imensele cirezi de vaci crescute azi pentru came. Nr. 1-2 (3183) din 10 ianuarie 2019 Războiul Rece va fi relansat pe Lună La doar câteva zile de când NASA își anunțase planurile de a reveni pe Lună cu echipaje umane, pentru a înființa aici o baza permanentă, folosind firme private în vederea acestei acțiuni. Roscomos, agenția federala spațiala rusa și-a expus intenția de a stabili o colonie lunara, de asemenea permanentă, până în 2040. Strategia Roscosmos va fi aplicata în trei stadii. Mai întâi va fi lansata o stație orbitala, apoi o misiune cu echipaj uman și ulterior se va construi o baza permanenta. Un purtător de cuvânt al agenției a anunțat ca specialiștii mși ar fi decis deja, pe baza imaginilor transmise de sateliți, „regiunile unde exista cele mai favorabile condiții pentru construirea de baze selenare”. Anunțul a fost făcut cu prilejul unei ședințe comune a Consiliului Tehnico- Științific al Roscomos și al Consiliului Spațial din cadrul Academiei Ruse de Științe. Oficialii mai susțin că obiectivul programelor lunare este de a garanta că interesul național al Rusiei este îndeplinit în spațiu: „înțelegem ca dispunem de resurse limitate, deoarece situația geopolitică nu este de natură a atrage mai multe resurse”, a declarat președintele Academiei Ruse de Științe, Alexandr Sergheiev, în vreme ce colegul sâu, Dmitri Rogozin, directorul general al Corporației de Stat Roscosmos a adâugat: „Este imposibil sa rezolvam problemele actuale de pe Pâmânt fără sa știm încotro vom merge în viitor.” Pe de altă parte, și americanii sunt la fel de dispuși sâ înființeze stații permanente pe Lună, prin intermediul unei colaborări inedite cu nouă firme private, de la mici startup-uri pânâ la giganți ca Lockheed Martin. Scopul urmărit este realizarea de vehicule robotice lunare și de sisteme pentru explorarea resurselor naturale ale Lunii. Administratorul NASA, Jim Bridenstine, a declarat ca în mai puțin de un deceniu, Statele Unite vor trimite pe Luna o misiune spațiala cu echipaj uman, prima după expedițiile Apollo, din anii 70 ai secolului trecut. „Construim următorul capitol al explorării americane - întoarcerea pe Luna, pentru a rămâne acolo”, se arată într-un comunicat oficial al NASA. „Vrem sa utilizam resursele Lunii și acest lucru ne va ajuta în vederea primei expediții cu echipaj uman către Marte”, a precizat Bridenstine, un fost pilot militar al US Navy și congresmen republican de Alabama, numit în fruntea NASA de președintele Trump, în aprilie. Proiectul beneficiază de o finanțare de 2,6 miliarde de dolari, iar NASA va cumpăra, de asemenea, de la companii private, vehicule robotice comerciale, pentru a efectua transporturi de echipament câtre Luna. Șamanismul cea mai veche meserie din lume Deși se spune îndeobște ca prostituția ar fi constituit prima „meserie” practicată pe planeta, se pare ca primii profesioniști pământeni au fost, de fapt, șamanii. Numiți și vraci sau vrăjitori, aceștia și-ar fi folosit „abilitățile magice” încă de la apariția primelor comunități umane, susține cercetătorul american de origine indiana Manvir Singh, care a întreprins un studiu în câteva regiuni ale planetei unde se mai practică încă șamanismul: „în termeni generali, un șaman este o persoana care intră într-un fel de transă, o stare psihologică și comportamentală aparte, pentru a oferi servicii comunității”, spune Singh. Aceste servicii merg de la invocarea ploii și vindecarea bolilor pânâ la găsirea de vânat, alungarea norilor și a grindinei sau exorcizarea spiritelor rele. Singh, care lucreazâ în cadrul Departamentului de Biologie Evoluționista Umana al Universității Harvard, susține câ șamanii au fost și liderii primelor comunități umane, impunându-se prin calitățile lor, reale sau imaginare. „Transformările suferite de ei, cel mai adesea cu ajutorul plantelor halucinogene, i-au ajutat sâ se impună în fața celorlalți membri ai societăților umane primitive, încâ de la crearea acestora. S-a format astfel o clasa sociala profesionalizată, în care nu oricine avea acces, pentru că era necesar un ritual de transformare. Toți membri tribului ar fi fost, de pildă, capabili să realizeze o canoe sau un arc, dar nu oricare dintre ei putea trece cu bine de etapele unui asemenea ritual”, se arată în articolul publicat de Singh în revista Behavioral and Brain Sciences. Hackerii pot ataca prin jucării inteligente Specialiștii în cibernetică au descoperit, în ultimii ani, numeroase breșe de securitate în dispozitivele „smart”, tot mai des întâlnite în locuințele de pretutindeni. Recent, o echipă de la Universitatea „William Mary”, statul american Virginia, a testat mai multe produse casnice de acest fel și a descoperit că termostatele, aspersoarele și jucăriile inteligente, conectate la Internet sunt cel mai ușor de „spart” de câtre infractorii cibernetici, permițându-le acestora din urmă accesul la sistemele de alarma și la camerele de supraveghere din case. In mare, problema este cauzata de sistemul informatic centralizat, care permite diferitelor aplicații și dispozitive sa comunice unele cu altele, în cadrul așa-numitului „Internet al tuturor lucrurilor.” Inclusiv banalele întrerupătoare electrice ar putea fi o poarta de acces pentru hackeri: „Au fost investite milioane de dolari în camere de securitate și uși inteligente, pentru a le face impenetrabile, dar oamenii nu au acordat aceeași atenție unor dispozitive precum comutatoarele electrice acționate de la distanța, prin Internet”, avertizeaza Adwait Nadkami, profesor asociat de informatică la instituția mai sus menționata. împreuna cu studenții sâi, Nadkami a testat mai multe produse inteligente și sisteme de securitate, punând în evidență vulnerabilități semnificative ale unor sisteme precum NEST, de la Google, sau Hue, de la Phillips, ce pot fi deturnate de hackeri prin Internet sau conexiuni Wi-Fi ori Bluetook. Inclusiv jucăriile inteligente - la mare căutare în acest sezon - pot avea vicii de securitate care fac din ele unele dintre cele mai „atractive” produse pentru hackeri. Primul schellet comolet narsuuial Printre numeroasele specii de marsupiale caracteristice continentului australian s-a numarat și leul marsupial, a cărui existență a fost pusa la îndoiala decenii întregi de unii savanți. Primele oseminte ale acestui animal bizar au fost descrise în 1859, când oamenii de știința britanici au găsit un fragment de craniu aparținând unui mamifer de talie mare, necunoscut pânâ atunci. De atunci, au mai fost scoase la iveala alte oseminte, deși unele dintre ele s-au dovedit, ulterior, fie falsuri, fie făcând parte din scheletul altor animale. Grație unor descoperiri recente, fâcute într-o peștera calcaroasă din câmpia Nullarbor, din sudul Australiei, unde au fost gǎsite osemintele a opt exemplare animale, specialiștii australieni au putut însǎ reconstitui pentru prima oara un schelet complet de leu marsupial. Având denumirea științifică de Thyalocoleo camifex, animalul cântărea peste 100 kg și a trâit în Australia în Pleistocen, adică până acum circa 12.000 de ani. Deocamdată, nu se știe ce anume a provocat extincția lui, cu atât mai mult cu cât leul marsupial, extrem de bine dotat pentru a se cațăra și în copaci și a-și târî prada - cum fac azi leoparzii - nu avea inamici