Magazin, iulie-decembrie 2020 (Anul 63, nr. 22-47)

2020-11-26 / nr. 43

SAPTAMANAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT ННИВННВМНПНН 1Я МНННННЯ [UNK]в C STII­­ ЕN­TIFICA­T DIN­ercetarea A DEVENIT, în 2010, mai globală, mai colaborativă ca nicio­dată. Publicația National Geographic a identificat, la sfâr­șitul anului trecut, o serie de des­coperiri care, prin semnificația lor ar putea fi reperele și tendin­țele care vor putea pune bazele unor descoperiri și mai uimitoa­re în noul deceniu care a debutat în 2020. Detectarea primelor unde gravitaționale Chiar dacă indicii convingă­toare ale undelor gravitaționale au apărut pentru prima dată în a­­nii 1970, nimeni nu le-a detectat direct până în 2015, când obser­vatorul LIGO din SUA a captat șocul unei coliziuni îndepărtate între două găuri negre. Descope­rirea, anunțată în 2016, a deschis o nouă modalitate de a „auzi” cosmosul; în 2017, LIGO și observato­rul european Virgo (Fecioara) au detectat un alt set de unde, de data aceasta produse de ciocni­rea a două obiecte ultra-dense numite stele neutronice. Teles­­coapele din întreaga lume au vă­zut explozia aferentă, eveni­mentul devenind primul obser­vat vreodată atât în cazul unde­lor luminoase, cât și în cel al un­delor gravitaționale. Datele de referință au oferit oamenilor de știință o privire fără precedent asupra modului în care funcțio­nează gravitația în Univers. Scuturarea arborelui genealogic al umanității în 2010, exploratorul Lee Berger, amintește National Geo­graphic, a descoperit un strămoș uman îndepărtat numit Australo­pithecus sediba. Cinci ani mai târziu, el a anunțat că sistemul de peșteri Cradle of Humankind din Africa de Sud conținea fosile ale unei specii cu totul noi, denumită Homo naledi, un hominin a cărei anatomie „mozaic” seamănă atât cu oamenii moderni, cât și cu „verii” mult mai îndepărtați. Un studiu ulterior a arătat, de asemenea, că H. naledi este sur­prinzător de „tânăr”, el trăind în urmă cu 236.000-335.000 de ani. Alte descoperiri remarcabile s-au acumulat în Asia. In 2010, o echipă a anunțat că ADN-ul extras dintr-un os siberian fosil era diferit de cel al omului mo­dern, descoperirea fiind printre primele dovezi ale existenței unei descendențe necunoscute, denumită denisovani. în 2018, în China au fost descoperite unelte de piatră, vechi de 2,1 milioane de ani, confirmând faptul că pro­ducătorii de unelte s-au răspândit în Asia cu sute de mii de ani mai devreme decât se credea; în 2019, cercetătorii din Fi­­lipine au anunțat descoperirea unor fosile de Homo luzonensis, un nou tip de hominin, similar cu Homo floresiensis, așa-numitul „hobbitus” din Flores, o insulă indoneziana. Și noile unelte de piatră de pe insula indoneziană Sulawesi sunt anterioare sosirii oamenilor moderni, ceea ce nurilor Homo, Australopithecus, Paranthropiis și Ardipithecus). Descifrând ADN-ul arhaic In 2010, cercetătorii au pu­blicat primul genom aproape complet al unui Homo sapiens arhaic, deschizând calea unui deceniu revoluționar privind studierea ADN-ului strămoșilor noștri. De atunci, au fost secven­­țiate peste 3.000 de genomuri ar­haice, inclusiv ADN-ul Naiel, o fată care a murit acum 13.000 de ani, în Mexicul de azi. Rămășițele ei se numără prin­tre cele mai vechi schelete uma­ne intacte găsite vreodată în Ame­rica. De asemenea, în 2010, cer­cetătorii au anunțat prima ver­siune a genomului neanderthali­­an, oferind primele dovezi gene­tice solide conform cărora unu până la patru la sută din ADN-ul modern al non-africanilor provi­de la aceste rude apropiate, descoperire izbitoare. ADN-ul arhaic au dezvăluit in 2018 că un os vechi de 90.000 de ani aparținea unei fete ado­lescente a cărei mamă era Nean­derthal și al cărei tată era Deni­­sovan, ea devenind astfel primul om hibrid străvechi descoperit vreodată. Ulterior, cercetătorii au comparat ADN-ul Deniso­­van cu proteine fosile pentru a confirma faptul că Denisovanii au trăit cândva în Tibet, extin­zând zona cunoscută a misterio­sului grup, după cum relatează National Geographic. Primii pași în era CRISPR Rămânem în zona ADN pen­tru a aminti că anii 2010 au marcat progrese uriașe în capacitatea cer­cetătorilor de a modifica cu preci­zie ADN-ul, și asta în mare parte datorită identificării sistemului Crispr-Case. Ce este acest sistem? Acronimul CRISPR (Cluste­red Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats), adică Gru­puri de Repetări Scurte Palindro­­mice în Ordine Intercalată, de­notă, în esență, o serie de scurte secvențe de ADN repetitive cu „distanțiere” așezate între ele. CRISPR este o caracteristică e­­sențială a codului genetic bacte­­rian și a sistemului său imunitar, funcționând ca sistem de apăra­re pe care bacteriile îl folosesc pentru a se proteja împotriva atacurilor virușilor și pentru a-și „aminti” apoi de fiecare virus spe­cific care le atacă. în 2012, cercetătorii au pro­pus ca metoda CRISPR să poată fi folosită ca un puternic instru­ment de modificare genetică, de­oarece acesta taie exact ADN-ul în moduri pe care oamenii de știință le pot personaliza cu ușu­rință. în câteva luni, alte echipe au confirmat că tehnica a func­ționat pe ADN-ul uman. De a­­tunci, laboratoarele din întreaga lume au folosit Crispr-Cas9 pen­tru a experimenta aplicațiile sale în agricultură și medicină. In august 2017,­­ o echipă condusă de biologul Shoukhrat Mitalipov de la Oregon Health and Science University a primit finanțare privată pentru a utiliza CRISPR în cazul unei mutații în embrionii umani viabili care cauzează îngroșarea mușchilor inimii. Embrionii modificați au revenit în laborator în proporție de 72 la sută fără mutație. Nu numai SUA și Europa desfășoară experimente de modi­ficare s genetică prin metoda Crispr. începând din 2015, Chi­na conduce studiile la om folo­sind CRISPR pentru a combate diferite tipuri de cancer, infec­țiile cu HIV și HPV. Metoda es­te însă controversată, pentru că modificările ADN uman și apoi reproducerea lui industrială, pot produce modificări ireversibile catastrofale pentru specia uma­nă. Alți critici susțin că modifi­carea genetică a embrionilor nu este etică, chiar dacă embrionii modificați nu sunt destinați transferului și implantării. Bomba a venit în noiembrie 2018, când au apărut informații legate de cercetătorul chinez He Jianhui, care a declarat la un congres că a creat primul copil din lume modificat genetic prin metoda CRISPR, și anume ge­menii numiți Lulu și Nana, des­pre care am scris și noi la mo­mentul respectiv. El ar fi modi­ficat embrioni gemeni pentru a spori rezistența la HIV. Valurile au fost uriașe și, de atunci, subiectul pare închis pen­tru media Dar, cu siguranță, ex­perimentele CRISPR continuă în marile laboratoare de cercetare ale lumii și ar putea aduce rezultate spectaculoase în acest deceniu. GEORGE CUȘNARENCU Dosarele frumuseții Sugestii­­ utile sugerează prezența unei a treia insule neidentificate de homi­nizi în Asia de Sud-Est. Hominizii sunt grupul format din oameni moderni, specii uma­ne dispărute și toți strămoșii noș­tri imediați (inclusiv membri ai ge­n IN ULTIMII 10 ANI. OAMENII DE STIINTA DIN ÎNTREAGA LUME AU FĂCUT PROGRESE REMARCABILE. DESCOPERIRILE ULTIMULUI DECENIU AU DUS LA O MAI BUNĂ ÎNȚELEGERE A MISTERELOR CORPULUI UMAN, ALE PLANETEI NOASTRE ȘI ALE COSMOSULUI CARE NE ÎNCONJOARĂ. IATĂ O LISTĂ CU CELE MAI IMPORTANTE: Femma club Pentru dumneavoastră, doamnă De ce vine toamna cu kilograme în plus? f . MUREȘ

Next