Magazin, ianuarie-iunie 2022 (Anul 65, nr. 1-26)

2022-01-13 / nr. 2

---------------------------------------------------------------------------------------------- Nr. 2 (3332) din 13 ianuarie 2022 2 magazin HYPERLOOP între Paris și Berlin sunt 1052 kilometri de parcurs pe calea rutieră pe care, la modul ideal, o mașină îi parcurge în peste 5 ore. Ш proiect de ultimă oră propune o soluție aproape de dome­niul science-fiction, întrucât ar însemna parcurgerea distanței sus-mențio­­nate în ceva mai mult de o oră! Este vorba despre revoluțio­narul hyperloop, un „tren” cu levitație magnetica, însă nu de tipul monoraiurilor japoneze ca­re se deplasează cu viteze incre­dibile. Hyperloop-ul ar putea fi vi­itorul transportului pentru cala­torii de lungime medie. Ar pu­tea să depășească calea ferata de mare viteza și, în același timp, să opereze la viteze comparabile cu cele ale aviației, dar la o frac­țiune din costurile sale de mediu și energie. Simplificând foarte mult ideea, vorbim despre un „vehi­­cul”-capsulă ce se deplaseaza printr­­un mic vidat, la vi­teze foarte mari, aproape superso­nice, iar propulsia constă într-o teh­nologie care im­plică și câmpuri electromagnetice. In fața capsu­lei trebuie elimi­nata presiunea, altfel vehiculul oprindu-se în mod automat, însă și în interior trebuie asigurate cu strictețe toate elementele de me­diu existente într-un avion su­personic. Totuși, un risc inevita­bil rămâne, în cazul în care dife­rența de presiune sufera o defec­țiune, pasagerii putând fi afec­tați fizic. Consumul de energie, com­parat cu o mașina electrica, este de șase ori mai mic, iar energia este sustenabila. Prețul de infra­structura este apropiat de cel al unui tren datorita soluției de tehnologie existente pe partea de capsule. In prezent, trenul fu­turist denumit TGV este consi­derat prea puțin eficient, fiindcă dezvolta „numai” 300-350 km/ora, iar cursele aeriene sufera de pro­bleme ecologice, de amplasa­mentul aeroporturilor în afara orașelor. Prin urmare, soluția salva­toare ar fi acest hyperloop, ca­pabil sa atinga viteza de circa 1.000 km/ora, suta la suta elec­tric, deci cu impact redus asupra mediului. Conceptul sugerat de proiectele practice ale lui Elon Musk (Space­X și Tesla) se afla în aplicare de către start-up-ul iberic Zeleros. Acesta plănuiește sa con­struiască o pista de testare de 3 km într-o locație încâ de stabilit în Spania, unde pânâ în 2023 se dorește sâ-și demonstreze via­bilitatea, lucrând cu Portul Va­lencia pentru a studia utilizarea de hyperloop în transportul de mărfuri; în schimb, pentru pasa­geri, cel mai apropiat termen de concretizare se afla la cel puțin zece ani distanța. ­Despre adverbe Auzim de multe ori în jurul nostru spunându-se: „actrița/fe­­meia/tânâra cea mai bine îmbră­cată a fost...” Greșeala provine din tratarea cuvântului „bine” ca adjectiv în vreme ce acesta este adverb. Ca adverb este invaria­bil chiar și la forma de su­perlativ. Spunem astfel „echipa cel mai bine clasată”, „gra­dina cel mai bine îngrijită”, „femeia cel mai bine îm­­bracatâ”. Daca acest „cel mai bi­ne” ar fi înlocuit cu un alt adverb cu sens asemǎnàtor, re­gula este întotdeauna respectata farâ sa puna probleme. Auzim astfel spunându-se „excelent îngrijită”, „excelent clasata” și lista ar putea conti­nua. (7.5.) ■ .... : Ecologie O problema planetara a zi­lelor noastre greu de gestionat o constituie acumularea rapida a unor cantități imense de rezi­duuri, gropile de gunoi special amenajate în acest scop nemai­­fâcând fața „producției” socie­tății umane. O soluție ingeni­oasa au gasit autoritățile ame­ricane din Florida. Cine ajunge în parcul ur­ban Muntele Trashmore (a nu se confunda cu celebrul Rush­­more) se poate bucura din plin de spațiile verzi relaxante, de superbele sale alei pentru plim­bări agreabile ori de dotările specifice unui parc de agrement și distracție. Aceasta, fǎrâ a ști ca are sub picioare o uriașa acumulare de gunoaie! Deschis în 1974, parcul Trashmore este un exemplu po­zitiv de conversie a gropilor de gunoi pe o suprafața de aproxi­mativ 165 acri (66 hectare). într-adevar, colinele din Virginia Beach, înalte de pânâ la 18 metri, au fost clădite de om deasupra unei foste gropi de gunoi, peste care s-au turnat uriașe cantități de pământ curat. In afara celor doi,anunți” arti­ficiali, aici au mai fost amenajate autentică locuri în care se poate pescui, terenuri de sport și - un detaliu important - numeroase spații des­tinate copiilor, fie pentru joa­că, fie pentru practicarea dife­ritelor sporturi, locuri adaptate inclusiv pentru persoanele cu dizabilitâți. Astfel, deși zona se numește Trushmore (în traducere literala - „mai mult gunoi”), a de­venit un etalon al curățeniei, un simbol neoficial al ideii de eco­logie autentică, vizitat anual de peste un milion de turiști. Intr-o linie asemănătoare, pu­țini cunosc faptul ca și o parte importanta a Parisului cutreie­rat permanent de vizitatori din întreaga lume s-a ridicat tot deasupra unor depozite de rezi­duuri, dovada ca, respectând o binecunoscuta figura de stil poetica, din „mucigaiuri și no­roi” pot râsari cele mai fru­moase flori. Supremația transportului aerian Transportul în comun nu mai are foarte mult pânâ la extinderea zonelor sale de acțiune dincolo de binecunoscutele rețele terestre, aeriene și acvatice. Dacâ pânâ nu demult a comanda un taxi doar în cadrul urban era „reperul” în domeniu, de mai mulți ani, acestea fac în mod curent curse și între localități. Aceeași posibilitate de deplasare indi­viduala rapida și confortabila, dupa necesi­tățile și preferințele fiecarui potențial cli­ent, lipsește oficial în transportul ac­vatic, și în cel aerian, iar rarisimele posibilități existente nu sunt nici pe departe accesibile populației de rând. Totuși­­ viitorul suna bine, fiindcă se estimează ca, peste puțini ani (numai trei ani!), tot mai mulți pământeni își vor putea rezerva loc într-un taxi zburător. Ținând cont de faptul ca über și Boeing dezvolta taxiuri zburătoare eVTOL (decolare și aterizare vertica­la electrică), un raport estimează ca pânâ în anul 2040 vor exista 430.000 de astfel de vehicule în funcțiune, în întreaga lume. Aceasta inovație care ar putea revoluționa transportul urban reduce substanțial timpul de călătorie în zonele aglomerate și poate fi o soluție în mega­­orașele a căror creștere este mai rapida de­cât dezvoltarea infrastructurii rutiere. Dronele de livrare sunt, de asemenea, din ce în ce mai dezvoltate și testate, piața globala urmând sa atinga valoarea de 5,6 miliarde de dolari pânâ în 2028, potrivit unei estimări actuale. Pentru a face fața cerințelor unui viitor în care dronele și taxiurile zburătoare vor fi nevoite sâ își împartă spațiul aerian pe zo­ne aglomerate, susținătorii tehnologiilor afirma ca orașele vor construi o mulțime de miniaeroporturi, numite „skyports”. Aces­tea vor fi necesare, astfel încât taxiurile să poatâ ateriza în locurile în care oamenii vor sâ meargâ. Joby Aviation, firma cu sediul în Cali­fornia, se afla în fruntea dezvoltării de ta­xiuri zburătoare, după ce a efectuat peste 1.000 de zboruri de testare ale aparatului sau eVTOL. Firma speră sa obțina apro­barea autorității de reglementare din SU­A pentru a începe operațiunile comerciale chiar din 2024. Vehiculul Joby poate tran­sporta patru pasageri, zboară cu 322 km/h și are o autonomie de peste 241 km. Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU ȘI NICUȘOR DINCA Săptămânalul .Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. î­ magazin înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BĂTRÂNEANU Președintă GEORGE CUȘNARENCU Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dinca (director) - 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont­R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Bank S.A. - Sucursala Panduri Cont: R024ANCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R. - Sector 1, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BĂTRÂNE­ANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editorială „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr. 1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia revistamagazin@yahoo.com TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: ^ „MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu ■1 % A ""V.­A* J Redactorii semnatari ai articolelor publicate in revistă sunt direct răspunzători, material fi din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate. Tiparul: TIPOART IDEA STUDIO S.R.L.

Next