Magazin, ianuarie-iunie 2022 (Anul 65, nr. 1-26)
2022-05-05 / nr. 18
SERIE NOUĂ - 1598 • ANUL LXV • 5 MAI 2022 • 16 PAGINI • 3 Nr. 18 (3348) E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com • redactia.revistamagazin@gmail.com WhatsApp: 0722.625.622 SAPTAMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT LA STUDIEREA PARAMIZII FUNDAMENTALE A VIEȚII, MOLECULA DE ADN, la încercarea de a o modifică n-a mai fost decât un pas. Un pas controversat, cum a fost în 2019 ADN modificat, editat, prin tehnologia CRISPR, de echipa medicului chinez He Jianhui, care a dus la nașterea unor gemeni imuni la infectarea cu HIV. Realizarea medicului chinez a fost criticată vehement, dar tehnologia este utilizată în mai multe laboratoare din lume, urmând să aflăm, la un moment dat, rezultate spectaculoase. Acum tehnicile ADN ajung în medicina. O nouă eră a medicinei O informație recentă, adusă la cunoștință de Societatea de Farmacologie Britanică și Colegiul Regal al Medicilor, pomenește o tehnologie de ultimă oră, „o nouă eră a medicinei”, care ar potrivi cu mare precizie medicamentele, chiar cu codul genetic uman. Se pleacă de la observația că „unele medicamente sunt complet ineficiente sau devin mortale din cauza unor diferențe subtile în modul în care funcționează organismul uman”. Un lucru știut de mai bine de un secol. Așa că „noua eră” ar presupune „o adaptare a noilor medicamente la ADN individual”. Iar noua eră și-a găsit și o etichetă, se numește farmacogenomică. Iar testele ar putea fi disponibile de anul viitor. Pentru a o pune într-o lumină favorabilă, tehnica are nevoie și de exemple emoționale. Așa că este prezentat cazul unei paciente, o oarecare Jane Bumns din Liverpool, „care a avut o reacție violentă de piele când a luat un medicament pentru epilepsie”. La două săptămâni după ce i s-a administrat carbamazepină, femeii de 19 ani, i-a apărut o erupție cutanată, urmată de febră mare și halucinații. Jane a declarat pentru BBC că s-a trezit „acoperită de bășici, parcă era ceva desprins dintr-un film de groază, era ca și cum aș fi luat foc”. Deși descrierea este vagă, specialiștii explică faptul că medicamentul i-a provocat sindromul Stevens-Johnson, care afectează pielea și care „este mult mai probabil să apară la persoanele care se nasc cu mutații specifice în codul genetic”. Chiar dacă nu se cunosc efectele secundare ulterioare, peste ani sau decenii, femeia s-a declarat „extrem de norocoasă”, declarând că susține testele farmacogenomice pe motivul că „dacă îți salvează viața, atunci este un lucra fantastic”. Nu se știe dacă Jane ar fi murit în urma acestei extrem de rare reacții cutanate, cert este că profesorul Mark Caulfield, președintele Societății de Farmacologie Britanică, afirma că „99,5 la sută dintre noi avem cel puțin o modificare în genomul nostru care, dacă dăm peste un medicament greșit, fie nu va funcționa, fie chiar va provoca daune”. Un truism bine venit, lucru acesta i se reproșează industriei farmaceutice de peste un secol. Datele recente constată că există „mai mult de cinci milioane de persoane din Marea Britanie, care nu obțin nicio ameliorare a durerii atunci când se tratează cu codeină”. Și asta pentru că „codul lor genetic nu conține instrucțiunile pentru producerea enzimei care descompune codeina în morfină și, fără aceasta, administrarea medicamentului este un eșec”, mai spune specialistul. Lucru valabil, probabil, pentru o mulțime de alte medicamente pe care nu le prescriu medicii. Cum poate că nu e vorba de instrucțiuni ADN lipsă, ci despre compoziția și arhitectura medicamentelor, care sunt remediu și otravă în același timp. In Marea Britanie, farmacogenomica este deja utilizată pentru unele medicamente. Oamenii de știință au analizat cele mai prescrise 100 de medicamente și rapoartele vorbesc despre faptul că „dispunem deja de tehnologia necesară pentru a introduce testele genetice, pentru a ghida utilizarea a 40 dintre acestea”. Analiza genetică s-ar putea face atunci când este prescris unul dintre cele 40 de medicamente, dar ambiția este ca ea să fie efectuată cu mult timp înainte, eventual la naștere, „dacă se va continua testarea genetică a nou-născuților, sau ca parte a unui control de rutină la 50 de ani”. Nimic neobișnuit, în fond încălzirea a fost făcută cu testele pentru depistarea Covid19. Inteligența artificială bate inteligența naturală? Șahul este un joc de strategie complicat. Go este un joc de strategie și mai complicat. Nu e de mirare că atunci când s-a vorbit de Inteligența artificială, aceea a unor mașini de acum câteva decenii, pariul a fost pe computerul care va reuși să învingă un campion mondial de șah. Pe 11 mai 1997, un computer numit IBM ® Deep Blues l-a învins pe campionul mondial la șah Garry Kasparov, după un meci de șase jocuri, care a durat câteva zile: două victorii pentru IBM, una pentru campion și trei remize; între timp, miza a fost ridicată. Roboții cu IA sunt ceva mult mai complicat decât o mașină de jucat șah, pentru că este vorba despre auto-învățare și decizii autonome, după asemănarea creierului uman. Recent, aflăm, IA „a învins opt campioni mondiali la bridge, un joc de cărți în care supremația umană a rezistat în fața mașinăriilor până acum”. într-adevăr, în jocul de bridge, spre deosebire de șah, cei patru participanți au de-a face „cu informații incomplete și trebuie să reacționeze la comportamentul altor jucători, un scenariu mult mai asociat cu procesul decizional al oamenilor”. Prin comparație, șahul și jocul strategic Go, un jucător are un singur adversar și ambii dețin informații complete. Victoria amintită la bridge reprezintă, din acest motiv, „un moment de cotitură pentru Inteligența artificială”. Performanța „reprezintă un avans fundamental important în starea sistemelor de inteligență artificială”, explica Stephen Muggleton, profesor de învățare automată la Imperial College London. Reușita amintită aparține unei companii franceze, NukkAI care a proiectat și realizat un sistem de Inteligență artificială botezat Nook. In cadrul unui turneu de două zile la Paris, Nook „a avut același rol ca și campionul uman, cu aceleași cărți și aceiași adversari”, reușind să câștige 67 de jocuri din cele 80 jucate, adică 83 la sută, potrivit cotidianului The Guardian. Jean-Baptiste Fantun, cofondator al NukkAI, a declarat că dezvoltarea și conceptul mașinăriei lor este rodul a cinci ani de muncă, iar matematicianul Cédric Villani, câștigător al medaliei Fields în 2010, cel mai prestigios premiu pentru excelență în matematică, a spus despre NukkAI că este „o superbă poveste de succes franțuzească”. Véronique Ventos, celălalt cofondator al NukkAI, a spus despre NooK că este „inteligență artificială din noua generație” pentru că își explică deciziile pe măsură ce avansează. „La bridge nu poți juca dacă nu explici”, a subliniat Ventus, deoarece jocul depinde de comunicarea între parteneri, lucru știut de cei care au jucat bridge măcar o dată în viață. „Balanța înclină înspre astfel de metode. Nu poți să nu spui oamenilor ce se întâmplă. Așa ceva nu funcționează în societățile noastre”, a precizat Michael Littman, profesor de informatică la prestigioasa Universitate Brown din Rhode Island, SUA. „Chiar dacă o persoană sau un sistem de inteligență artificială nu poate explica în cuvinte ceea ce face, comportamentul trebuie să fie „lizibil” pentru alții. Acest aspect va fi crucial în domenii precum sănătate și inginerie. Probabil că, însă, IA nu va „bate” niciodată inteligența naturală a omului, a mai adăugat Littman. GEORGE CUȘNARENCU 99 DOUĂ ZONE DE INTERES SE DISTING ÎN CERCETAREA ULTIMULUI DECENIU: EXPERIMENTELE DIN ZONA GENOMULUI UMAN, ACEASTĂ JOACĂ CU DOUĂ TĂIȘURI DE-A DUMNEZEU, ț INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ CARE CAUTĂ SĂ LEGE „UNITATEA CENTRALĂ" A FIINȚEI UMANE DE CREIERUL ARTIFICIAL AL VIITORULUI.