Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)

1969-11-19 / nr. 111

MILCOVUL pag. 2 LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAȚIONALE Miercuri 19 noiembrie 1969 Capitolul I Dispoziții generale ART. 1 — Gestionar, în înțelesul prezentei legi, este acel angajat al u­­nei organizații socialiste care are ca atribuții principale de serviciu pri­mirea, păstrarea și eliberarea de bu­nuri aflate în administrarea, folosin­ța sau deținerea, chiar temporară, a unei organizații socialiste, indiferent de modul de­­ dobîndire și de locul unde se află bunurile. Ministerele și celelalte organe cen­trale stabilesc funcțiile prin a căror ocupare angajatul dobîndește, potri­­vit alineatului 1, calitatea de gestio­nar. Aceste funcții sînt denumite, în cuprinsul prezentei legi, funcții de gestionari. ART. 2 — Sunt considerate bunuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mijloacele bănești sau orice alte valori. Capitolul II Condiții privind angajarea gestionarilor ART. 3 — Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a ab­solvit școala generală sau o școală echivalentă și are cunoștințele ne­cesare pentru a îndeplini această funcție. In funcție de complexitatea gestiu­nilor, de natura și valoarea bunuri­lor și de cunoștințele ce le implică gestionarea lor, ministerele și cele­lalte organe centrale stabilesc : a) Categoriile de gestiuni pentru care gestionarul trebuie să fi absol­vit liceul ori o școală profesională în specialitatea corespunzătoare gestiu­nii sau o școală echivalentă și să aibă un anumit stagiu în munca de gestionar ; b) categoriile de gestiuni pentru care funcția de gestionar poate fi în­deplinită și de cel care a împlinit vîrsta de­ 18 ani. ART. 4 — Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvîrșirea vreu­neia dintre infracțiunile prevăzute în lista anexă la prezenta lege, chiar dacă a fost grațiat. Nu poate fi angajat sau trecut în funcția de gestionar cel aflat în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvîrșirea vreuneia dintre in­fracțiunile prevăzute în lista anexă*. Dacă în cursul urmăririi penale al judecății sau după condamnare a in­tervenit amnistia, cel care a săvîrșit vreuna dintre infracțiunile prevăzu­te în lista anexă nu poate fi gestio­nat timp de 2 ani de la data interve­­nirii amnistiei. Cel căruia i s-a sus­pendat condiționat executarea pedep­sei nu poate fi gestionat în cursul termenului de încercare și 2 ani de la expirarea acestui termen. Prin „săvîrșirea infracțiunii“ se înțelege comiterea oricăreia dintre faptele prevăzute în lista anexă, pe care legea le pedepsește ca infracțiu­ne consumată sau ca tentativă, pre­cum și participarea la comiterea a­­cestora ca autor, instigator sau com­plice. ART. 5 — Organizațiile socialiste sunt obligate să ceară organelor mi­liției relații cu privire la anteceden­tele penale ale celor ce urmează sa fie angajați sau trecuți în funcții de gestionari. Organele miliției sunt obligate să comunice aceste relații în termen de cel mult 30 de zile de la primirea cererii. ART. 6 — Cel ce urmează a fi an­gajat sau trecut în funcția de ges­tionar va prezenta o dovadă elibera­tă de organizația socialistă în care a fost anterior încadrat, din care să rezulte dacă a produs pagube avutu­lui obștesc, natura acestora și dacă ele au fost acoperite. Această dovadă poate fi cerută de la ultimul loc de muncă și de organizația socialistă care ar urma să facă angajarea sau trecerea în funcția de gestionar Organizațiile socialiste sunt obli­gate să elibereze sau, după caz, să comunice dovada prevăzută în ali­neatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, în raport cu cele arătate în dova­dă, conducătorul organizației socia­liste va hotărî asupra angajării sau trecerii în funcția de gestionar. ART. 7 — în cazul în care gestiu­nea este încredințată mai multor persoane, angajarea sau trecerea în funcția de gestionar se face cu avi­zul scris al celorlalți gestionari Angajarea sau trecerea unei per­soane într-o funcție din subordinea gestionarului se face cu avizul scris al acestuia. ART. 8 — Angajații sezonieri sau temporari pot fi gestionari, cu­res­t în anexă este publicată lista in­fracțiunilor la care se referă artico­lul 4 din lege. Lista cuprinde infracțiuni prevă­zute de Codul penal republicat la 27 februarie 1948, cu modificările ulte­rioare, și de Codul penal din 21 iu­nie 1968, printre care : infracțiuni contra securității statului, contra pă­cii și omenirii, delapidarea, remune­rația injustă, neglijenta în serviciu, abuzul de serviciu, darea și luarea de mită, infracțiuni economice, pro­vocarea de pericol public, incendiu, catastrofa publică prin stricarea mij­loacelor de comunicație, falsificarea de monedă, mărci, timbre, falsul în note, furtul, tîlhăria, distrugerea ori degradarea, înșelăciunea, abuzul de încredere, gestiunea frauduloasă, dis­trugerea de acte, tăinuirea, favoriza­re’’ infractorului. Lista amănunțită a infracțiunilor va fi publicată în Buletinul Oficial. pe d­area condițiilor prevăzute în pre­zenta lege. ART. 9 — Conducătorii organizații­lor socialiste, angajații cu atribuții de control financiar, precum și con­tabilii, cu excepția acelora care sunt încadrați în unități mici determinate de ministere și celelalte organe cen­trale, nu pot face operații de primire, păstrare și eliberare de bunuri. Capitolul 11L Garanții 9 ART. 10 — Gestionarul are obliga­ția de a constitui o garanție în nu­merar. Ministerele și celelalte organe cen­trale stabilesc, în funcție de natura și valoarea bunurilor gestionate, pla­foanele valorice și condițiile în care este obligatorie și constituirea unor garanții suplimentare, constînd din : a) afectarea unor bunuri imobile sau bunuri mobile de folosință înde­lungată, proprietate a gestionarului sau a unor terți, pentru garantarea față de organizația socialistă, a aco­peririi pagubelor ce s-ar cauza de gestionar ; b) obligații asumate de terți față de organizația socialistă de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o sumă de­terminată. Garanția suplimentară prevăzută la alineatul precedent poate fi con­stituită și în numerar. Ministerele și celelalte organe cen­trale pot extinde, în funcție de na­tura și valoarea bunurilor, obligația de a constitui garanții în condițiile prezentului capital și asupra altor categorii de angajați care mînuiesc bunuri, cu excepția celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplini­rea atribuțiilor de serviciu. Nu este obligat să constituie ga­ranție cel care înlocuiește temporar un gestionar sau cel căruia i se în­credințează o gestiune pe o perioadă de cel mult 60 zile pînă la numirea unui gestionar. ART. 11 — Constituirea garanției se face prin contract încheiat în scris. Garanțiile reciproce între gestio­nari nu sunt admise. Aceeași persoa­nă nu poate constitui garanții pentru mai mulți gestionari. Cel care con­stituie garanția va declara, în scris, dacă a mai constituit alte garanții. Garanțiile suplimentare se consti­tuie înainte de încredințarea gestiu­nii. ART. 12 — Garanția în numerar va fi de minimum un salariu și de ma­ximum trei salarii tarifare ale gestionarului; ea nu va lunare putea depăși valoarea bunurilor încredin­țate. Pentru gestionarii retribuiți pe bază de cotă procentuală, cuantumul minim al garanției în numerar va fi echivalent cu cîștigul mediu pe o lu­nă, iar cel maxim cu cîștigul mediu pe trei luni. ART. 13 — Garanția în numerar se reține în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din cîștigul mediu pe o lună, după caz. Dacă, din cauza altor rețineri, ratele în contul garanției în numerar nu pot fi reți­nute, gestionarul este obligat să le depună. Pentru angajații temporari, alții decit cei prevăzuți la articolul 10 ali­neatul ultim, precum și pentru an­gajații sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar obligativi­tatea depunerii, la încredințarea ges­tiunii, a garanției integrale în nume­rar. ART. 14 — Ministerele și celelalte organe centrale stabilesc, în funcție de complexitatea gestiunilor și de na­tura și valoarea bunurilor, cuantumul garanțiilor în numerar între limitele prevăzute în articolul 12, precum și ratele la care se referă articolul 13 alineatul 2. Ministerele și celelalte organe cen­trale pot stabili, în cazuri justificate, garanții în numerar sub minimul prevăzut în articolul 12 sau scutirea de garanție. ART. 15 — Garanția în numerar va fi depusă de către organizația socia­listă la Casa de Economii și Consem­­națiuni, înscriindu-se intr-un carnet de consemnare pe numele gestiona­rului. Carnetul de­ consemnare va fi păstrat de organizația socialistă în favoarea căreia s-a constituit garan­ția. Pentru garanția depusă, Casa de E­­conomii și Consemnațiuni, acordă o dobîndă de 1,5 la sută pe an. ART. 16 — Garanția în numerar și dobînda aferentă pot fi ridicate de către gestionarul titular al carnetu­lui de consemnare la încetarea con­tractului său de muncă sau la trece­rea într-o funcție pentru care nu se cere garanție, în situația în care nu a cauzat o pagubă sau cînd paguba a fost acoperită în întregime. Organi­zația socialistă este obligată, în aces­te cazuri, să elibereze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carne­tul de consemnare împreună cu o co­municare către Casa de Economii și Consemnațiuni în care să se arate că titularul are dreptul să ridice garan­ția, în cazul transferării gestionarului într-o altă funcție pentru care de a­­semenea se cere garanție, carnetul de consemnare în care au fost înscri­se sumele depuse drept garanție va fi trecut la noul loc de muncă, pro­­cedîndu-se atunci cînd este cazul, po­trivit articolului 20. Cînd gestionarul a cauzat o pagu­bă în gestiune la locul său de mun­că și aceasta nu se acoperă integral în termen de o lună de la obținerea titlului executoriu definitiv, organi­zația socialistă se va despăgubi din garanția în numerar constituită în fa­voarea sa, în situația în care sumele depuse drept, garanție au fost ridicate, în în­tregime sau în parte, de organizația socialistă pentru a se despăgubi ges­tionarul este obligat să reîntregească garanția în numerar în rate lunare de 1/3 din salariul tarifar sau din cîș­tigul mediu lunar, dispozițiile arti­colului 13 aplicîndu-se în mod cores­punzător. ART. 17 — Casa de Economii și Consemnațiuni are obligația să elibe­reze sumele depuse drept garanție, după caz : a) titularului carnetului de consem­nare, pe baza comunicării făcute de organizația socialistă și a prezentă­rii carnetului ; b) organizației socialiste pe baza cererii acesteia și a unei copii certi­ficate de pe titlul executoriu defini­tiv obținut împotriva gestionarului. ART. 18 — în vederea constituirii garanției suplimentare, imobilele se evaluează în conformitate cu dispo­zițiile legale privind modul de stabi­lire a despăgubirilor pentru terenuri­le și construcțiile care trec­­ în pro­prietatea statului prin expropriere. Bunurile mobile se evaluează la 50 la sută din prețul de vînzare cu amă­nuntul. în cazul în care bunurile mo­bile nu au preț de vînzare cu amă­nuntul, evaluarea se face de organi­zația socialistă în favoarea căreia este constituită garanția, care va consulta, în caz de necesitate, organe de specialitate. ART. 19 — Pentru bunurile imo­bile constituite garanție, organizația socialistă va cere inscripția ipotecii, care se va dispune pe baza cererii și a contractului de garanție. Bunurile mobile constituite garan­ție rămîn în folosința gestionarului sau a terțului garant, după caz și nu vor putea fi înstrăinate fără înștiin­țarea prealabilă a organizației socia­liste. în cazul în care bunurile consti­tuite garanție sunt urmărite silit de alți creditori, gestionarul sau terțul garant, după caz, este obligat să în­științeze de îndată organizația socia­listă: în situația în care terțul garant n-a făcut această înștiințare, el rămîne obligat să acopere pagubele ce s-ar cauza de gestionar în limita valorii bunurilor constituite garanție. Orice micșorare a garanției atrage obligația reîntregirii de îndată a a­­cesteia. ART. 20 — Garanțiile vor fi recal­culate periodic în funcție de schim­bările intervenite în salariul tarifar al gestionarului, precum și în speci­ficul și valoarea bunurilor gestionate, procedîndu-se la modificarea cores­punzătoare a contractului de garan­ție. . ..... ., în cazul in care, în urma recalcu­lării, este necesară completarea ga­ranției în numerar, se va proceda conform articolului 13. Dacă garanția în numerar depusă este mai mare decit garanția recalculată, diferența se va elibera, în termen de cel mult 10 zile, gestionarului. în cazul în care, în urma recalcu­lării, este necesară constituirea sau completarea garanțiilor suplimenta­re, aceasta se face în termen de 60 de zile de la data recalculării. ART. 21 — Dacă gestionarul nu constituie, nu completează sau nu a­­duce, după caz, garanțiile corespun­zătoare potrivit articolului 19 alinea­tul ultim și articolului 20 alineatul ultim sau dacă, din cauza altor reți­neri, ratele în contul garanției în numerar nu pot fi reținute și nici nu sunt depuse în condițiile articolului 13, se procedează la trecerea sa în altă funcție ori, dacă aceasta nu este posibil, la desfacerea contractului său de muncă. In acest din urmă caz, privitor la drepturile angajatului se vor aplica dispozițiile din legislația muncii referitoare la desfacerea con­tractului de muncă pentru motive ce nu sunt imputabile angajatului. ART. 22 — Garanțiile suplimenta­re se urmăresc silit pe baza contrac­tului de garanție și a titlului execu­toriu definitiv obținut împotriva ges­tionarului, în cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulți credi­tori, organizația socialistă în favoa­rea căreia s-a constituit garanția su­plimentară are drept de preferință asupra sumelor realizate prin valori­ficarea bunurilor constituite garanție, în condițiile privind creanțele ga­rantate prin ipotecă sau gaj prevăzu­te de dispozițiile legale referitoare la executarea silită a creanțelor bă­nești ale organizațiilor socialiste îm­potriva persoanelor fizice. Capitolul IV Răspunderi ART. 23 — încălcarea dispozițiilor legale cu privire la gestionarea bunu­rilor atrage răspunderea materială, disciplinară, administrativă, penală sau civilă, după caz. ART. 24 — Angajații răspund ma­terial, potrivit codului muncii și pre­vederilor prezentei legi, pentru pagu­bele cauzate în gestiuni prin fapte ce nu constituie infracțiuni. ART. 25 — Gestionarul răspunde integral față de organizația socialistă pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa. Primirea bunurilor în cantități in­ferioare celor înscrise în actele în­soțitoare sau cu vicii aparente, fără a se fi întocmit acte legale de con­statare, precum și nesolicitarea asis­tenței tehnice de specialitate la pri­mirea bunurilor, deși aceasta era ne­cesară, atrag răspunderea gestiona­rului în condițiile alineatului 1. ART. 26 — Gestionarul răspunde integral și în cazul în care atribu­țiile sale fiind exercitate, potrivit dis­pozițiilor legale, de un delegat sau de o comisie, se constată o pagubă fără a se putea stabili că aceasta s-a pro­dus în absența gestionarului. ART. 27 — Cînd paguba în gestiu­ne a fost cauzată de gestionar îm­­preună cu alt­ angajat al organizației socialiste, ei răspund integral, fiecare in măsura în care a contribuit la pro­ducerea pagubei. Dacă nu se poate determina măsu­ra în care fiecare a contribuit la pro­ducerea pagubei, despăgubirea se re­partizează intre cei în cauză propor­țional cu ciștigul mediu al fiecăruia pe ultimele 3 luni , în cazul pagu­bei constatate într-o gestiune în care manipularea bunurilor se face în co­lectiv de mai mulți angajați sau în schimburi succesive, fără predare de gestiune între schimburi, despăgubi­rea se repartizează și proporțional cu timpul lucrat de fiecare, de la ul­tima inventariere, în gestiunea în ca­re s-a produs paguba. ART. 28 — Angajatul cu funcție de conducere precum și orice alt an­gajat vinovat de angajarea, trecerea sau menținerea unei persoane , în funcția de gestionar fără respecta­rea condițiilor de vîrstă, studii și sta­giu prevăzute în articolele 3 și 38, precum și a dispozițiilor articolului 4 referitoare la antecedentele penale, răspund integral pentru pagubele cauzate de gestionar, în solidar cu a­­cesta. Aceeași răspundere o are și cel vi­novat de nerespectarea dispozițiilor prevăzute în capitolul III, în limita garanției neconstituite. ART. 29 — Răspunde integral an­gajatul care, nesocotind îndatoririle sale de serviciu, a adus pagube or­ganizației socialiste prin aceea că : a) nu a asigurat gestionarului, în cazurile prevăzute de lege, asisten­ța tehnică de specialitate pentru ve­rificarea calitativă a bunurilor ori a prestat o asistență tehnică necores­punzătoare ; b) nu a luat măsurile necesare pen­tru păstrarea bunurilor în condiții corespunzătoare ; c) a dat gestionarului dispoziții greșite sau contrare legii. ART. 30 — Răspunde, în limita va­lorii pagubei rămase neacoperite de autorul direct al ei, din momentul constatării insolvabilității acestuia, cel vinovat de : a) angajarea sau trecerea unei per­soane într-o funcție de gestionar sau din subordinea gestionarului fără a­­vizul prevăzut în articolul 7 ; b) reluarea sau luarea cu întîrzie­­re a măsurilor necesare pentru înlo­cuirea gestionarului sau a angajaților aflați în subordinea sa, deși a fost a­­vertizat în scris și motivat că nu-și îndeplinesc atribuțiile în mod cores­punzător ; c) neluarea mă­surilor necesare pentru stabilirea și acoperirea pagu­belor în gestiune ;­­ 1 d) neefectuarea inventarierilor la termenele și în condițiile legii, în si­tuația în care prin aceasta a contri­buit la cauzarea pagubei ; e) nerespectarea oricărei alte în­datoriri de serviciu, dacă fără încăl­carea acesteia paguba s-ar fi putut e­­vita. ART. 31 — Angajatul care primeș­te, păstrează și eliberează bunuri fă­ră a avea calitatea de gestionar în înțelesul articolului 1 răspunde inte­gral, aplicîndu-i-se în mod corespun­zător prevederile prezentului capitol. ART. 32 — La constatarea unei pa­gube în gestiune, persoana răspunză­toare poate să-și ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia , an­gajamentul scris constituie titlu exe­cutoriu. Dacă, ulterior, această persoană constată că nu datorează sau că da­torează numai în parte suma pentru care și-a luat angajamentul, ea va putea face cerere de desființare angajamentului la organul de juris­a­dicție competent, în termen de 30 de zile de la data cînd a cunoscut aceas­tă împrejurare. De asemenea, validitatea angaja­mentului va înceta în întregime sau în parte atunci cînd organizația so­cialistă sau organul de jurisdicție competent constată, cu prilejul veri­ficării sau, după caz, al soluționării unei cauze care are legătură cu an­gajamentul, că acesta a fost luat pen­tru o sumă nedatorată. Organul de jurisdicție competent poate suspenda executarea angaja­mentului. ART. 33 — în vederea despăgubirii organizației socialiste pentru pagube­le cauzate în gestiune, care nu se pot acoperi din garanția în numerar, se vor lua măsuri de asigurare și urmă­rire asupra oricăror bunuri aparți­­nind gestionarului și persoanelor ca­re răspund în condițiile prezentului capitol, potrivit dispozițiilor legale cu privire la executarea silită a cre­anțelor bănești ale organizațiilor so­cialiste împotriva persoanelor fizice. Măsurile de asigurare se încuviin­țează de organul de jurisdicție com­petent să soluționeze litigiul. ART. 34 — Orice persoană privitor la care, prin hotărîre judecătorească, s-a constatat că a dobîndit de la un gestionar bunuri sustrase de acesta­­ din avutul obștesc și că le-a obținut în afara obligațiilor de serviciu ale gestionarului, cunoscînd că acesta gestionează astfel de bunuri, răspun­de solidar cu gestionarul de acoperi­rea pagubei, în limita valorii bunuri­lor dobîndite. ART. 35 — Crearea de plusuri in gestiune prin mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infrac­țiuni. ART. 36 — Nedeclararea în scris, în termenul prevăzut de dispozițiile legale, de către gestionar, a plusuri­lor din gestiunea sa despre a căror cantitate sau valoare are cunoștință, provenite în orice alt mod decât ace­la arătat în articolul 35, se pedep­sește cu închisoarea de la o lună la un an. Dacă fapta prevăzută în alineatul precedent a avut consecințe grave, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani. Nu se pedepsește acela care, mai înainte de începerea oricărui control, declară plusurile despre a căror can­titate sau valoare are cunoștință. ART. 37 — înstrăinarea bunurilor mobile constituite garanție potrivit articolului I­), fără înștiințarea prea­labilă a organizației socialiste, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an. Capitolul V Dispoziții tranzitorii și finale ART. 33 — Ministerele și celelalte organe centrale stabilesc categoriile de gestiuni mai puțin complexe sau de valori mai mici din mediul ru­ral, pentru care funcția de gestionar poate fi îndeplinită și în alte condi­ții de studii decât cele prevăzute la articolul 3 alineatul 1. ART. 39 — Gestionarii care la da­ta intrării în vigoare a prezentei legi nu îndeplinesc condițiile de stu­dii prevăzute la articolul 3 pot fi menținuți dacă au îndeplinit, la an­gajarea lor, condițiile de pregătire profesională prevăzute în indicatoa­rele de stagiu și studii ale funcțiilor respective și sunt corespunzători. Gestionarii în funcție la data in­trării in vigoare a prezentei legi sunt obligați, după caz : Vă rog să-mi permiteți să vă pre­zint, din însărcinarea Consiliului de Miniștri, spre dezbatere și adoptare, proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestiu­nea bunurilor organizațiilor socia­liste. Cu deosebită fermitate a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu, secreta­rul general al partidului, în raportul prezentat la Congresul al X-lea, ne­cesitatea stringentă de a introduce o ordine riguroasă în administrarea a­­vutului obștesc, în gospodărirea uni­tăților și în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, de a veghea cu toată hotărîrea la folosirea judicioa­să a bunului public. în general, se poate afirma că u­­nitățile economice și bugetare s-au preocupat îndeaproape într-o măsu­ră tot mai mare, de administrarea și gestionarea corespunzătoare a valo­rilor materiale și bănești ce le-au fost încredințate. Totuși, trebuie arătat că activita­tea gestionară nu a ținut pasul cu necesitățile și cerințele actualei etape de dezvoltare a societății noastre. Sînt cazuri cînd normele privind ges­tionarea bunurilor nu se respectă, nu se fac la timp inventarierile, ori se fac superficial, nu se ține la zi și corect evidența bunurilor, nu se asi­gură depozitarea și paza lor în con­diții corespunzătoare, iar uneori sunt angajați gestionari nepregătiți sau chiar cu antecedente penale, toate a­a) să completeze în termen de 3 ani garanția în numerar, în condițiile stabilite de acord cu conducătorii organizațiilor socialiste ; b) să constituie sau să aducă în termen de un an garanții suplimen­tare potrivit prevederilor capitolului III. în cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în alineatul precedent se aplică în mod corespunzător dispo­zițiile articolului 21. Gestionarii în funcție la data in­trării în vigoare a prezentei legi pot fi scutiți de către conducătorii or­ganizațiilor socialiste de obligația constituirii de garanții suplimentare. ART. 40 — Angajații­ mandatari au obligația de a constitui garanții, în cuantumul și condițiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. ART. 41 — Modul de gestionare a bunurilor materiale ale organizațiilor socialiste se stabilește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale vor emite, în termen de 60 zile de la data publicării pre­zentei legi, instrucțiuni prin care vor stabili : funcțiile de gestionari ; ca­tegoriile de gestiuni la care se refe­ră articolul 3 alineatul 2 și artico­lul 38 ; plafoanele valorice și condi­țiile în care este obligatorie consti­tuirea de garanții suplimentare ; ex­tinderea obligației de a constitui ga­ranții și asupra altor categorii de an­gajați, potrivit articolului 10 alinea­tul 4 , cuantumul garanțiilor și al ra­telor, precum și alte măsuri de exe­cutare a prezentei legi. în același termen, ministerele și celelalte organe centrale vor adapta indicatoarele de pregătire și stagiu pentru funcțiile de gestionari, în con­formitate cu prevederile prezentei legi. Pentru organizațiile socialiste de interes local care nu sunt coordonate de un organ local de specialitate a­­cestea favorizând producerea de pa­gube. La cele arătate se adaugă și faptul că reglementările în vigoare, cores­punzătoare condițiilor de acum un deceniu cînd au fost introduse, nu mai răspund exigențelor de astăzi. Sistemul garanțiilor materiale a de­venit ineficient datorită faptului că în timp ce valoarea medie a gestiu­nilor s-a mărit considerabil, cuantu­mul garanțiilor s-a menținut la ace­lași nivel; totodată, sistemul actual nu permite folosirea garanțiilor pen­tru acoperirea pagubelor decît în ca­zul desfacerii contractului de mun­că sau trecerii gestionarului în alta funcție. De asemenea, actualele dispoziții legale nu reglementează în măsura cerută răspunderea conducătorilor de întreprinderi și a altor angajați, ast­fel încît practic, foarte rar a fost an­trenată responsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijească în primul rînd de păstrarea avutului obștesc și de folosirea lui cît mai judicioasă. Obiectivele esențiale ale reglemen­tărilor propuse sunt asigurarea un aparat gestionat corespunzător per­fecționarea sistemului garanțiilor, întărirea răspunderii materiale. O dispoziție nouă din proiectul de lege privește tragerea la răspundere a conducătorilor de organizații so­cialiste și a altor salariați, solidar cu gestionarul care a produs paguba, dacă acesta a fost angajat fără res­pectarea condițiilor de vîrstă, studii administrației de stat, dispozițiile a­­lineatului 2 se vor aduce la îndepli­nire, în termen de 60 zile de la data publicării prezentei legi, de comite­tele executive ale consiliilor popu­lare județene și al municipiului București, cu sprijinul Comitetului de Stat pentru Economia și Administra­ția Locală. ART. 42 — Dispozițiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și personalului Ministerului Forțelor Armate, Ministerului Afacerilor In­terne și Consiliului Securității Statu­lui. Numirea militarilor în funcții de gestionari se face în condițiile stabi­lite prin instrucțiuni ale organelor centrale prevăzute în alineatul pre­cedent, fiecare în cadrul atribuțiilor sale, cu respectarea prevederilor ar­ticolelor 3-6 din prezenta lege. Militarii în termen numiți gestio­nari nu sunt obligați să constituie garanții. Răspunderea materială a persona­lului Ministerului Forțelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne și Consiliului Securității Statului reglementează prin dispoziții specia­le­le. ART. 43 — Se recomandă organelor centrale ale organizațiilor cooperatis­te ca, privitor la membrii cooperatori, să reglementeze, în sectoarele lor de activitate, condițiile de încredințare a gestiunilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestio­narea bunurilor, avîndu-se în vedere prevederile prezentei legi. ART. 44 — Prezenta lege intră în vigoare la 90 zile de la data publi­cării. Pe data intrării în vigoare a pre­zentei legi se abrogă Decretul nr. 145/1960 privind răspunderea mate­rială a gestionarilor din organizațiile socialiste, precum și orice alte dis­poziții contrare­ și stagiu a prevederilor referitoare la antecedentele penale. Aceeași răspun­dere o vor avea și cei vinovați de nerespectarea dispozițiilor privind constituirea de garanții, în limita ga­ranției neconstituite. Ținînd seama că unii gestionari creează intenționat plusuri în ges­tiune, îndeosebi prin înșelarea cum­părătorilor, cu scopul de a-și însuși aceste plusuri, s-a considerat nece­sară sancționarea penală a formării de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase. Oricît de bine ar fi construită o lege, ea nu produce efectele scontate decit în măsura în care este aplica­tă cu rigurozitate, în toate verigile economiei și pe toate treptele erar­­hice. Este deci de datoria ministere­lor și organelor centrale, comitetelor executive ale consiliilor populare, conducerilor de unități economice și bugetare să vegheze la respectarea legii, să instruiască temeinic între­gul aparat gestionar, să urmărească ridicarea continuă a nivelului său de pregătire profesională și a conști­inței sale socialiste. Totodată, sunt necesare în fiecare unitate măsuri care să asigure ți­nerea corectă a evidențelor efectua­rea la timp și cu exigență a inventa­rierilor, depozitarea corespunzătoare a bunurilor materiale, păstrarea în siguranță a mijloacelor bănești, asi­gurarea pazei, întărirea controlului în toate compartimentele de activi­tate. L­EGE privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste Expunerea la proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții și răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor socialiste prezentată de deputatul FLOREA DUMITRESCU, ministrul finanțelor Expunerea la proiectul de lege privind executarea pedepselor prezentată de tovarășul ADRIAN DIMITRIU, ministrul justiției în opera de înnoire și perfecționa­re a întregii noastre legislații, prin adaptarea ei la stadiul actual de dez­voltare, un loc important îl ocupă le­gislația penală. Noul cod penal prevede că pedeap­sa este o măsură de constrîngere ca­re se aplică infractorilor, în raport cu periculozitatea socială a faptelor comise. Totodată, codul penal preve­de că executarea pedepselor se face în condițiile stabilite de lege. în acest scop, s-a întocmit proiec­tul de lege privind executarea pedep­selor, pe care, din însărcinarea Con­siliului de Miniștri, vi-l supun spre examinare și adoptare. Proiectul cu­prinde dispoziții referitoare la locu­rile de deținere, regimul executării pedepselor, organizarea muncii con­damnaților și liberarea condiționată, precum și unele măsuri speciale pri­vind minorii și femeile. Pedeapsa în­chisorii se execută în locuri de deți­nere anume organizate, la care con­damnații sunt repartizați după natura infracțiunii, durata pedepsei și com­portarea lor, în timpul executării pedepsei în­chisorii, condamnații sunt obligați să­ presteze o muncă utilă, munca con­stituind factorul principal pentru reeducarea lor, în vederea formării unei atitudini corecte a acestora față de ordinea de drept și de regulile de conviețuire socială. Reeducarea celor condamnați este realizată și prin calificarea sau recalificarea lor, într-o meserie, prin acțiunile cultu­ral-educative desfășurate la locurile de deținere, prin posibilitatea ce le este acordată de a primi cărți, ziare și reviste, precum și prin stimularea celor disciplinați, stăruitori în mun­că, care dau dovezi temeinice de în­dreptare. Astfel pentru aceștia pro­iectul prevede, spre deosebire de re­glementarea actuală, că pot presta muncă fără pază în afara locului de deținere sau pot fi folosiți pentru su­pravegherea altor condamnați la locurile de muncă, în cadrul regimului prevăzut pen­tru executarea pedepselor, proiectul stabilește obligațiile pe care le au condamnații și drepturile ce le sunt acordate. Condamnații sunt obligați să respecte programul zilnic, disci­plina și ordinea interioară, să se comporte cu grijă față de bunurile proprietate socialistă. O instituție importantă a­­ codului penal, derivînd din concepția asupra pedepsei, este aceea a liberării con­diționate. în aplicarea dispozițiilor care reglementează această instituție, proiectul fixează criterii pentru cal­cularea părții de pedeapsă ce poate fi considerată ca executată pe baza muncii prestate. Pentru condamnații minori, se asi­gură condiții speciale de educare, instruire și calificare în muncă. Ei continuă învățăm­întul general obli­gatoriu și li se creează posibilitatea de a dobîndi o pregătire profesiona­lă, potrivit cu gradul de școlarizare și aptitudinile lor. O atenție deosebită se­­ dă condiții­lor în care se execută măsura ares­tării preventive, stabilindu-se dispo­ziții speciale referitoare la locurile de deținere, la separarea de cei con­damnați a celor arestați preventiv, la dreptul acestora de a lua contact cu apărătorul ales sau desemnat din oficiu și la posibilitatea prestării de către ei a unei munci utile. Proiectul mai cuprinde dispoziții privitoare la executarea pedepsei cu moartea, amenzii penale și pedepselor complimentare, la paza condamnați­lor și accesul în locurile de deținere. Pentru aplicarea prevederilor ex­­­c­­e, sarcini deosebite revin organe­lor de la locurile de deținere, care vor trebui să-și desfășoare întreaga activitate potrivit legii și în vederea realizării scopurilor sale, ca și pro­curorilor cu atribuții de supraveghe­re a respectării legalității în activi­tatea acestor organe. De asemenea, președinții tribunalelor județene sau judecătorii delegați de aceștia vor trebui să-și îndeplinească cu exigen­ță și simț de răspundere atribuțiile noi ce le-au fost încredințate prin le­gea de organizare judecătorească, de a verifica legalitatea deținerii modul de executare a pedepselor pri­și­mative de­ libertatei JL* à Y < V­

Next