Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-04-08 / nr. 228

MILCOVUL pag. 2 OCHIUL. imanisima MAGIC Pacienta din tren Trenul 5 370 a sosit în sta­ția Mărășești, obosit parcă după atîta alergătură pe paralelele de fier. Cineva a anunțat că intr-un vagon de clasa a doua se află o femeie grav bolnavă, imediat este chemată salvarea si astfel, cetățeanca Olga Vîr­­lan, în vîrstă de 26 de ani, este internată urgent la spitalul din orașul Mărășești, unde i se a­­cordă asistenta necesară. După două zile, femeia pă­răsește spitalul, vindecată, nu înainte de a mulțumi călduros atît personalului de serviciu al gării, cit și celor de la spital care au­ intervenit la timp. Alcoolul la volan Șerile trecute, agenții de cir­culație din cadrul Inspectoratu­lui județean de miliție au or­ganizat un raid pe șosele. Scopul: depistarea conducători­lor auto care contravin legilor circulației rutiere. Și printre cei care conduceau autovehiculele sub influenta al­coolului (fapt dovedit de înver­­zirea bășicii) se aflau Nicolae Blănaru și Gheorghe Cristea de la coloana auto Cucueți, Ion Cioarec de la U.M.T.F. Vidra, Mihai Enoiu de la I.M.A. Mără­șești și Vasile Duță de la Au­tobaza de transporturi Panciu, în fata probelor evidente, contravenienții au fost amen­dați cu cite 500 lei. A căzut pe bec în orașul Adjud, dispăreau într-un timp becurile și trans­formatorii de pe stîlpii de ilu­minat. Pînă la urmă s-a consta­tat că această mare pasiune o avea Constantin Damian din co­muna Homoceas fara de stingea. Și o dată cu furtul se stingea, bineînțeles, și lumina pe străzi. Să crezi că-i plăcea lui Da­mian întunericul? Mai știi? Poate pentru acest motiv i s-au „administrat“ un an și opt luni închisoare... Vinul de Drăgășani Un accident de circulație s-a petrecut zilele trecute pe șo­seaua națională E-20, la inter­secția drumului care duce spre gara și comuna Cotești. Remorca autocamionului 21- VN-934, plină cu butoaie cu vin de Drăgășani, a părăsit partea carosabilă a drumului și s-a răs­turnat. Pagube—cîteva zeci de mii de lei. Vinovat este șoferul Toader Postolache de la Autobaza de transporturi Focșani, care a condus cu viteză excesivă. Se spune că vinul de Drăgă­șani e delicios. Numai că, deși Postolache nici nu i-a aflat gus­tul, de plătit, II plătește, sigur!... Absenți de pe scenă Casa de cultură din orașul Adjud a constituit duminică unul dintre centrele de concurs al formațiilor de amatori din județ. Artiștii din Homocea, Stră­­oane, Panciu, Mărășești s-au numărat printre cei care au adus pe scenă cîntecul, jocul și voia bună. Spectatorii așteptau cu sufle­tul la gură apariția unor forma­ții artistice ale Casei de cultură din capitala de județ. Dar foc­­șănenii au fost completamente absenți. Pe unde sînteți fraților? Jucați teatru sau... Rubrică redactată de Emil STANCIU, v­u sprijinul corespondenților „Urmărirea“ pe care o realizează Arthur Penn după piesa și romanul lui Harton Foote nu și-a pro­pus să fie și nu este un film mare. Cu toate aces­tea regăsim aici ca și în mai tîrziul „Bonnie și Clyde“, acea baladă răs­colitoare a dreptății uci­gătoare, atuurile care l-au impus pe Arthur Penn a­­tenției tuturor: fină ana­liză, tratare îngrijită a subiectului, cunoaștere profundă a firii omenești. Datorită acestor un­ghiuri, încărcătura epică a filmului ni s-a părut consistentă și de ce nu, uneori revelatoare. Subi­ectul pe care-l propune Penn in „Urmărirea“ este poate la fel de actual ca și cel din „Bonnie și Clyde“ , doi deținuți reu­șind să evadeze încearcă cu orice preț să se stre­coare prin ochiurile sa­tului întins de autorități. Cu toate că debutează energic, filmul nu-și pro­pune să facă din deținuți, eroii săi — virtuali con­damnați la moarte — ci aduce într-un prim plan psihologic pe șeriful așe­zării (Calder — Marlon Brando). Acestuia îi acor­dă Penn rolul de barome­tru al tensiunii umane și prin el încearcă să fixeze și să interpreteze gradele neliniștii colective. Și, chiar dacă pe un­deva regizorul își permi­te să facă concesii spec­taculosului și neobișnui­tului, filmul merge calm dar sigur spre condensa­rea atmosferei sale de simbol, fixarea acelui moment unic care duce mulțimea „de la frică la mînie și de la minte la violență“. In acest con­text de analiză psiholo­gică, „Urmărirea“ nu mai poate fi interpretată ca însumarea unor acțiuni propriu-zise ci, se contu­rează în reliefarea acelor resorturi omenești intime, neașteptate care declan­șează acțiuni violente, necugetate. Poate din această cau­ză, în ciuda violenței ca­re persistă, a încercării de conturare a frescei so­­cial-politice americane, ce amintește de filmele lui Richard Brooks și Vin­cente Minelli, „Urmări­rea“ lui Penn capătă noi valențe datorită adînci­­mii afective la care fo­rează. Clipele de încleștare, de tensiune dramatică ca­re ne sunt oferite nu pot fi urmate într-o logică a lucrurilor decit de re­semnare și recunoaștere fortuită. E o recunoaște­re care nu angajează cu nimic și care nu costă. Privim un măcel, numă­răm cadavrele, facem bi­lanțul și la sfîrșit... renun­țăm. De sîmbătă pînă du­minică e singura beție a­­mericană căreia Penn nu-i poate oferi soluții ? T. O. f­ilmul săptămînii „Urmărirea“ n­t.iv . curier L [UNK]VRIDIG V. Șt. — Focșani. Deoarece nu ne co­municați date concrete despre proble­mele care vă interesează, ne vedem nevoit­ să vă dăm doar un răspuns de principiu. Stabilirea pensiei, în acest caz, se face prin decizie dată de organul de pensie din cadrul D.P.M.O.S. Vrancea. Iar în ceea ce privește procedura ce trebuie să o urmați în vederea obți­nerii deciziei deoarece, așa cum ne scrieți, nu aveți calitatea de angajat, potrivit instrucțiunilor va trebui să intocmiți personal dosarul și să-l de­puneți împreună cu o cerere la or­ganul de pensii amintit. Dosarul va trebui să cuprindă toate actele nece­sare (certificate, dovezi etc.), iar în cazul în care organul de pensii con­stată că el nu este complet, vă va face­ cunoscut, în scris, în termen de cel mult 10 zile de la data înregis­trării dosarului, ce acte mai sunt ne­cesare pentru completarea lui. Cuantumul pensiei de invaliditate cauzată de accident în afară de muncă sau boală obișnuită se stabilește în procente de bază din salariul tarifar în raport cu gradul de invaliditate. I. M.­­ Golești. Adresați-vă instan­ței de judecată. Aceasta este singura in măsură să stabilească paternitatea copilului. De asemenea, potrivit art. 93 din Codul familiei, tot aceasta este competentă să statueze și asupra pensiei de întreținere. Legea nu sta­bilește concret cuantumul acesteia; ea se va acorda de instanță, potrivit cu nevoia celui care o cere și în func­ție de mijloacele celui ce urmează_a­_ o plăti. Mihai Dobre — Focșani. Așa cum se prevede în instrucțiunile pentru apli­carea Legii concediilor de odihnă din 1967, în cazul salariaților care se­­ încadrează pentru prima dată în mun­că, precum și în cazul acelora care se reîncadrează în urma unor situa­ții, care potrivit legii le-a întrerupt vechimea în muncă, programarea e­­fectuării concediilor se va face numai după împlinirea a 11 luni de vechime neîntreruptă, în situația în care cele 11 luni nu se împlinesc în cursul anului în care au­ fost încadrat în muncă, conce­diul cuvenit pentru acel an vă va fi a­­cordat în cursul anului calendaristic următor. Dacă dumneavoastră ați fost angajat, așa cum ne scrieți, pe data de­­ 5 august 1969 veți avea dreptul la concediu începînd cu data de 15 iulie 1970. Ion Matei — Adjud. Dacă sînteți ne­mulțumit de hotărîrea pronunțată de comisia de judecată puteți face plin­­gere la judecătoria din Panciu în ter­men de 15 zile de la pronunțarea ho­tărârii sau de la comunicarea acesteia în cazul în care ați lipsit de la pro­nunțare. în ceea ce privește a doua între­bare, vă răspundem că, în cazul în care, după pronunțarea hotărîrii de către comisia de judecată, pentru aceeași faptă pentru care aceasta s-a pronunțat, a început urmărirea pe­nală, executarea hotărîrii comisiei se suspendă pînă la soluționarea proce­sului penal, iar în situația cînd a in­tervenit o condamnare, hotărîrea acesteia se consideră revocată de drept. M. LÁZÁR Gospodarii din Adjud Pentru rezultatele obținute în do­meniul gospodăririi și înfrumuse­țării, orașului­­ Adjud i-a fost acor­dată o mențiune pe țară. O recu­noaștere a meritelor, în acest an, adjudenii vor nu numai să confir­me că sunt buni gospodari, dar ei aspiră chiar la un loc fruntaș. Do­vada o constituie acțiunile patrio­tice ce se desfășoară zi de zi atît în oraș cît și în satele componente. Au fost curățate terenurile virane, s-au făcut peluze pentru flori, atît pe străzi cît și in jurul blocurilor de locuințe și in parcuri. Se plan­tează zeci de mii de flori și arbuști ornamentali. Merite deosebite în aceste ac­țiuni revin deputaților Gheorghe Adam, Constantin Todirașcu, Maria Turculeț, Silvia Marin, Gheorghe Budeanu, Dumitru Păun și altora. U.J.C.C.­VRANCEA VA RAM­INE NEPASATOARE? în anul 1968, cooperativa din comuna Dumitrești a fost dota­tă de către U.J.C.C. Vrancea cu o instalație nouă pentru îmbute­­lierea sifoanelor. A fost pusă în funcțiune cu ajutorul curen­tului electric pe care-l furniza un grup electrogen, folosit la iluminatul spitalului. După pu­țină vreme, însă, instalația a fost oprită, consuma curent mai mult decît putea produce gru­pul. Și de atunci, aproape de doi ani, instalația nu funcțio­nează. La data de 1 ianuarie anul a­cesta, comuna noastră, (respec­tiv satul de centru) a fost ra­cordată la sistemul energetic național. Am făcut numeroase demersuri la A.J.C.C. Vrancea pentru a trimite un tehnician, care să verifice din punct de ve­dere tehnic instalația și să dis­pună de repunerea ei în func­țiune, racordată de data aceas­­­ta la curentul electric din re­țea. Demersurile au fost însă zadarnice. REZULTATE SPORTIVE Adjud CROSUL TINERETULUI — ETAPA PE ORAȘ La crosul organizat duminică, 5 a­­­prilie a.c., au participat tineri sportivi din asociațiile din oraș și comunele vecine, Pufești și Păunești. Pe locurile 1, la categoriile respec­tive s-au situat tinerii: Vasile Popescu, Rodica Munteanu și Eugenia Tîrîș. FOTBAL CAMPIONATUL JUDEȚEAN DE JUNIORI Automobilul Adjud — Victoria Odo­­bești 5-4 (3-1). CATEGORIA C — CAMPIONATUL NAȚIONAL Locomotiva Adjud — Metalul Buzău 1-3 (1-2). Au înscris: Radin Aurel (2), Savel Ionescu pentru Metalul și C. A­­lexandrescu pentru localnici HANDBAL Jucînd în deplasare la Botoșani, ele­vii liceului din Adjud au reușit să cîș­­tige întîlnirea cu elevii liceului „M. Eminescu“ cu scorul de 19-18. — Ce ați făcut în 35 de ani? (Urmare din pag. 1 — De ce elev vă amintiți mai des? — De foarte mulți, dar Îndeosebi de eleva Tincuța Sandu, dintr-o familie foarte numeroasă. Erau zece copii. — Ce motive vă fac să-i rețineți numele? —Era harnică, cuminte, cu posibi­lități intelectuale certe, dar mult soli­citată în familie. In prezent este mun­citoare calificată la Fabrica de con­fecții din Focșani. Ne vedem mereu și ne bucurăm. — Aveți copii? — Da, o tată. E ingineră la Ploiești. — De ce n-ați făcut-o Învățătoare? — La aceasta a contribuit foarte mult lipsa la acea dată a unei școli pedagogice In județ. — Dacă aș veni ca profesor la școa­la pe care o conduceți, ce sfaturi mi-ati da In prima zi de apostolat? — V-aș sfătui după caz. Dacă ati fi necalificat să voi calificati, iar dacă sinteți calificat și necăsătorit să vă căsătoriți, să vă statorniciți, să fiți punctual, bun, să iubiți copiii—oame­nii, să f­ fi Încrezător, să cutezați și dacă meseria nu voi place să nu o practicați ca un refugiu. Pentru prima zi cam atit... — A­i avut eșecuri tovarășă Gegea? — Am avut. Eșecuri care m-au mâh­­nit și pe care le-am suportat mai greu. Ultimul dintre ele — de anul trecut — mai mai preocupă încă. E vorba de un elev care după ce a reușit la liceul pe­dagogic—pdrcisește școala după o lună de zile. Elevul mă ocolește mereu... — Pronunț cu voce tare o întrebare pe care v-o puneți cu insistență, cred, In ultimul timp. Ce o să taceți după pensionare? — Nu știu exact, dar aș vrea să lucrez voluntar la școală, în apropi­erea ei. Dar pentru că de această clipă mă tem foarte mult și mai ales acum, cînd sunt ata de aproape­­ de ea, prefer să ne oprim aici. — Nu Înainte de-a vă ruga să-mi spuneți un gînd la care țineți mult. — Da? Atunci țin foarte mult să nu mă dezic. E un principiu pe care o consider drept gînd. —Măi conformez lui, respectându-mi promisiunea de a fi concis. Vă mul­țumesc. Muzeu de etnografie, organizat la Școala generală din Vulcăneasa Depistarea precoce a cancerului Una din bolile grave, care îngrijo­­rrează omenirea și față de care, toate statele luptă prin luarea de măsuri hotărîte de prevenire și combate­re, este cancerul; în ultimii ani, aceas­tă luptă se duce din ce în ce mai ac­tiv, după cum reiese și din faptul că, anul acesta în toată lumea la 7 apri­lie s-a sărbătorit Ziua Sănătății, de­dicată depistării precoce a cancerului. Pierderile de vieți omenești datora­te acestui flagel constau nu numai în gravitatea bolii, cît mai ales în des­coperirea ei tîrzie. Cu mijloacele mo­derne de tratament, dacă boala s-ar depista în stare precoce ar fi salvate multe vieți omenești. Deci, cel mai eficace mijloc de luptă împotriva can­cerului, îl constituie depistarea lui în fază incipientă. Aceasta se reali­zează prin mai multe metode: a. Prin aplicarea consultației onco­logice obligatorii pentru toți bolnavii, ce se prezintă la­ medic, indiferent pentru dare ,motiv. Nu trebuie să pară surprinzător faptul că, dacă o femeie se prezintă la consultație, de exem­plu, pentru o durere de piept, este examinată și ginecologic. Prin acest examen complex se pot descoperi u­­nele afecțiuni genitale, despre care femeia nu știa nimic și care, tratate, dispare posibilitatea transformării lor în cancer. Este știut că bolnavele de cancer uterin, în stadiul primar, prin apli­carea unui tratament corespunzător se vindecă în proporție de 85—90 la su­tă , însă, în stadiul avansat, cazurile de salvare a vieții sunt rare. De aici, necesitatea ca orice femeie să se con­troleze cel puțin o dată pe an la me­dic, chiar dacă nu o doare nimic. b. Tot în scopul depistării precoce a cancerului, organele medico-sanitare inițiază acțiuni de examinare în masă a populației feminine. Astfel de acți­uni au fost organizate și în trecut. Și în anul acesta, se vor organiza ac­țiuni de depistare, în special, în me­diul rural. Tot in 1970, în cadrul Spi­talului unificat Focșani s-au pus baze­le unui laborator de citologie cu ajutorul­ căruia se pot descoperi ca­zuri de cancer cu cîțiva ani mai înain­te de a apare în mod vizibil. Aceste cazuri, fiind tratate, se vindecă în proporție de sută la sută. c. Prin acțiunile de micro-radiofo­­tografiere a populației se pot desco­peri cazuri de cancer la plămîni, în faze de început, cînd boala se poate vindeca de asemenea sută la sută. d. Trebuie înțeles, însă, că în efor­turile pentru depistarea precoce și tratarea eficientă a cancerului, cadre­le medico-sanitare trebuie să fie spri­jinite prin respectarea recomandărilor făcute de către medic și mai ales, prin prezentarea la control medical ori de câte ori este chemat pacientul suspicionat sau îmbolnăvit. Pentru orice suferință care durea­ză mai multă vreme trebuie consul­tat medicul. Acesta va pune diagnos­ticul, va indica tratamentul cel mai potrivit pentru ca boala să se vindece. Numai prin această colaborare strînsă a cadrelor medico-sanitare cu popu­lația se va putea depista cancerul în fazele de început și, prin tratarea lui, să poată fi salvate multe vieți care, altfel ar fi pierdute nu atît din cauza gravității bolii, cît mai ales datorită faptului că bolnavii se prezintă tîrziu la medic, cînd boala este deja avan­sată. Petre GEORGESCU, medic specialist oncolog — Medicul vă sfătuiește — Secvență din filmul „Omul care valora miliarde" MEMENTO MEMENTO MEMENTO • MEMENTO MEMENTO­ ­­V MIERCURI 8 APRILIE PROGRAMUL I 18.60 Deschiderea emisiunii. Confrunt­­ări. 18.30 Luceafărul de ziuă. (Interviziune). 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 „Acțiunea L“—Legumicultura. 19.30 Interpreți de muzică ușoară: Va­lentina Popescu, Rodica Paliu. 19.40 Anchetă TV. 10.25 Tele­cinemateca. „Mandy“. 12.00 „Sârba în căruță"—montaj muzi­­cal-coregrafic. έ2.10 Telejurnalul de noapte. 2.20 Salonul literar TV. Interferențe lirice. 13.00 închiderea emisiunii. 1 JOI D APRILIE ^ PROGRAMUL I­ ­ 17.30 Deschiderea emisiunii.­­Emisiune în limba maghiară. IS.0S f­ilm serial. 5.Olive? Twist“.* (VI). 18.35 Mult­ă dulce și frumoasă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Actualitatea în economie. Simplu și eficient. 19.30 Prim-plan. Al Philippide. 20.10 Reflector. 20.20 Seară de teatru TV. „Un nasture sau absolutul“ de Radu Cosașu. 21.40 „Lenin“. Film documentar — pro­ducție a studiourilor de televi­ziune sovietice. 22.10 Telejurnalul de noapte. 22.20 Actualități literare. Biblioteca pentru toți împlinește 75 de ani. 22.35 Avanpremieră. 22.45 Actualitatea muzicală. 23.00 închiderea emisiunii programu­lui 1. radio MIERCURI 8 APRILIE PROGRAMUL 1 .05—6.00 Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Viața cărților. 10.10 Cura da limba germană. Ciclul III, secția a 10-a. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Glume muzicale—muzică ușoară. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Muzică ușoară de Emanuel Iones­­cu și Richard Stein. 12.25 Știința la zi. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Cîntece premiate la festivaluri in­ternaționale de muzică ușoară. 14.00 Caleidoscop muzical. 15.00 Radio-școală. 15.30 Compozitorul săptămânii—Joseph Haydn. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rutier. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Muzică din operete. 17.05 Antena tineretului. 18.03 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 „365 de cîntece“. 20.20 Argheziană. „Iată sufletule“ 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Cîntă Ilona Moțica. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii—Sacha Distel. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dumnea­voastră. Mic concert Mozart. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. JOI 9 APRILIE PROGRAMUL 1 .05—Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualităț­i.00 Radiojurnal. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. Ciclul III, secția a 10-a. 10.30 Laureați ai Concursului internați­onal de muzică ușoară Brașov— România 1970. 11.05 Formația Alexandru Abramovici. 11.15 Din țările socialiste. Reportaje din R.P. Polonă și R.P. Albania. 11.45 Sfatul medicului. 12.15 Melodii de Richard Bartzer. 12.25 Știința la zi. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Flori și melodii. 14.00 Caleidoscop muzical. 15.00 100 de legende românești. 15.30 Compozitorul săptămînii—Joseph Haydn. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Cluj — aprilie 1970. 16.50 Tineret, mîndria țării—cîntece. 17.05 Antena tineretului. 18.10 Orizont științific. De ce îmbătrî­­nim? 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman 20.05 Tableta de seară. 20.10 „365 de cîntece“. 20.20 Argheziană. „Toate stelele“ 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Convorbirile de joi. 21.20 Melodii interpretate de actrița Marcela Rusu. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii—Edith Pieha. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.50 Melodii de succes în interpretări orchestrale. 23.10 întîlnire cu Nicolae Kirculescu. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. cinema Cinema UNIREA Focșani: „Urmă­rirea". Cinema FLACARA Focșani: „Don Juan fără voie". Cinema POPULAR Adjud : „Omul care valora miliarde“. Cinema LUMINA Mărășești: „Casa mamei noastre". Cinema POPULAR Panciu: „Ultima noapte a copilăriei". Cinema VICTORIA Odobești: „înco­tro omule ” Miercuri 8 aprilie 1970 Asigurarea facultativă a autoturismelor Discuție cu tovarășul Ion Groza, directorul Direcției județene ADAS De cîtăva vreme, formele de asi­gurare la ADAS au sporit, noutate care interesează un mare număr de cetățeni. Pentru a răspunde acestei legitime curiozități, am solicitat to­varășului Ion Groza, directorul Di­recției județene ADAS, cîteva ex­plicații privitor la noile forme de a­­sigurare. — Ca să explic noutatea, ne-a spus interlocutorul, e necesar să re­lev, în cîteva cuvinte, celelalte for­me clasice de asigurare. ADAS-ul face asigurări de persoane, de bunuri aparținând cooperației cât și uni­tăților economice și instituțiilor ali­mentare de la bugetul local, precum și asigurări de bunuri ale cetățeni­lor. Pentru oricare din aceste forme de asigurare, solicitantul beneficiază de avantaje. Polița de asigurare, are practic, un caracter de prevede­re dar și de economisire. Asigura­tul mai beneficiează lunar, de aseme­nea, de tragerile de amortizare cu care prilej poate ieși oișligător, iar la sfîr­­șitul expirării asigurării, el poate intra in posesia sumei cotizate. Un alt a­­vantaj și cel mai important — cred eu — e că In caz de accidentare, calami­tate etc. sau oricare altă situație ne­prevăzută, cetățeanul beneficiază ori de plata sumei asigurate, ori în cazul bunurilor, de despăgubiri. Și aici, voi face o precizare edificatoare: in 1969, noi am plătit sume asigurate și despă­gubiri unor unitați cooperatiste ca­lamitate, ca și pentru diferite bunuri, în valoare de 42 milioane lei. — Ce forme noi de asigurare au intrat în vigoare și ce prevăd ac­es­­tea? — E vorba de 75 modalități de asigurare pentru automobiliști. In­­tr-un cuvânt, s-ar putea spune că grupate, acestea reprezintă o formă de asigurare globală completă, în ceea ce privește avariile, accidentele, des­păgubirile. Până acum, acestea erau separate. S-au acordat de asemenea, noi avantaje printre care reducerea cu 15 la sută a primelor la asigurarea pentru avarii, posibilitatea Încheierii de asigurări pentru avarii și răspunde­re civilă In afara teritoriului R.S.R. de către conducătorii auto angajați In această calitate de organizațiile so­cialiste și încă altele asemenea. Prin aplicarea acestor forme de asigurare s-a adoptat un sistem îmbunătățit de constatare a daunelor, evaluarea pa­gubelor, stabilirea și plata despăgu­birilor. — Preconizați vreo acțiune pentru popularizarea formelor de asigurare? — Da, începînd din această săptă­­mână, cinematografele din județ vor prezenta filme documentare, de pro­pagandă a avantajelor și necesității Încheierii de asigurări ADAS, iar pen­tru toamna anului acesta, preconizăm o tragere de amortizare la Focșani, cu public, prima de acest fel în Vrancea, Al. C, Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Focșani cu sediul în Focșani, Bd. București, nr. 66 ANGAJEAZĂ IMEDIAT: ■au mecanici locomotive Diesel hidraulice șefi de manevra manevranți — veghetori Condiții : Se posede autorizație de exercitarea func­ției, din partea C.F.R.-ului. Informații suplimentare se pot lua la serviciul perso­­nal-învățâmînt al C.E.I.L. Focșani, telefon 18­60. ¥

Next