Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)

1970-10-14 / nr. 387

133' Hib­l­S pulsul ritmic­­ al succesului 2 200 000 lei valută livrări suplimentare Diversificarea continuă a gamei sortimentale și perfecționarea fluxu­rilor tehnologice sunt numai citeva dintre direcțiile spre care s-a îndrep­tat și în acest an colectivul Fabri­cii de confecții Focșani. Paralel cu produsele existente s-au creat și tri­mis spre omologare noi modele de confecții destinate exportului, deter­­minînd în acest fel creșterea pon­derii confecțiilor destinate partene­rilor externi în viitorul an. Asigurînd ritmic locurile de mun­că cu semifabricate și organizînd mai bine lucrul în cele două schim­buri s-au livrat suplimentar la ex­port de la începutul anului pînă la sfîrșitul decadei I din luna octom­brie, produse în valoare de 2 200 000 lei valută. l,L Succese remarcabile Datele statistice de la sfîrșitul primei decade din luna octombrie relevă, la întreprinderea de vinuri pentru export, un bilanț satisfăcă­tor. Astfel, planul producției glo­bale și marfă aferent perioadei res­pective a fost îndeplinit în propor­ție de 115,2 la sută. Aceste depășiri se adaugă la cele obținute pe nouă luni, consolidînd rezultatele acumu­late, după cum urmează: producția globală și marfă 6 298 000 lei și li­vrările la export 1 300 000 lei valută. Ultimul trimestru debutat cu succes și la secția de industrializare lemnului din Cosmești ANUL III­­ NR. 387­­ MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Au terminat insamintatul griului Considerînd ca factor principal asigurarea cantităților necesare de grîu, cit și pregătirea terenului la un nivel agrotehnic superior, multe consilii de conducere, cit și mecanizatorii au trecut la încorporarea în sol a se­­mințelor, imediat ce s-a declanșat epoca optimă pentru această cultură. . Folosind fiecare oră și zi bună de lucru, lucrînd cu mașinile la întreaga lor capacitate, un număr de 16 unități agricole au încheiat campania de însămînțare a griului. în rîndul acestor fruntași se înscriu cooperatorii din C.A.P. Mihălceni, Maluri, Jariștea, Odobești, Bolotești, Movilița, Slobozia-Bradului, Tîmboiești, Fitionești, Bordești, Cîndești. INC­A 9846 HECTARE MAI AȘTEAPTĂ SAMÎNTA DIN SACI Au mai rămas citeva zile pînă la încheierea perioadei optime de însă­­mîntare a cerealelor de toamna. Din situația centralizată la Direcția agricolă rezultă că din cele 24 000 de hectare planificate să se semene cu grîu și secară de cooperativele agrico­le s-a realizat pînă în seara zilei de luni, 12 octombrie, doar o suprafață de 15154 hectare, care în procente re­prezintă 63,1 la sută. O primă cauză a slabelor realizări o constituie faptul că specialiștii și consiliile de conducere nu urmăresc pe teren desfășurarea operațiunilor, luînd măsuri operative pentru elibe­rarea terenului destinat acestei cul­turi, cit și pregătirea unui pat ger­­­minativ corespunzător, iar mecaniza­torii de pe semănători nu respectă graficul stabilit prin ordinul de lucru. In ultimele patru zile, suprafața pe care s-a încorporat sub brazdă sămîn­­ța de grîu este de numai 2­367 hec­tare. Datorită acestui lucru, în perioada la care ne-am referit, în cooperative­le agricole, din Bogza (președinte Vasile Buzoi), Sihlea (președinte Ștefan Boboc), Irești (președinte Pavel Leu), Focșani (președinte, Ion Arghiroiu). Vînători (președinte Gheorghe Zădărescu) nu s-a mai însă­­mînțat nici un bob. La Gologanu (președinte Constan­tin Radu), față de 609 hectare reali­­zate la data de 8 octombrie, pînă luni seara nu s-au mai însămînțat de­cit 6 hectare. O situație total nesatisfăcătoare se întîlnește la cooperativa agricolă din Mărtinești (președinte Neculae Staicu). Din cele 350 hectare planificate pen­­­tru grîu nu s-au însămințat, decit 20 hectare, situîndu-se astfel cu ,5,7 la sută, realizări, în coada tuturor uni­tăților din județul nostru, în timpul care a mai rămas se im­­pune mobilizarea tuturor forțelor in așa fel ca și suprafața de 9 846 hec­tare care a mai rămas neînsămînțată să fie realizată. ■ Pentru­ aceasta,­­o în­datorire de mare răspundere au me­canizatorii, toți lucrătorii ogoarelor. COOPERATIVE AGRICOLE CU SUPRAFEȚE DE PESTE 80 LA SUTA ÎN­SÂMÎNȚATE: CÎMPINEANCA STRAOANE spătA­reasA VULTURU PĂUNEȘTI HOMOCEA CIORAȘTI CLIPICEȘTI COOPERATIVE AGRICOLE CU SUPRAFEȚE ÎNSAMÎNȚATE ÎNTRE 50—80 • L­A SUTĂ: ADJUD PLOSCUȚENI RÎMNICENI NANEȘTI PADURENI ȚIFEȘTI HINGULEȘTI SLOBOZIA-CIORAȘTI PANCIU PRISECANI PALTIN VOETIN BOGHEȘTI MAICANEȘTI IREȘTI PUFEȘTI BĂLEȘTI TANASOAIA GOLEȘTI CORBIȚA RACOASA CIUȘLEA RUGINEȘTI TATARANU RĂSTOACA GOLOGANU FAUREI SOVEJA COOPERATIVE AGRICOLE CU SUPRAFEȚE SUB 50 LA SUTA ÎNSÂMÎN­ȚATE: CÎMPURI SURAIA CIOCHEȚI BILIEȘTI VÎNĂTORI BORDEASCA FOCȘANI GUGEȘTI MIRCEȘTI UNIREA BOGZA MARĂȘEȘTI SIHLEA VIZANTEA MARTINEȘTI Noul complex zootehnic de la Mărtinești Foto, N. MOLDOVEANU Iși respectă obligațiile contractuale Paralel cu adunatul știuleților din lanurile de porumb, țăranii cooperatori din Budești, Movi­liți, Mihălceni, Diocheți, Cio­­răști, Tîmbolești, Cotești, după ce și-au achitat cantitatea de produse pentru muncile presta­te de I.M.A., continuă să livre­ze in ritm susținut obligațiile pe care le au in baza contrac­telor încheiate cu statul. Cu cele mai mari cantități de porumb predate la baza de re­cepție se înscriu unitățile din Mihălceni cu 525 de tone, Cio­­răști 439 tone și Movilița 346 tone. Pentru viitoarea recoltă de legume - verdețuri în această toamnă, cooperati­vele agricole din județul nostru au planificat să însămînțeze cu spanac, ceapă și salată o supra­față de 85 hectare, care să asi­gure piețelor viitoarele trufan­­dule. Până acum, s-au realizat 36 hectare. Printre cei care au trecut să pună bazele producției de legu­­me-verdețuri, figurează și gră­dinarii din Voetin, Gologanu, Milcovul, Ruginești, Ploscuțeni. Dreptul de a fi Să s fiu, sincer,­­poate că despre așa ceva,nu mi-aș fi propus să scriu da­că, mergînd nu de mult la o între­prindere din municipiul Focșani, nu m-aș fi întîlnit cu o situație mi-a așternut în minte tot felul care de femeie întrebări. Unul dintre membrii comi­­­­tetului de direcție m-a condus într-un birou și m-a prezentat, după ce a sa­lutat-o politicos și i-a întins mina, unei femei. Am salutat-o la rîndul meu și am avut parte de același gest r femeia,­­aflată în timpul servi­ciului, se înțelege, fără să se ridice de pe scaun, mi-a întins mina, într-un T. BARAN (Continuare în pag. a IlI-a) r Sosirea președintelui Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU la New York NEW YORK-T3­(Agerpres). — De la trimișii speciali : Președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubi­liare a Organizației Națiunilor Unite, împreună cu președintele Nicolae Ceaușescu au sosit tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului E­­xecutiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe.­­ Avionul prezidențial a aterizat pe aeroportul internațional­ „J. F. Kenne­dy“ la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc in fața salonu­lui oficial, unde erau arborate drape­lul de stat al României și steagul Or­­ganizației Națiunilor Unite. . Erau prezenți șefi de delegații ale țărilor membre ale Națiunilor Unite, reprezentanți permanenți acreditați la O.N.U., precum și diplomați care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezer­vat șefilor de stat care sosesc la Na­țiunile Unite, președintele Nicolae Ceaușescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de șeful ceremonialului Simon Korl­, iar în numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de repre­zentantul acestuia John Palmer. Au fost de față membrii delegației române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al minis­trului afacerilor externe, Maria Gro­za, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, ambasadorul Costin Mur­­gescu, Gheorghe Diaconescu, repre­zentantul­­ permanent al României la Națiunile Unite și Corneliu Bogdan, ambasadorul țării noastre la Was­hington. Ziariști americani, corespondenți străini, reporteri ai principalelor pos­­turi de radio, televiziune și cinema­to­­grafie au consemnat momentul sosirii la New York a­ șefului statului român. Răspunzînd solicitărilor reprezen­tanților presei, președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o scurtă declarație. Am venit în Statele Unite ale Ame­­ricii — a spus președintele Nicolae Ceaușescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizației Na­țiunilor Unite. Apreciem că Organiza­ției Națiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite și aș dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor U­­nite ale Americii și să am o întîlnire cu președintele S.U.A., domnul Nixon. în încheiere, președintele­­ Nicolae Ceaușescu a mulțumit reprezentantu­lui municipalității New Yorkului, șe­fului protocolului O.N.U., tuturor ce­lor prezenți, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomaților români au oferit buchete de flori to­varășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a în­dreptat apoi spre sediul misiunii ro­mâne la Națiunile Unite, reședința președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, pe timpul șederii la New York. Marți după-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu va avea întreve­deri cu președintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, și cu secretarul ge­neral al G.N.U., U Thant. Despre aceste întrevederi vom re­­lata în ziarul de mîine. incinta centrului vinificație din Panciu înfăptuirea exemplară a obiectivelor de investiții: UN CRITERIU, O SARCINĂ, UN IMPERATi­­ LA DOI PAȘI DE BIROUL DIRECTORULUI TRONEAZĂ... DEZORDINEA Ne-am continuat raidul întreprins pe linia gospodăririi materialelor de construcții, poposim la sediul între­prinderii județene montaj. Conducerea de construcții­­întreprinderii lipsea. Ne-am­­ observat", însă, pre­zența, inginerul Liviu Pătărău din cadrul secției utilaj-transport a­­parținînd întreprinderii respective. Și, intrucît, beneficiam, fără voia noastră, de prezența unui specialist în întreținerea și funcționarea uti­lajelor nu am putut scăpa prilejul pentru a întreba interlocutorul nos­tru care este situația utilajelor exis­tente in incinta unității. Au venit justificările­­ .Unele sunt pentru ca­sare, altele in reparații. Să știți însă că față de parcul existent, ce ve­deți aici este nimica toată". Nu putem să contestăm afirmații­le inginerului Liviu Pătărău și anu­me că ceea ce se află în reparații sau pentru casare este puțin față de zestrea tehnică a Întreprinderii. Așa este. Din păcate, interlocuto­rul nostru a vrut să ne convingă că, in cadrul unității, dacă nu s-a fă­cut totul, dar cu siguranță aproape totul pentru buna funcționare a u­­tilajelor. Inexact. De ce ? Iată , sunt utilaje propuse pentru casare, dar care nu se casează pentru că nu se urgentează formele necesare , ai întîlnit utilaje (două compresoare noi) care, deși sosite la întreprin­dere, nu au fost puse în funcțiune. De ce ? „Nu este nevoie de ele", ne-a răspuns inginerul Chiar așa să fie ? Firește Pătărău, nu, atît timp cit pe șantier betonul se spar­ge manual. Și­ apoi să nu se uite că pentru aceste utilaje se plătesc amor­tismente. Să fie oare atît de bogată „visteria" întreprinderii iicit să su­porte plata unor amortismente ne­justificat ? Greu de presupus. Situa­ția nu se va rezolva însă corespun­zător, atît timp ci­ la cele peste 200 utilaje grele vor fi, ca în prezent, numai cinci mecanici de întreținere, lucru care face ca reparațiile să de­curgă anevoios. înlăturarea deficiențelor se impu­­ n. ISTRATI (Continuare in pag. a 111-a) Efervescență culturală La Tulnici, activitatea culturală înregistrează, pe zi ce trece, rezul­tate frumoase. în urmă cu o săptă­­mînă, la căminul cultural din comună a avut loc­ un frumos program artis­tic; în același timp, formațiile căminu­lui fac deplasări și în alte comune. Astfel, la Bîrsești, Năruja, ca și în satele componente acestora, artiștii din Tulnici­ au fost primiți cu căldură, urmînd ca în viitor să fie oaspeți și altor vecini. Ghiță I. FU SARU Veșmintele strămoșești imprimă ritmului optimist al dansului vruntean mult farmec ÜilTi­shim E lesne de înțeles că zîmbe­­tul la care ne referim nu e un „Zîmbiți, vă rog !“, cerut de fo­tograf, nu e zîmbetul artificial, de circumstanță. El, zimbetul degajat, aparține omului care hotărăște că „ziua bună se cu­noaște de dimineață“ și acelu­iași om care, conștient că și-a făcut datoria, se întoarce acasă, aducînd mult din surîsul zilei­­muncă, zilei-dăruire. Pentru că există un zîmbet al fiecărei zile, o bună dispoziție care se explică prin tot ce re­alizează producătorul sincer, zîmbetul DE VALOARE Duminică seara, Ecaterina O­­proiu, prezentîndu-ne, pe micul ecran, filmul care ne-a binedis­­pus, pleda pentru buna dispo­ziție cotidiană mărturisindu-și cam în felul acesta părerea: „Veți viziona filmul, iar mîine veți porni la muncă mai zîmbi­­tori. Eu cred că zîmbetul e o temă care trebuie să stea în a­­tenția economiștilor. Ar fi foarte potrivită și binevenită o carte în care să se vorbească despre... valoarea economică a zîmbetu­­lui“. Nu știu dacă psiho-economiș­­tii au luat notă, dar înțelep­ciunea prezentatoarei ne-a cu­cerit și ne-a făcut pe noi tele­spectatorii, să zîmbim și să sub­scriem la optica ei. A. S. DOUĂ CAPODOPERE ALE TEHNICII MODERNE (II) Instanbulul a devenit tot mai mult .o metropolă comercială și.. industrială. Populația sa a crescut, rețeaua d­e cir­culație s-a congestionat la ■ maxim.­­ Străzile înrgrste, din cartierele vechi­­ ale­ orașului și cele douâ’­poduri (pare.. . împreună cu Bosfor,ulj­erfmaft-Istanbu­­lu­ ii, tr­ei. septoare)- sunt­­ permanent j suprasolicitate.. .Aceeași, este­­ situația cp­.bacurile de. pe .Bosfor., care trans­porta zilnic 13 000 de Vehicule de pe un continent pe celălalt. în ianuarie 1970 a fost semnat con­tractul pentru construcția podului, în februarie, „Hochtief AG" a început lu­crările la construcțiile de bază. Firma vest-germană girează fundamentele și pilonii de susținere. Spre­ sfîrșitul­ a­­cestui an, firma britanică, urmează să treacă la construcția tronsoanelor po­dului. Guvernul turc apreciază că podul de peste Bosfor va fi terminat în 1973. Acest­­ pod va stabili câteva recorduri ale tehnicii: — va fi primul pod din lume care leagă două continente; — va­ fi cel mai lung pod suspen­dat din Europa, avînd o lungime to­tală de 1 560 m și o­ lungime a sus­pensiei între pilonii principali de 1 074 m (cel mai mare pod suspendat din lume este Golden Gate din San Francisco, cu o lungime totală de 7 000 m si o distantă de suspensie de 1 280 m). (Continuare In pag. a II-a) P9S5P5ȘSȘJ k

Next