Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-10-14 / nr. 387
133' HiblS pulsul ritmic al succesului 2 200 000 lei valută livrări suplimentare Diversificarea continuă a gamei sortimentale și perfecționarea fluxurilor tehnologice sunt numai citeva dintre direcțiile spre care s-a îndreptat și în acest an colectivul Fabricii de confecții Focșani. Paralel cu produsele existente s-au creat și trimis spre omologare noi modele de confecții destinate exportului, determinînd în acest fel creșterea ponderii confecțiilor destinate partenerilor externi în viitorul an. Asigurînd ritmic locurile de muncă cu semifabricate și organizînd mai bine lucrul în cele două schimburi s-au livrat suplimentar la export de la începutul anului pînă la sfîrșitul decadei I din luna octombrie, produse în valoare de 2 200 000 lei valută. l,L Succese remarcabile Datele statistice de la sfîrșitul primei decade din luna octombrie relevă, la întreprinderea de vinuri pentru export, un bilanț satisfăcător. Astfel, planul producției globale și marfă aferent perioadei respective a fost îndeplinit în proporție de 115,2 la sută. Aceste depășiri se adaugă la cele obținute pe nouă luni, consolidînd rezultatele acumulate, după cum urmează: producția globală și marfă 6 298 000 lei și livrările la export 1 300 000 lei valută. Ultimul trimestru debutat cu succes și la secția de industrializare lemnului din Cosmești ANUL III NR. 387 MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Au terminat insamintatul griului Considerînd ca factor principal asigurarea cantităților necesare de grîu, cit și pregătirea terenului la un nivel agrotehnic superior, multe consilii de conducere, cit și mecanizatorii au trecut la încorporarea în sol a semințelor, imediat ce s-a declanșat epoca optimă pentru această cultură. . Folosind fiecare oră și zi bună de lucru, lucrînd cu mașinile la întreaga lor capacitate, un număr de 16 unități agricole au încheiat campania de însămînțare a griului. în rîndul acestor fruntași se înscriu cooperatorii din C.A.P. Mihălceni, Maluri, Jariștea, Odobești, Bolotești, Movilița, Slobozia-Bradului, Tîmboiești, Fitionești, Bordești, Cîndești. INCA 9846 HECTARE MAI AȘTEAPTĂ SAMÎNTA DIN SACI Au mai rămas citeva zile pînă la încheierea perioadei optime de însămîntare a cerealelor de toamna. Din situația centralizată la Direcția agricolă rezultă că din cele 24 000 de hectare planificate să se semene cu grîu și secară de cooperativele agricole s-a realizat pînă în seara zilei de luni, 12 octombrie, doar o suprafață de 15154 hectare, care în procente reprezintă 63,1 la sută. O primă cauză a slabelor realizări o constituie faptul că specialiștii și consiliile de conducere nu urmăresc pe teren desfășurarea operațiunilor, luînd măsuri operative pentru eliberarea terenului destinat acestei culturi, cit și pregătirea unui pat germinativ corespunzător, iar mecanizatorii de pe semănători nu respectă graficul stabilit prin ordinul de lucru. In ultimele patru zile, suprafața pe care s-a încorporat sub brazdă sămînța de grîu este de numai 2367 hectare. Datorită acestui lucru, în perioada la care ne-am referit, în cooperativele agricole, din Bogza (președinte Vasile Buzoi), Sihlea (președinte Ștefan Boboc), Irești (președinte Pavel Leu), Focșani (președinte, Ion Arghiroiu). Vînători (președinte Gheorghe Zădărescu) nu s-a mai însămînțat nici un bob. La Gologanu (președinte Constantin Radu), față de 609 hectare realizate la data de 8 octombrie, pînă luni seara nu s-au mai însămînțat decit 6 hectare. O situație total nesatisfăcătoare se întîlnește la cooperativa agricolă din Mărtinești (președinte Neculae Staicu). Din cele 350 hectare planificate pentru grîu nu s-au însămințat, decit 20 hectare, situîndu-se astfel cu ,5,7 la sută, realizări, în coada tuturor unităților din județul nostru, în timpul care a mai rămas se impune mobilizarea tuturor forțelor in așa fel ca și suprafața de 9 846 hectare care a mai rămas neînsămînțată să fie realizată. ■ Pentru aceasta,o îndatorire de mare răspundere au mecanizatorii, toți lucrătorii ogoarelor. COOPERATIVE AGRICOLE CU SUPRAFEȚE DE PESTE 80 LA SUTA ÎNSÂMÎNȚATE: CÎMPINEANCA STRAOANE spătAreasA VULTURU PĂUNEȘTI HOMOCEA CIORAȘTI CLIPICEȘTI COOPERATIVE AGRICOLE CU SUPRAFEȚE ÎNSAMÎNȚATE ÎNTRE 50—80 • LA SUTĂ: ADJUD PLOSCUȚENI RÎMNICENI NANEȘTI PADURENI ȚIFEȘTI HINGULEȘTI SLOBOZIA-CIORAȘTI PANCIU PRISECANI PALTIN VOETIN BOGHEȘTI MAICANEȘTI IREȘTI PUFEȘTI BĂLEȘTI TANASOAIA GOLEȘTI CORBIȚA RACOASA CIUȘLEA RUGINEȘTI TATARANU RĂSTOACA GOLOGANU FAUREI SOVEJA COOPERATIVE AGRICOLE CU SUPRAFEȚE SUB 50 LA SUTA ÎNSÂMÎNȚATE: CÎMPURI SURAIA CIOCHEȚI BILIEȘTI VÎNĂTORI BORDEASCA FOCȘANI GUGEȘTI MIRCEȘTI UNIREA BOGZA MARĂȘEȘTI SIHLEA VIZANTEA MARTINEȘTI Noul complex zootehnic de la Mărtinești Foto, N. MOLDOVEANU Iși respectă obligațiile contractuale Paralel cu adunatul știuleților din lanurile de porumb, țăranii cooperatori din Budești, Moviliți, Mihălceni, Diocheți, Ciorăști, Tîmbolești, Cotești, după ce și-au achitat cantitatea de produse pentru muncile prestate de I.M.A., continuă să livreze in ritm susținut obligațiile pe care le au in baza contractelor încheiate cu statul. Cu cele mai mari cantități de porumb predate la baza de recepție se înscriu unitățile din Mihălceni cu 525 de tone, Ciorăști 439 tone și Movilița 346 tone. Pentru viitoarea recoltă de legume - verdețuri în această toamnă, cooperativele agricole din județul nostru au planificat să însămînțeze cu spanac, ceapă și salată o suprafață de 85 hectare, care să asigure piețelor viitoarele trufandule. Până acum, s-au realizat 36 hectare. Printre cei care au trecut să pună bazele producției de legume-verdețuri, figurează și grădinarii din Voetin, Gologanu, Milcovul, Ruginești, Ploscuțeni. Dreptul de a fi Să s fiu, sincer,poate că despre așa ceva,nu mi-aș fi propus să scriu dacă, mergînd nu de mult la o întreprindere din municipiul Focșani, nu m-aș fi întîlnit cu o situație mi-a așternut în minte tot felul care de femeie întrebări. Unul dintre membrii comitetului de direcție m-a condus într-un birou și m-a prezentat, după ce a salutat-o politicos și i-a întins mina, unei femei. Am salutat-o la rîndul meu și am avut parte de același gest r femeia,aflată în timpul serviciului, se înțelege, fără să se ridice de pe scaun, mi-a întins mina, într-un T. BARAN (Continuare în pag. a IlI-a) r Sosirea președintelui Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU la New York NEW YORK-T3(Agerpres). — De la trimișii speciali : Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizației Națiunilor Unite, împreună cu președintele Nicolae Ceaușescu au sosit tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidențial a aterizat pe aeroportul internațional „J. F. Kennedy“ la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîmpinării a avut loc in fața salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României și steagul Organizației Națiunilor Unite. . Erau prezenți șefi de delegații ale țărilor membre ale Națiunilor Unite, reprezentanți permanenți acreditați la O.N.U., precum și diplomați care iau parte la lucrările sesiunii Adunării Generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezervat șefilor de stat care sosesc la Națiunile Unite, președintele Nicolae Ceaușescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de șeful ceremonialului Simon Korl, iar în numele primarului New Yorkului, John Lindsay, de reprezentantul acestuia John Palmer. Au fost de față membrii delegației române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, ambasadorul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la Națiunile Unite și Corneliu Bogdan, ambasadorul țării noastre la Washington. Ziariști americani, corespondenți străini, reporteri ai principalelor posturi de radio, televiziune și cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a șefului statului român. Răspunzînd solicitărilor reprezentanților presei, președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o scurtă declarație. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus președintele Nicolae Ceaușescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. Apreciem că Organizației Națiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite și aș dori să adresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii și să am o întîlnire cu președintele S.U.A., domnul Nixon. în încheiere, președintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit reprezentantului municipalității New Yorkului, șefului protocolului O.N.U., tuturor celor prezenți, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomaților români au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Națiunile Unite, reședința președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, pe timpul șederii la New York. Marți după-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu va avea întrevederi cu președintele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, și cu secretarul general al G.N.U., U Thant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine. incinta centrului vinificație din Panciu înfăptuirea exemplară a obiectivelor de investiții: UN CRITERIU, O SARCINĂ, UN IMPERATi LA DOI PAȘI DE BIROUL DIRECTORULUI TRONEAZĂ... DEZORDINEA Ne-am continuat raidul întreprins pe linia gospodăririi materialelor de construcții, poposim la sediul întreprinderii județene montaj. Conducerea de construcțiiîntreprinderii lipsea. Ne-am observat", însă, prezența, inginerul Liviu Pătărău din cadrul secției utilaj-transport aparținînd întreprinderii respective. Și, intrucît, beneficiam, fără voia noastră, de prezența unui specialist în întreținerea și funcționarea utilajelor nu am putut scăpa prilejul pentru a întreba interlocutorul nostru care este situația utilajelor existente in incinta unității. Au venit justificările .Unele sunt pentru casare, altele in reparații. Să știți însă că față de parcul existent, ce vedeți aici este nimica toată". Nu putem să contestăm afirmațiile inginerului Liviu Pătărău și anume că ceea ce se află în reparații sau pentru casare este puțin față de zestrea tehnică a Întreprinderii. Așa este. Din păcate, interlocutorul nostru a vrut să ne convingă că, in cadrul unității, dacă nu s-a făcut totul, dar cu siguranță aproape totul pentru buna funcționare a utilajelor. Inexact. De ce ? Iată , sunt utilaje propuse pentru casare, dar care nu se casează pentru că nu se urgentează formele necesare , ai întîlnit utilaje (două compresoare noi) care, deși sosite la întreprindere, nu au fost puse în funcțiune. De ce ? „Nu este nevoie de ele", ne-a răspuns inginerul Chiar așa să fie ? Firește Pătărău, nu, atît timp cit pe șantier betonul se sparge manual. Și apoi să nu se uite că pentru aceste utilaje se plătesc amortismente. Să fie oare atît de bogată „visteria" întreprinderii iicit să suporte plata unor amortismente nejustificat ? Greu de presupus. Situația nu se va rezolva însă corespunzător, atît timp ci la cele peste 200 utilaje grele vor fi, ca în prezent, numai cinci mecanici de întreținere, lucru care face ca reparațiile să decurgă anevoios. înlăturarea deficiențelor se impu n. ISTRATI (Continuare in pag. a 111-a) Efervescență culturală La Tulnici, activitatea culturală înregistrează, pe zi ce trece, rezultate frumoase. în urmă cu o săptămînă, la căminul cultural din comună a avut loc un frumos program artistic; în același timp, formațiile căminului fac deplasări și în alte comune. Astfel, la Bîrsești, Năruja, ca și în satele componente acestora, artiștii din Tulnici au fost primiți cu căldură, urmînd ca în viitor să fie oaspeți și altor vecini. Ghiță I. FU SARU Veșmintele strămoșești imprimă ritmului optimist al dansului vruntean mult farmec ÜilTishim E lesne de înțeles că zîmbetul la care ne referim nu e un „Zîmbiți, vă rog !“, cerut de fotograf, nu e zîmbetul artificial, de circumstanță. El, zimbetul degajat, aparține omului care hotărăște că „ziua bună se cunoaște de dimineață“ și aceluiași om care, conștient că și-a făcut datoria, se întoarce acasă, aducînd mult din surîsul zileimuncă, zilei-dăruire. Pentru că există un zîmbet al fiecărei zile, o bună dispoziție care se explică prin tot ce realizează producătorul sincer, zîmbetul DE VALOARE Duminică seara, Ecaterina Oproiu, prezentîndu-ne, pe micul ecran, filmul care ne-a binedispus, pleda pentru buna dispoziție cotidiană mărturisindu-și cam în felul acesta părerea: „Veți viziona filmul, iar mîine veți porni la muncă mai zîmbitori. Eu cred că zîmbetul e o temă care trebuie să stea în atenția economiștilor. Ar fi foarte potrivită și binevenită o carte în care să se vorbească despre... valoarea economică a zîmbetului“. Nu știu dacă psiho-economiștii au luat notă, dar înțelepciunea prezentatoarei ne-a cucerit și ne-a făcut pe noi telespectatorii, să zîmbim și să subscriem la optica ei. A. S. DOUĂ CAPODOPERE ALE TEHNICII MODERNE (II) Instanbulul a devenit tot mai mult .o metropolă comercială și.. industrială. Populația sa a crescut, rețeaua de circulație s-a congestionat la ■ maxim. Străzile înrgrste, din cartierele vechi ale orașului și cele douâ’poduri (pare.. . împreună cu Bosfor,uljerfmaft-Istanbulu ii, trei. septoare)- sunt permanent j suprasolicitate.. .Aceeași, este situația cp.bacurile de. pe .Bosfor., care transporta zilnic 13 000 de Vehicule de pe un continent pe celălalt. în ianuarie 1970 a fost semnat contractul pentru construcția podului, în februarie, „Hochtief AG" a început lucrările la construcțiile de bază. Firma vest-germană girează fundamentele și pilonii de susținere. Spre sfîrșitul acestui an, firma britanică, urmează să treacă la construcția tronsoanelor podului. Guvernul turc apreciază că podul de peste Bosfor va fi terminat în 1973. Acest pod va stabili câteva recorduri ale tehnicii: — va fi primul pod din lume care leagă două continente; — va fi cel mai lung pod suspendat din Europa, avînd o lungime totală de 1 560 m și o lungime a suspensiei între pilonii principali de 1 074 m (cel mai mare pod suspendat din lume este Golden Gate din San Francisco, cu o lungime totală de 7 000 m si o distantă de suspensie de 1 280 m). (Continuare In pag. a II-a) P9S5P5ȘSȘJ k