Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)
1971-01-22 / nr. 471
1 p \ y \ v A [ ANUL IV NR. 471 VINERI 22 IANUARIE 1971: 4 pagini — 30 hani Adunarea generală a salariaților de la fabrica de mobilă a C.E.I.L Focșani Dezbatere exigentă a activității productive, investigare a posibilităților creșterii eficienței economice MIERCURI, 20 IANUARIE A.C., A AVUT LOC ADUNAREA GENERALĂ A REPREZENTANȚILOR SALARIAȚILOR DE LA FABRICA DE MOBILĂ A COMBINATULUI DE EXPLOATARE ȘI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI DIN FOCȘANI, LA CARE A PARTICIPAT TOVARĂȘUL SIMION DOBROVICI, MEMBRU AL C.C. AL P.C.R., PRIM-SECRETAR AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P. C. R. ȘI TOVARĂȘUL ION CIOABĂ, SECRETAR AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. PE ORDINEA DE ZI A ADUNĂRII GENERALE AU FOST ÎNSCRISE DOUĂ MARI PUNCTE: ANALIZA ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI PE 1970 ȘI DEZBATEREA SARCINILOR DE PLAN PE 1971, PRECUM ȘI A MĂSURILOR TEHNICE ȘI ORGANIZATORICE PENTRU REALIZAREA EXEMPLARA A ACESTOR SARCINI. Caracterizată printr-o atmosferă de lucru, de dezbatere exigentă a problemelor activității economice, adunarea reprezentanților salariaților de la Fabrica de mobilă a C.E.I.S. — Focșani a permis afirmarea largă a inițiativei, experienței și gîndirii creatoare a acestui harnic colectiv, prilejuind totodată o amplă investigare a posibilităților de utilizare superioară a puternicului potențial tehnic și uman de care dispune unitatea. în acest spirit a fost alcătuită și darea de seamă prezentată de inginerul șef al fabricii, Vasile Dascălu, care a punctat succint realizările anului 1070 oprindu-se însă detaliat asupra neajunsurilor care au dăinuit în activitatea economică. „Anul care s-a încheiat, a spus vorbitorul, s-a soldat cu rezultate meritorii pentru colectivul nostru. Producția globală a cunoscut un spor față de prevederi de 1 600 000 lei, producția marfă am depășit-o cu peste 3 000 000 lei, iar muncii s-a îndeplinit productivitatea în proporție de 101,7 la sută. Realizări bune s-au obținut și la alți indicatori de plan. Astfel, planul la export s-a îndeplinit în proporție de 100,9 la sută, am înregistrat economii peste prevederi de 989 000 lei și un beneficiu suplimentar care depășește 560 000 lei. Meritul în obținerea acestor rezultate este al întregului colectiv din rândul căruia s-au evidențiat în mod deosebit sectoarele , mașini și tapițerie, sectoare coordonate de maiștrii Gostel Jugănaru, Petre Bratu, Mihalcea Antonescu și alții și unde lucrează muncitori ca Nicolae P. Ștefan, Apostol Farcaș, Nicolas Toma și Nicu Anghel". Succesele înregistrate au creat o bună bază de plecare în noul an — 1971 — în care sunt prevăzute sarcini mobilizatoare dar realiste, în afară de producția globală sporită pe care va trebui s-o realizeze în 1971, față de 1970, colectivul fabricii are sarcina ca 97 la sută din această producție s o fabrice pentru export. Alături de această sarcină de mare răspundere, planul pentru 1971 mai prevede ca cheltuielile la 1000 lei producție marfă să ajungă la 866,04 lei, iar productivitatea muncii să crească cu 2,7 la sută față de realizările din 1970. Un însemnat spațiu din darea de seamă a fost rezervat examinării eriice a unor probleme de o deosebită importanță pentru viitoarea evoluție a Fabricii de mobilă. Analiza clară și bine susținută cu calcule și exemplificări, făcute de comitetul de direcția, a întins o punte trainică spre un dialog fructuos în cadrul adunării generale. Ea a reliefat clar: producția anului 1970 nu întotdeauna s-a desfășurat în mod ritmic, nu a existat o preocupare suficientă pentru calificarea muncitorilor, iar utilajele nu întotdeauna au fost întreținute bine. Departe de a căuta justificări,darea de seamă ,a înfățișat detaliat, , pe fundalul unor argumente temeinice, sincere și clare — principalele cauze care au determinat o asemenea stare de lucruri. S-a desprins cu acest prilej că aprovizionarea cu materii și materiale a cunoscut oscilații inadmisibile, care s-au repercutat negativ asupra creării, stocurilor și realizării planului. Defectuoasa aprovizionare cu cherestea de stejar, din ultima parte a anului, bunăoară, a făcut să nu se respecte contractul la produsul „Como de Mioara“. La rîndul său, lipsa stocurilor normate sau a unor repere pe flux a ridicat probleme în ritmicitatea producției, urgențele intervenite trebuind să fie rezolvate uneori prin încălcarea disciplinei tehnologice și în detrimentul calității. Asupra calității au influențat negativ și alți factori, subiectivi, cum ar fi slaba atenție pe care au acordat-o unii muncitori și maiștri îndeosebi de la sectorul mașini II, pregătire II — sector coordonat de maistrul principal Nicolae Craii — unde au abundat greșelile de prelucrare, nerespectîndu-se unele operațiuni de bază ca: șlefuirea și hăituirea. Un asemenea mod de a concepe producția a determinat înregistrarea în 1970 a unui număr de reclamații din partea beneficiarilor. Alți factori care au influențat asupra calității constau în slaba preocupare pentru calificarea muncitorilor, lipsa de exigență a controlului teh- S. ISTRATI (Continuare în pag. a IlI-a) CHEMARE către toate întreprinderile și organizațiile economice din județul nostru Colectivul de salariați ai Fabricii de mobilă din cadrul C.E.I.S. Focșani întrunit în adunarea generală pentru a analiza activitatea desfășurată pe anul 1970 și a dezbate cifrele de plan pe anul 1971, apreciază că pe baza rezultatelor obținute, a rezervelor importante și a posibilităților de care dispune unitatea noastră sunt create condiții favorabile pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan pe anul 1971, însuflețiți de perspectivele de dezvoltare a patriei noastre socialiste stabilite de Congresul al X-lea al partidului, adresăm o înflăcărată chemare la întrecere, cu o primă etapă în cinstea aniversării semicentenarului creării P.G.R., către toate întreprinderile industriale, de construcții, transporturi, către toți oamenii muncii dintruj județul Vrancea pentru a desfășura o intensă activitate creatoare în vederea traducerii în viață a sarcinilor planului de stat pe anul 1971, și ne angajăm să realizăm următoarele: • Depășirea producției marfă cu 4 000 000 lei ; • Depășirea planului de export cu 2 000 000 lei îndeosebi prin creșterea competitivității produselor fabricate ; # Creșterea productivității muncii cu 0,5 la sută peste nivelul planificat, prin organizarea mai bună a producției, utilizarea mai bună a fondului de timp disponibil care va fi cu unu la sută mai mare față de indicele planificat, prin reducerea învoiri (Continuare In pag. a IlI-a) Pentru familia Stăruială din Vintileasca, ziua de 4 noiembrie 1970 putea fi o zi de sărbătoare. Era de altfel așteptată cu un fel de emoție și înfrigurare, care nu se cunosc de prea multe ori în viată. Mai ales pentru o familie tînără. Evenimen TATURA TRAGICA A DEZERTĂRII DE LA DATORIE tul: nașterea unui copil. Așa s-a făcut că în amiaza zilei respective, cînd Stanca Stăruială și-a anunțat rudele că are nevoie de asistență medicală, vestea a declanșat bucuria. Toți cei apropiați aveau ochii umezi și gîndul le zbura la clipa cînd, cioc inind paharele, vor lua sănătate „omului" abia sosit pe lume și întregii familii. Numai că lucrurile au luat o întorsătură tragică, neașteptată, transformed ziua de soare într-upa de doliu. , Femeia de douăzeci și șase de anci care aștepta evenimentul cu atîta înfrigurare, n-a mai apucat să-și vadă copilul, să se bucure de drăgălășenia lui. Asta pentru că omul investit nu numai cu o diplomă universitară ci și cu încrederea semenilor lui, omul menit să le apere viața, a dezertat! Conștient de gest și de urmările lui, medicul de circă Ion Teodorescu a dezertat de la datorie, călcînd în picioare etica profesională, sentimentele umanitare, încrederea aceea a oamenilor care-i face pe fiecare dintre noi demn de stima și aprecierea semenilor. Era ora patru după amiază cînd sora medicală Aurica Noapteș, împreună cu o altă femeie, alerga cu sufletul la gură către dispensar. Efortul le tăiase răsuflarea și totuși aveau impresia că nu mai reușesc să ajungă, că timpul le-a luat-o înainte dînd ajutor morții și scufundîndu-le într-un îngrozitor coșmar. Alergau către ultima scăpare. Trecuseră și pe la locuința moașei Emilia Brăescu, dar aceasta lipsea din localitate, afiindu-se un concediu legal de odihnă. Ajunse la locuința medicului, femeile au fost întîmpinate de soția acestuia care le-a retezat-o: „Soțul meu este în baie, așa că...“ Așa că după îndelungi parlamentări — prin intermediul soției, bineînțeles — timp în care a fost încunoștiințat de situația reală, doctorul Teodorescu a dispus ca cele două femei să o caute încă o dată pe moașă. „Pentru că, susține medicul, știam că Emila Brăescu refuză cîteodată să răspundă la solicitări." Curioasă optică. Va să zică șeful circumscripției, știind despre aceste grave abateri de la disciplină ale subalternei sale, nu numai că nu a luat nici o măsură menită să schimbe lucrurile, ci Radu VORNICU (Cont. in pag. a Il-tfl Programul TV de la 22 la 29 ianuarie 1971 Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in mari întreprinderi bucureștene ieri, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român a fost din nou oaspetele colectivelor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureștene, unități reprezentative pentru industria constructoare de mașini, pentru subramuri importante ale acesteia : Uzina de motoare și compresoare „Timpuri Noi“, Uzina de mașini grele, Secția de pereți membrană țevi pentru cazane de aburi a Uzișinei „Vulcan“, uzinele „Autobuzul“, „Steaua roșie“ și „Semănătoarea“. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii : Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, precum și de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. Ca și cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un contact nemijlocit al conducerii partidului și statului cu oamenii muncii din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unitățile agriculturii socialiste, cu reprezentanți ai culturii și științei țării noastre, într-un cuvînt cu cetățeni de toate vîrstele și profesiile — români, maghiari, germanii și de alte naționalități — la început de an, de nou cincinal, și de data aceasta discuțiile de lucru, cunoașterea concretă la fața locului a problemelor de viață și de muncă ale oamenilor, analizarea sarcinilor actuale și de perspectivă pentru ridicarea eficienței întregii activități, marchează pregnant o revelatorie realitate societății noastre : indisolubila legăatură dintre partid și popor, temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din, cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar și idei apte să se se concretizeze în noi realizări, în noi ,fapte de viață menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civilizației. Programul de lucru al zilei începe cu Uzina de motoare și compresoare „Timpurii Noi“. In întîmpinarea secretarului general al partidului, al celorlalți, conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salută din inimă sute de salariați. Cei prezenți aclamă îndelung, ovaționează pentru partid și Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, pentru indisolubila unitate dintre partid și popor. Este nota obișnuită, de căldură, de dragoste și respect în care se desfășoară întîlnirile conducătorilor partidului, ai țării, cu masele de oameni ai muncii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaitre“ — astăzi „Timpuri noi“ ■— au devenit în anii construcției socialiste o unitate modernă producătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 și 110 C.P„ motoare cu benzină de 9—18 C. P.f compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 și 10 mc pe minut, agregate care echipează o gamă largă de instalații fabricate de întreprinderile constructoare de mașini, toate tipurile de locomotive moderne produse în țară. La „Timpuri noi“ nu a fost asimilată nici o licență, totul este produs original. In actualul plan cincinal valoarea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. In secția de prelucrări mecanice se prezintă oaspeților o serie de piese și subansamble din componența motoarelor și compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. în secția montaj motoare, se dau alte explicații în legătură cu parametrii îmbunătățiți ai motorului D 120, introdus recent în fabricație, între oaspeți și factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legătură cu dezvoltarea în continuare a acestei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor obiective se dau indicații în vederea extinderii unor suprafețe de producție, dotarea întreprinderii cu noi instalații și utilaje, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor din dotarea întreprinderii. Se ajunge la concluzia că uzinele „Timpuri Noi“ își pot spori eficiența printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini, specialiștilor uzinei, găsirea unor modalități de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construirea și exploatarea în comun a turnătoriei și forjei preconizate. — întreprindeți cu mai curînd studiile necesare și dați-le curs, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, restudiați toate posibilitățile de care dispun uzinele pentru dezvoltarea activității. Se cere să realizați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de mașini grele — București. La intrarea în bloculturn care adăpostește birourile centralei industriale de utilaj termoenergetic și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termoenergetice,de pe lingă această uzină, conducătorii de partid și de stat'Sînt întîmpinați de ing. Nicolae Constantin, director general al Centralei industriale, și de ing. Tiberiu Grecu, director general al uzinei, care prezintă cîteva din realizările și perspectivele întreprinderii. Intrată în funcțiune în primul an al ultimului cincinal, uzina a înscris în palmaresul industriei românești cîteva performanțe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare gabarit și complexitate destinate hidro-agregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria electrică produce anual peste 122.000 tone de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de oțeluri, aliate și speciale menite să acopere cerințele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Ați pornit bine, apreciază tovarășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oțelăria să ajungă la o capacitate de 200.000 tone ? — Am putea, intr-adevăr,să amplasăm un nou cuptor electric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată — continuă secretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la obiect, se naște o inițiativă importantă, se conturează un nou obiectiv mobilizator pentru colectivul uzinei. Discuția de lucru continuă. De asemenea, exportul crește vertiginos : de la 6,1 milioane lei — valută în 1971, la 62,4 milioane lei — valută în 1975. Realizări remarcabile a înregistrat în ultimii ani și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termoenergetice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă activitatea desfășurată de institut și centrală într-o frază concludentă1: — Suntem în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie“, dezvoltînd în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. (Continuare în pagina a IV-a) VESTI DE LA I.A.S. MAICANESTI Depășiri față de grafic Ferma zootehnică, condusă de medicul veterinar Ion Blîndu, s-a înscris în anul care a trecut cu substanțiale depășiri de plan la producția de lapte. Continuînd preocupările pentru buna furajare și întreținere a animalelor, cei care activează în cadrul acestei ferme depun eforturi sporite pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Astfel, de la efectivul de vaci aflate în lactație, zilnic se obțin cantități sporite de lapte. După primele două decade din această lună rezultatele sunt edificatoare. Față de producția totală de lapte de 720 hl planificați a se realiza, s-au obținut 941 hl; acest lucru a permis ca și producția marfă să fie depășită cu 145 de hectolitri de lapte; începutul acesta promițător lasă să se întrevadă că și în acest an colectivul fermei se poate înscrie cu succese frumoase. Fertilizarea culturilor de toamnă Obținerea unor producții sporite de grîu constituie, în această perioadă, preocuparea de seamă a consiliului de administrație din cadrul întreprinderii. Din cele 1 800 hectare cultivate cu grîu au fost fertilizate pînă acum peste 760 hectare cu 114 tone de azotat. Ținînd seama de faptul că viteza zilnică de lucru e de 160 hectare, rezultă că și restul de 1040 hectare vor fi fertilizate în maximum 7 zile, semănători prășitoare și alte mașini sunt puse la punct. Din cele 59 de tractoare introduse în reparație 36 au părăsit atelierul. In plus, alte 15 sunt revizuite, urmînd numai ca să fie montate cîteva repere, imediat ce sosesc de la bază. Toți mecanizatorii se angajează ca înainte de termenul fixat toate tractoarele și mașinile agricole să fie puse în perfectă stare de funcționare în așa fel ca lucrările agricole din campania de primăvară să decurgă ireproșabil. N. P. v Imagine de la laboratorul Fabricii chimice Mărășești Foto , N. MOLDOVEANU Repararea tractoarelor și mașinilor agricole In cadrul sectorului mecanic, condus de inginerul Liviu Huzuma, campania de reparații se desfășoară conform graficului. Pînă acum, mașinile de împrăștiat substanțe chimice, sapele rotative, grapele rotative, grapele cu discuri, Reducere de prețuri la unele furaje Pentru a se da posibilitate cooperativelor agricoole de producție să-și asigure unele furaje la prețuri cit mai avantajoase, au fost reduse prețurile de livrare, către cooperativele agricole de producție, a borhoturilor rezultate de pe urma fabricării spirtului din porumb și cartofi, la nivelul celor practicate pentru unitățile agricole de stat. Această hotărîre a Consiliului de Miniștri creează cooperativelor agricole de producție posibilitatea de a realiza o economie anuală de peste 2 milioane lei la cantitățile de furaje care sunt prevăzute a fi livrate în 1971. (Agerpres) Cu prilejul sărbătoririi Zilei de 24 ianuarie EXPOZIȚIE Eveniment de marcantă semnificcție istorică pentru poporul român, aniversarea Unirii Principatelor cunoaște în municipiul Focșani — orașul in care s-a dezlănțuit dansul simbol al tbătirii neamului — o larga gamă de manifestări cultural-artistice. Remarcăm, in acest sens, printre altele, interesanta expoziție documentară cu sediul in holul Arhivelor Statului, Filiala Focșani, al cărei vernisaj va avea la mîine 23 ianuarie. Realizată sub auspiciile instituției amintite expoziția se conturează ca un muzeu, miniatural al marelui eveniment de la 24 ianuarie 1859. Prin materialul expus, constînd din folo-copii și documente originale, expoziția are meritul de a reîmprospăta vizitatorilor cîteva din momentele «ruciale»ale luptei poporului român pentru libertate și unitate națională. , I. Pe drumuri de munte AUTOMATISMUL... Sunt cazuri banale, peste care trecem uneori cu ușurință, fără a le acorda, cit de ci atenție. Așa ne-am obișnuit. Și firesc, comportarea noastră devine automată și ne situăm de fiecare dată de poziții ferme, nuabandonabile. Alteori, avem timp și privim cu mai mare insistență fiecare lucru și gest ce ne înconjoară, descoperind subit semnificații notabile. ...De cîtva timp, au fost instalate în holurile blocurilor focșănene rame de metal pe care sînt prinse cutii poștale. Forma lor, ca și execuția, incintă ochiul și dau fiecărei construcții un aer aparte de grijă, preocupare. Numai că, se trece ușor peste lucrurile simple. Factorul poștal, distribuitor și al unor publicații, încearcă să introducă în deschizătura metalică 2—3 ziare. Rezultat: cînd se ridică publicațiile constați că îndoiturile te obligă să calci ziarul cu fierul de călcat înainte de lectură sau că nu poți citi un articol pentru că, practic, el a rămas agățat într-un colț de tablă... Așa s-a obișnuit poștașul... Și automatismul îl împiedică să vadă că altfel trebuie să rezolve o obligație de serviciu. Tr. SPULBERI