Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-06-11 / nr. 591

VINERI 11 Iunie 1971’ HOT­AR­­HI privind organizarea, sporirea și diversificarea prestărilor de servicii, îmbunătățirea servirii și satisfacerea cerințelor populației și extinderea activității industriale în comune Avînd în vedere sporirea producției de bunuri materiale și de ser­vicii pentru satisfacerea cerințelor populației și ale unităților socialiste corespunzător stadiului actual de dezvoltare a localităților din mediul ur­ban și rural, Consiliul popular al județului Vrancea în baza art. 24 alin. 2 din Legea nr. 57/1968, de organizare și funcționare a consiliilor populare HOTĂRĂȘTE Art. 1 în vederea dezvoltării activităților industriale și prestatoare de servicii, a valorificării mai depline a resurselor existente, comitetele executive ale consiliilor populare municipal, orășenești și comunale și or­ganele județene de specialitate vor lua măsuri ca în perioada anilor 1971— 1972 să se înființeze 308 noi unități de producție și servire în orașele și satele din județul nostru, cu un volum de producție de circa 50 milioane lei. Art. 2 în scopul satisfacerii cerințelor mereu crescînde ale populați­ei, țn anul 1971 va lua ființă pe lîngă cooperativele meșteșugărești din cuprinsul județului un număr de 45 secții, centre și activități prestatoare de servicii, iar în anul 1972 numărul acestora va crește cu 21. Activitatea pe linia dezvoltării producției și prestărilor de servi­cii va fi orientată spre rezolvarea următoarelor probleme: — satisfacerea cerințelor și preferințelor populației din fiecare zo­nă geografică în parte ; — revitalizarea și punerea în valoare a îndeletnicirilor tradiționale din diferite sate ale județului; — valorificarea resurselor locale de materii prime și deșeurilor; — creșterea operativității și calității prestărilor de servicii, îndeo­sebi în activitățile: reparații radio-televizoare, obiecte electro-casnice, prestări în construcții etc. — dezvoltarea producției de artizanat cu specific vrîncean solici­tate pe piața internă, cît și la export (țesături alese, cusături cu motive naționale, articole din lemn, cojocele, ceramică etc). Baza materială în aceste unități va fi asigurată cu sprijinul coopera­ției meșteșugărești în mod deosebit în orașul Mărășești, care prezintă ră­­mînere în urmă din acest punct de vedere. , Art. 3 Comitetele executive ale consiliilor populare municipal, oră­șenești și comunale vor sprijini cooperativele de consum pentru a înființa în anul 1971 un număr de 57 noi secții, activități de producție și prestări de servicii, iar în anul 1972 numărul acestora va crește cu 34. Pentru îmbunătățirea activității în acest sector, se vor lua următoa­rele măsuri: — consolidarea și dezvoltarea unităților actuale prin modernizarea și îmbunătățirea gradului de dotare, precum și printr-o amplasare mai ra­țională a lor; — dezvoltarea și întărirea activității de construcții și reparații lo­cuințe în mediul rural, organizîndu-se producția pe plan local a unor ma­terii prime necesare acestei activități (cărămidă, prefabricate simple, pro­duse de balastieră, var etc.); — dezvoltarea activității de prestări de servicii în panificație, în care scop se vor organiza brutării care să asigure servirea în bune con­­dițiuni a populației din mediul rural. — dezvoltarea și diversificarea activităților prestatoare și de pro­ducție efectuate cu munca la domiciliu, cu respectarea reglementărilor le­gale în vigoare, privind evidenta producției și a sumelor încasate. Dezvoltarea activității prestatoare de servicii în comunele și satele cu un număr mic de unități (Tănăsoaia, Corbița, Milcovul, Țifești etc.), ast­fel ca pînă la sfîrșitul anului 1972 toate localitățile din județ să dispună de unități prestatoare de servicii cu profil de bază. Art. 4 în vederea folosirii raționale a forțelor de muncă și a resur­selor locale, comitetele executive ale consiliilor populare municipal, o­­rășenești și comunale vor sprijini cooperativele agricole de producție pen­tru organizarea activităților existente și înființarea de noi secții industriale și prestatoare de servicii din care 10 secții de prestări în construcții, 5 secții de prelucrare a sorgului, 24 secții de prestări de servicii în panifi­cație, 35 secții de prelucrare a lemnului ,25 cărămidării, 12 secții de împleti­turi răchită etc., asigurîndu-se realizarea în acest an a unei producții globa­le din aceste sectoare de 31 milioane lei. în același scop, cooperativele agricole de producție vor organiza în cooperare cu unitățile cooperației de consum 7 secții de productie-pres­­tatie cu un volum total de 2,7 milioane lei, iar în cooperare cu unitățile cooperației meșteșugărești 8 secții de covoare. Prin înființarea și organizarea de noi activități în cooperativele agri­cole de producție, se va urmări rezolvarea următoarelor probleme : — folosirea integrală a forței de muncă de care dispune fiecare coo­perativă agricolă de producție și sporirea veniturilor bănești ale membri­lor cooperatori; — valorificarea resurselor locale și asigurarea materiilor prime și a materialelor pentru nevoile proprii ale tuturor cooperativelor agricole de producție din județ. Astfel, cooperativele din zona de munte vor produce cantitățile necesare din produse de lemn, cooperativele din zonele care dispun de argilă vor produce întreaga cantitate de cărămidă, cele situate pe cursurile principale de apă cu agregate de balastieră și prefabricate din beton etc. — dezvoltarea activității de prestări de servicii cu mijloace de transport auto și hipo în toate cele 85 cooperative agricole de producție, activitate care va asigura un venit anual de circa 9,5 milioane lei. Art. 5 în cadrul consiliilor populare comunale prevăzute se vor în­ființa în perioada anilor 1971—1972 un număr de 24 secții producție-presta­­­re, din care 1­5 cărămidării, 7 secții de extragere a produselor de carieră și balastieră, 5 secții de prelucrare a materialului lemnos, 4 vărării etc. Art. 6 Consiliile populare, municipal și orășenești. Direcția comerci­ală și conducerile organizațiilor comerciale vor studia și lua măsuri ca începînd cu semestrul II al acestui an, să organizeze prestarea unor ser­vicii solicitate de populație cum ar fi­­ transportul la domiciliu a mărfu­rilor voluminoase, de folosință îndelungată etc. Art. 7 Comitetul executiv al consiliului popular județean va lua măsuri pentru dezvoltarea cu prioritate și perfecționarea rețelei prestatoa­re de servicii în comunele propuse a se urbaniza și deveni centre de po­larizare ca­­ Vidra, Gugești, Dumitrești, Cîmpuri, Măicănești, Năruja, Tă­­tăranu și Tulnici, asigurînd totalitatea serviciilor solicitate de populație și valorificarea resurselor materiale și umane locale. Art. 8. Comitetul executiv al Consiliului popular județean va sprijini unitățile nou înființate în calcularea, stabilirea prețurilor și tarifelor pen­tru noile produse și servicii prestate și va propune pînă la 30 septembrie 1971 organelor centrale corelarea prețurilor și tarifelor practicate de fiecare sector de activitate , unitățile de stat, cooperația meșteșugărească, de con­sum și agricolă. Art. 9 Organele județene de resort și conducerile unităților presta­toare de servicii vor lua măsuri pentru calificarea și educarea lucrătorilor în spiritul solicitudinii și promptitudinii în deservirea populației. în acest scop se vor organiza cursuri de calificare și ucenicie la locul de muncă, cursuri de ridicarea calificării lucrătorilor în cooperativele meșteșugărești și de consum, la care vor fi cuprinși cel puțin 550 cursanți anual. Paralel cu aceasta se vor­­ lua măsuri pentru atragerea în sectorul de stat sau cooperatist a meseriașilor particulari. Art. 10 Comitetele executive ale consiliilor populare, municipal o­­rășenești și comunale vor sprijini unitățile din raza lor de activitate în re­alizarea obiectivelor propuse în programele privind dezvoltarea, diversi­ficarea și perfecționarea activității de prestări de servicii, astfel: — eliberarea spațiilor folosite anterior pentru activitatea de co­merț sau prestări de servicii și predarea lor unităților respective, pînă la data de 30 septembrie 1971. — asigurarea pînă la data de 30 iunie 1971, a amplasamentelor pen­tru noile unități ce urmează a se înființa și a terenurilor de pe care ur­mează a se extrage materiile prime necesare : pentru cărămidă, var, produ­se de carieră și balastieră, plantări răchită etc. Art. 11 Periodic se va analiza în sesiunile consiliilor populare ju­dețean, municipal, orășenești și comunale, stadiul realizării sarcinilor din prezenta hotărîre și a obiectivelor din programele adoptate de organele județene, luîndu-se măsuri pentru îmbunătățirea continuă a acestei impor­tante activități. Stîrpirea buruienilor este cea mai urgentă acțiune care se impune a fi luată de către lucrătorii ogoarelor, deoarece, creșterea producției la hec­tar este influențată, în primul rînd, de felul cum în unitățile agricole se intervine pentru executarea lucrărilor de întreținere. De aceea, atît­ mecanizatorii, cît și țăranii cooperatori au datoria de a nu precupeți nici un efort pentru execu­tarea în timp optim a prașilelor pen­tru obținerea unor recolte bogate. Sunt posibilități pentru mai bine Aceasta este de fapt expresia to­varășului Petre Iacob, președintele cooperativei agricole din Ploscuțeni. Ploile care au căzut luna trecută au făcut ca unele suprafețe, datorită băl­tirilor, să fie reînsămînțate. Și acum 20 hectare, din cele 130 hectare însă­­mînțate cu sfeclă de zahăr, sunt com­promise. Aceasta înseamnă că me­canizatorii trebuie să treacă neîn­­tîrziat la reînsămînțarea lor cu să­­mînță de porumb din soiurile de hi­brizi timpurii. De dorit, ar fi fost ca comisiile care întocmesc procesele verbale să activeze mai operativ. Dacă există o operativitate mai mare, cu toate că pe unele parcele, din cele 292 hotare cultivate cu po­rumb, s-a trecut și la prașila a doua, atii­ mecanic cît și manual și pe so­sele cu sfeclă de zahăr prășitul s-ar fi putut încheia. Dar așa... numai pe 20 de hectare lucrarea de-abia a fost făcută. Aceasta înseamnă că cooperatorii din brigada condusă de Anton But­­naru, trebuie să-și înzecească efor­turile pentru recuperarea rămînerii în urma. Huntași fruntași, agricultori codași Cei din Horaccea, au reușit să se facă repede cunoscuți prin nunțile de pomină care le fac. De fapt, cu un an în urmă, într-un material de cam­panie, am mai scris că președintele cooperativei agricole Alexandru Stan, este un naș cu state vechi de func­țiune. Acest lucru nu ar deranja cu nimic dacă treburile din cadrul co­operativei agricole ar fi organizate de așa manieră, încît să decurgă nor­mal. Dar, nunțile de la Homocea se des­fășoară în plină campanie și nu du­rează mai puțin de 3 zile. Aceasta înseamnă că pe acest interval acti­vitatea este paralizată. De lucrul a­­cesta ne-am convins cu ocazia rai­dului întreprins marți. Dacă la punc­tele Prisaca, Berghel și Sturza, meca­nizator­ii erau prezenți la întreține­rea culturilor, membrii cooperatori se zăreau doar ici și colo. Pe la ora 11,30 pe tarlaua de 90 hectare cultivate cu porumb, la punc­tul Sturza, prășeau doar doi membri cooperatori. Datorită slabei mobilizări la lucru a cooperatorilor, mecanizatorii trec pentru a doua oară cu cultivatoarele, prin lanurile de porumb fără însă ca prașila întîia manuală să fi fost executată măcar odată. Nici aplicarea acordului global nu este suficient de bine cristalizată în rîndul membrilor cooperatori. Lucrul acesta se poate observa din discuțiile cu oamenii, din lipsa de responsabi­litate în executarea lucrărilor. Privind soiele cultivate cu sfeclă de zahăr se văd parcele curate dar și altele pline de buruieni, ceea ce înseamnă că unii muncesc, iar alții privesc. Doream, să discutăm cu președin­tele unității. De fapt în ziua aceea ei ,a fost căutat și de reprezentanții de la A.D.A.S., U.J.C.A.P. și Direcția ge­nerală agricolă. Fiind din nou „naș mare" dînsul stătea însă acasă și dormea. Oare în felul acesta trebuie să mun­cească un președinte ? Ce părere are de acest comportament conducerea U.J.G.A.P. ? Asta o vom vedea în mă­surile ce vor fi luate. Cine răspunde de calitate în timpul raidului pe care l-am în­treprins, am trecut și pe la secția de mecanizare Puiești. Aici, combi­nele revizuite și vopsite așteptau marele asalt pentru strîngerea recol­tei. Interesându-se de stadiul lucrări­lor de întreținere, președintele uni­tății Gheorghe Dascălu, ne-a infor­mat că din cele 526 hectare cultivate cu porumb numai pe 185 hectare s-a executat prima prașilă manuală, de­și mecanizatorii au trecut la cea de a doua . La sfecla de zahăr însă, din 170 hectare, pe 130 s-a execut­at a doua lucrare cu sapa pentru distru­gerea buruienilor și alinarea solului. Cifrele acestea nu pot mulțumi în­să pe nimeni: întreținerea porumbu­lui, care în multe părți nu se mai vede din buruieni este mult rămasă în urmă. Dar pe lîngă acest aspect, de f oa de neglijat, mi s-au înfățișat și altele, întovărășiți de președintele unității, am vizitat o sală de 136 hectare, un­de cooperatorii din brigada condu­să de Sorin Străoanu, executau prima prașilă. Aici, unde se semănase fa­sole intercalată prin porumb, nu se mai observau, pe aproximativ 15 hectare, decit tufe de fasole. Aceasta deoa­rece dăunătorii au retezat de la ră­dăcină în totalitate plantele de po­rumb. De cîteva zile, s-au însămînțat pe alte rînduri, intr-un teren nepre­gătit, noi cantități de porumb. Ge va ieși vom vedea. Deocamdată... Mer­­gînd insă mai sus unde porumbul scăpase de dăunători, am urmărit cum se execută prășitul. Deși rar, în­că de la prima lucrare de întreținere, distanța dintre plante se mărea ma­siv. Argumentînd totuși că nu se respec­ta densitatea, iar lucrarea nu este de calitate, cooperatorii din echipa lui Petrică Radu au ripostat. — Ne învățați pe noi care prășim de 10 ani! Dacă sub ochii șefului de echipă și a brigadierei care sînt prezenți pe tarlale apar aceste cine poate răspunde anomalii, atunci cu competență de producția care trebuie să se obți­nă la hectar ? Iată, deci, cîteva aspecte nedorite întîlnite în unitățile vizitate care nu fac decît să umbrească activitatea u­­nor gospodari dornici în a obține recolte sporite. Urgentarea întreținerii culturilor, fără a fi neglijată calitatea lucrări­lor, este problema nr. 1 ce trebuie să fie rezolvată urgent de toți lucră­torii ogoarelor. Nicolae POPOVICI Restanjieri la întreținerea culturilor — deficitari la producție Intensă muncă patriotică la Călieni Șoselele îndeamnă la viteză, dar nu trebuie uitate prevederile legale privind circulația rutieră Pentru buna desfășurare a traficu­lui rutier organele de miliție au în­treprins o serie de măsuri menite să contribuie la prevenirea accidentelor, la respectarea legislației în vigoare, la apărarea integrității corporale a acelora care folosesc drumurile pu­blice în orice calitate. Dar, mai sunt destule situații cind normele de folosire a drumurilor pu­blice, ridicate la rang de lege, sunt ignorate, făptașii expunîndu-se ac­cidentelor de circulație. Pentru a evidenția gravitatea ne­­respectării celor mai elementare norme de deplasare , vom prezenta cîteva accidente din luna mai 1971. Viteza excesivă a fost una din ca­uzele care a determinat comiterea celor mai multe accidente. Dacă în anul 1970 în luna mai, numai un sin­gur accident a fost determinat de viteza de deplasare a mijlocului de transport, în luna mai a.c., viteza ex­cesivă a fost cauza a 7 accidente cu urmări dintre cele mai grave. De ce s-au produs aceste acciden­te? Nu se poate spune că acei con­ducători auto — și din păcate toți sunt profesioniști­— care au fost vi­novați, au comis aceste accidente cu Intenție. Dar ei nu au respectat acele norme de circulație care, cu cîteva momente mai tîrziu au devenit cauze , determinînd efecte grave în siguranța circulației, de exemplu, șo­ferul GHEORGHE POPESCU, de la U.M.T.F. Gugești, din proprie iniția­tivă a încărcat autocamionul cu mar­fă și călători, clandestini, după care circulînd către localitatea Dumitrești cu o viteză mult mai mare decit cea admisă, a provocat un accident în care două persoane au decedat, iar a treia persoană a fost ușor rănită. Sau, cum poate fi calificată fapta șoferului NICOLAE CHIRCU, de la autobaza Focșani, care a îndrăznit­ să se urce la volanul unui autobuz plin cu călători în timp ce se afla sub influența alcoolului. Datorită stării în care se afla s-a înscris în­­tr-o curbă din localitatea Călieni în viteză excesivă, fapt ce a dus la accidentarea gravă a două persoane, în urma răsturnării. Conducătorul auto nu a ținut seama de ins­istențele călătorilor de a mic­șora viteza de deplasare. Era nepă­sător. Dar nepăsarea sa va fi pedep­sită de lege. Cu toate că marea majoritate a con­ducătorilor auto — profesioniști și amatori — respectă normele de cir­culație, mai sunt unii cărei neținînd seama de prevederile legale, consi­­derîndu-se prea siguri pe conduce­rea autovehiculului, în mod regulat, depășesc viteza legală. Organele de miliție au discutat cu mulți șoferi care au comis accidente din această cauză. Nici unul nu a putut să dea o ex­plicație de ce au depășit viteza ad­misă. Accidentele din luna mai au fost cauzate și de neatenția în timpul conducerii care, împreună cu viteza excesivă, au coroborat la producerea acestora. Uneori, neatenția rectă a accidentului este cauza di­de circulație. Este cazul accidentului din ziua de 6 mai a.c. de pe D.N.2, unde datori­tă vitezei excesive și a neatenției două persoane au ars, iar autocamio­nul cu care circulau a fost complet distrus. Analizînd cauzele producerii acci­dentelor din luna mai, considerăm, că ele puteau fi prevenite dacă con­ducătorii auto ar fi respectat preve­derile legale privind circulația. Această stare de lucruri nu tre­buie pusă pe seama aglomerării șo­selelor, ca urmare a timpului favora­bil turismului (excursiilor) ci, dimpo­trivă, credem că dacă prevederile le­gale privind circulația rutieră sunt respectate de toți participanții la trafic, accidentele, pierderile de vieți, vătămările ori distrugerea de bunuri materiale nu s-ar mai produce. Lt. Mihai STAN, Serviciul circulație al Inspectoratului județean de miliție Pag. 3 C.P.L. Gugești: 11 iunie 1948—11 iunie 1971 23 DE FILE DIN CARTEA VALORIFICĂRII SUPERIOARE A MASEI LEMNOASE (Urmare din pag. 1) decretându-ise în unanimitate descope­rirea­ unor,.prime posibilități de detro­nare a nemaipomenitei risipe de lemn moștenită ca un fel de datină de la vechea stăpinire a fostului trust „Lo­meș“ Moroeni. Bineînțeles că hotărî­­rea răsuna cu un ecou anume, rostită de noii stăpini — întregul colectiv gugeștean care își vedea tructificate năzuințele, o dată cu cele generale ale orlnduirii noi. Poate tocmai abun­dența de momente ale transformării și modernizării fostei fabrici pînă la că­­pătarea titlului de combinat, obligă reporterul să condenseze in expresii laconice dimensiunile monografice. Combinatul se numără printre uni­tățile cărora, mai ales în ultimii ani, li s-a acordat sume mari din investiții, grăbindu-se atingerea unui criteriu : valorificarea superioară a masei, lem­noase. Dar în același timp, aici, pro­prii „fii" ai combinatului au dat cea mai plauzibilă dovadă de stimă pentru întreprinderea lor. S-au născut idei, proiecte, au fost chibzuit analizate, înaintate forurilor în drept. Inginerul șef Constantin Stoian, îmi vorbea des­pre inovații care, inspirate aici, au devenit bun al tuturor întreprinderilor similare din țară. Fără tentă de legen­dă cifrele câștigurilor în miliarde sunt totuși legendare în veridicitatea lor. Ca să se perfecteze în fapt ideea va­lorificării fiecărei triaturi de lemn, cel mai proaspăt studiu colectiv susține acum construirea unei fabrici P.A.L. Studiul va mai beneficia de corective, va deveni realitate­ și, în final, va în­semna exact ceea ce preocupă între­gul colectiv, aparent neînsemnatele deșeuri rezultate din fabricație să ca­pete valoare. Ca pretutindeni și aici colectivitatea își etalează totodată fruntașii (am avut impresia că aleea cu panouri de onoare e mai bogată decît oriunde). Dar intre cei mai proaspăt notabili se află Stan Lăcanu, Vasile Amariei, Ele­na Gologuș, George Grosu... Sînt cîteva din sutele de „vîrfuri de atac“ spre obiectivele viitoare: în 1971 Guc­eștii vor oferi —• In loc de un milion și jumătate mp furnire este­tice, șase milioane­.. în 1974, fabrica vecină celei de furnir, va realiza 19 000 mc placaj, in loc de 11 000 mc cit o­­feră acum. Metaforele lemnului profilează viață cotidiană interesantă, atrăgătoa­­­re, interferîndu-se astfel de cifre care îngăduie în context să se spună : vîrs­­tele noastre devenite cincinale-lumină ne dau un mare drept cald mărturisit de însăși secretarul general al partidu­lui nostru la recentul Congres al U.G.S.R. „Fiecare colectiv de între­prindere, de unitate economică este în fapt proprietarul acestor mijloace, al unei părți din avuția generală pe care trebuie să o gospodărească în așa fel încît să contribuie din plin la dezvol­tarea societății socialiste, la creșterea bunăstării poporului". Aici, în șesul vrîncean, unde lemnul pădurii capătă contururi frumoase și utile, biografia colectivă a ceea ce numim Combinatul de prelucrare lemnului din Gugești, atestă, prin is­o­cusință și vrednicie, noblețea titlului conferit de Istoria cea nouă a țării. EXPOZIȚIE PERMANENTA CU VÎNZARE Preocupată de buna aprovizionare a populației, cît și de asigurarea pre­zentării produselor proprii, întreprin­derea de industrie locală Adjud, deschis o expoziție permanentă, cu o vînzare, a produselor de uz casnic. Acțiunea se bucură de succes, nu­mărul celor care solicită produsele 1.1. L. Adjud fiind tot mai mare. Fap­tul că produse ca mese de bucătărie, taburete, butoaie de 100—150—200 litri sunt tot mai mult solicitate, ates­tă preocuparea unităților din cadrul 1.1. L. Adjud pentru asigurarea unei tot mai bune calități a produselor o­­ferite spre vînzare. REVIZORUL INCORECT, UHUT SA RESTABILEASCĂ PRESTIGIUL UNITATII (Um­ere din pag. I) te, considerăm, suficient de semnificativă ca să nu mai suscite alte comenta­rii. între timp evenimente­le se precipită, revizorului pare Poziția să fie critică. Și, în acest mo­ment, conducerea coope­rativei „Progresul" din Adjud (al cărei salariat mai fusese) apreciază că a găsit prilejul oportun să-și aducă aminte de competența, corectitudi­nea și capacitatea lui de muncă. Atribute care a îndrept­ățit-o, se zice, să-i pună la îndemî­­nă o unitate de ali­mentație unde se insta­ureze ordinea și discipli­na unui colectiv de sala­riați! Prin decizia nr. 48 din 1 iunie a.c. responsabilul este numit restauran­tului „Trotușul“ din loca­litate. Cităm un paragraf din decizie: „Avînd în vedere cerințele mari ce se cer la acest local de categoria a I-a, este ne­cesar a se încadra un tovarăș (luați seama!) competent, pregătit, cu multă putere de muncă, pentru a putea face față multiplelor sarcini ce stau în fața unității", iar această persoană este tocmai Ion Ariton care a beneficiat în acest fel și de o sporire substanțială a salariului. Să mai elementăm opti­ca celor de la cooperati­va „Progresul", în ceea ce privește selecționarea și angajarea cadrelor? — De ce crezi fost numit tocmai că ai dum­neata responsabil ? ne in­teresăm. — Am fost pus să re­stabilesc disciplina în u­­nitate. Acolo n-o să ajung la nici un compromis. Argumentul e­ zdrobitor. De aceea , supunem atenției o]­ei publice. Ca de a și conducerii I.J.E.G. Este un adevăr elen l­ar că prestigiul une­­ități nu se poate re­dau întări, numind conducerea ei un sa­­at compromis, prin al lui stil de muncă și rectitudine răzbat m>­pte fisuri. Iar pe de parte vor fi evitate­­ secințele păgubitoare care, într-adevăr, ar tea afecta bunul renl al unității.

Next