Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-06-11 / nr. 591
VINERI 11 Iunie 1971’ HOTARHI privind organizarea, sporirea și diversificarea prestărilor de servicii, îmbunătățirea servirii și satisfacerea cerințelor populației și extinderea activității industriale în comune Avînd în vedere sporirea producției de bunuri materiale și de servicii pentru satisfacerea cerințelor populației și ale unităților socialiste corespunzător stadiului actual de dezvoltare a localităților din mediul urban și rural, Consiliul popular al județului Vrancea în baza art. 24 alin. 2 din Legea nr. 57/1968, de organizare și funcționare a consiliilor populare HOTĂRĂȘTE Art. 1 în vederea dezvoltării activităților industriale și prestatoare de servicii, a valorificării mai depline a resurselor existente, comitetele executive ale consiliilor populare municipal, orășenești și comunale și organele județene de specialitate vor lua măsuri ca în perioada anilor 1971— 1972 să se înființeze 308 noi unități de producție și servire în orașele și satele din județul nostru, cu un volum de producție de circa 50 milioane lei. Art. 2 în scopul satisfacerii cerințelor mereu crescînde ale populației, țn anul 1971 va lua ființă pe lîngă cooperativele meșteșugărești din cuprinsul județului un număr de 45 secții, centre și activități prestatoare de servicii, iar în anul 1972 numărul acestora va crește cu 21. Activitatea pe linia dezvoltării producției și prestărilor de servicii va fi orientată spre rezolvarea următoarelor probleme: — satisfacerea cerințelor și preferințelor populației din fiecare zonă geografică în parte ; — revitalizarea și punerea în valoare a îndeletnicirilor tradiționale din diferite sate ale județului; — valorificarea resurselor locale de materii prime și deșeurilor; — creșterea operativității și calității prestărilor de servicii, îndeosebi în activitățile: reparații radio-televizoare, obiecte electro-casnice, prestări în construcții etc. — dezvoltarea producției de artizanat cu specific vrîncean solicitate pe piața internă, cît și la export (țesături alese, cusături cu motive naționale, articole din lemn, cojocele, ceramică etc). Baza materială în aceste unități va fi asigurată cu sprijinul cooperației meșteșugărești în mod deosebit în orașul Mărășești, care prezintă rămînere în urmă din acest punct de vedere. , Art. 3 Comitetele executive ale consiliilor populare municipal, orășenești și comunale vor sprijini cooperativele de consum pentru a înființa în anul 1971 un număr de 57 noi secții, activități de producție și prestări de servicii, iar în anul 1972 numărul acestora va crește cu 34. Pentru îmbunătățirea activității în acest sector, se vor lua următoarele măsuri: — consolidarea și dezvoltarea unităților actuale prin modernizarea și îmbunătățirea gradului de dotare, precum și printr-o amplasare mai rațională a lor; — dezvoltarea și întărirea activității de construcții și reparații locuințe în mediul rural, organizîndu-se producția pe plan local a unor materii prime necesare acestei activități (cărămidă, prefabricate simple, produse de balastieră, var etc.); — dezvoltarea activității de prestări de servicii în panificație, în care scop se vor organiza brutării care să asigure servirea în bune condițiuni a populației din mediul rural. — dezvoltarea și diversificarea activităților prestatoare și de producție efectuate cu munca la domiciliu, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, privind evidenta producției și a sumelor încasate. Dezvoltarea activității prestatoare de servicii în comunele și satele cu un număr mic de unități (Tănăsoaia, Corbița, Milcovul, Țifești etc.), astfel ca pînă la sfîrșitul anului 1972 toate localitățile din județ să dispună de unități prestatoare de servicii cu profil de bază. Art. 4 în vederea folosirii raționale a forțelor de muncă și a resurselor locale, comitetele executive ale consiliilor populare municipal, orășenești și comunale vor sprijini cooperativele agricole de producție pentru organizarea activităților existente și înființarea de noi secții industriale și prestatoare de servicii din care 10 secții de prestări în construcții, 5 secții de prelucrare a sorgului, 24 secții de prestări de servicii în panificație, 35 secții de prelucrare a lemnului ,25 cărămidării, 12 secții de împletituri răchită etc., asigurîndu-se realizarea în acest an a unei producții globale din aceste sectoare de 31 milioane lei. în același scop, cooperativele agricole de producție vor organiza în cooperare cu unitățile cooperației de consum 7 secții de productie-prestatie cu un volum total de 2,7 milioane lei, iar în cooperare cu unitățile cooperației meșteșugărești 8 secții de covoare. Prin înființarea și organizarea de noi activități în cooperativele agricole de producție, se va urmări rezolvarea următoarelor probleme : — folosirea integrală a forței de muncă de care dispune fiecare cooperativă agricolă de producție și sporirea veniturilor bănești ale membrilor cooperatori; — valorificarea resurselor locale și asigurarea materiilor prime și a materialelor pentru nevoile proprii ale tuturor cooperativelor agricole de producție din județ. Astfel, cooperativele din zona de munte vor produce cantitățile necesare din produse de lemn, cooperativele din zonele care dispun de argilă vor produce întreaga cantitate de cărămidă, cele situate pe cursurile principale de apă cu agregate de balastieră și prefabricate din beton etc. — dezvoltarea activității de prestări de servicii cu mijloace de transport auto și hipo în toate cele 85 cooperative agricole de producție, activitate care va asigura un venit anual de circa 9,5 milioane lei. Art. 5 în cadrul consiliilor populare comunale prevăzute se vor înființa în perioada anilor 1971—1972 un număr de 24 secții producție-prestare, din care 15 cărămidării, 7 secții de extragere a produselor de carieră și balastieră, 5 secții de prelucrare a materialului lemnos, 4 vărării etc. Art. 6 Consiliile populare, municipal și orășenești. Direcția comercială și conducerile organizațiilor comerciale vor studia și lua măsuri ca începînd cu semestrul II al acestui an, să organizeze prestarea unor servicii solicitate de populație cum ar fi transportul la domiciliu a mărfurilor voluminoase, de folosință îndelungată etc. Art. 7 Comitetul executiv al consiliului popular județean va lua măsuri pentru dezvoltarea cu prioritate și perfecționarea rețelei prestatoare de servicii în comunele propuse a se urbaniza și deveni centre de polarizare ca Vidra, Gugești, Dumitrești, Cîmpuri, Măicănești, Năruja, Tătăranu și Tulnici, asigurînd totalitatea serviciilor solicitate de populație și valorificarea resurselor materiale și umane locale. Art. 8. Comitetul executiv al Consiliului popular județean va sprijini unitățile nou înființate în calcularea, stabilirea prețurilor și tarifelor pentru noile produse și servicii prestate și va propune pînă la 30 septembrie 1971 organelor centrale corelarea prețurilor și tarifelor practicate de fiecare sector de activitate , unitățile de stat, cooperația meșteșugărească, de consum și agricolă. Art. 9 Organele județene de resort și conducerile unităților prestatoare de servicii vor lua măsuri pentru calificarea și educarea lucrătorilor în spiritul solicitudinii și promptitudinii în deservirea populației. în acest scop se vor organiza cursuri de calificare și ucenicie la locul de muncă, cursuri de ridicarea calificării lucrătorilor în cooperativele meșteșugărești și de consum, la care vor fi cuprinși cel puțin 550 cursanți anual. Paralel cu aceasta se vor lua măsuri pentru atragerea în sectorul de stat sau cooperatist a meseriașilor particulari. Art. 10 Comitetele executive ale consiliilor populare, municipal orășenești și comunale vor sprijini unitățile din raza lor de activitate în realizarea obiectivelor propuse în programele privind dezvoltarea, diversificarea și perfecționarea activității de prestări de servicii, astfel: — eliberarea spațiilor folosite anterior pentru activitatea de comerț sau prestări de servicii și predarea lor unităților respective, pînă la data de 30 septembrie 1971. — asigurarea pînă la data de 30 iunie 1971, a amplasamentelor pentru noile unități ce urmează a se înființa și a terenurilor de pe care urmează a se extrage materiile prime necesare : pentru cărămidă, var, produse de carieră și balastieră, plantări răchită etc. Art. 11 Periodic se va analiza în sesiunile consiliilor populare județean, municipal, orășenești și comunale, stadiul realizării sarcinilor din prezenta hotărîre și a obiectivelor din programele adoptate de organele județene, luîndu-se măsuri pentru îmbunătățirea continuă a acestei importante activități. Stîrpirea buruienilor este cea mai urgentă acțiune care se impune a fi luată de către lucrătorii ogoarelor, deoarece, creșterea producției la hectar este influențată, în primul rînd, de felul cum în unitățile agricole se intervine pentru executarea lucrărilor de întreținere. De aceea, atît mecanizatorii, cît și țăranii cooperatori au datoria de a nu precupeți nici un efort pentru executarea în timp optim a prașilelor pentru obținerea unor recolte bogate. Sunt posibilități pentru mai bine Aceasta este de fapt expresia tovarășului Petre Iacob, președintele cooperativei agricole din Ploscuțeni. Ploile care au căzut luna trecută au făcut ca unele suprafețe, datorită băltirilor, să fie reînsămînțate. Și acum 20 hectare, din cele 130 hectare însămînțate cu sfeclă de zahăr, sunt compromise. Aceasta înseamnă că mecanizatorii trebuie să treacă neîntîrziat la reînsămînțarea lor cu sămînță de porumb din soiurile de hibrizi timpurii. De dorit, ar fi fost ca comisiile care întocmesc procesele verbale să activeze mai operativ. Dacă există o operativitate mai mare, cu toate că pe unele parcele, din cele 292 hotare cultivate cu porumb, s-a trecut și la prașila a doua, atii mecanic cît și manual și pe sosele cu sfeclă de zahăr prășitul s-ar fi putut încheia. Dar așa... numai pe 20 de hectare lucrarea de-abia a fost făcută. Aceasta înseamnă că cooperatorii din brigada condusă de Anton Butnaru, trebuie să-și înzecească eforturile pentru recuperarea rămînerii în urma. Huntași fruntași, agricultori codași Cei din Horaccea, au reușit să se facă repede cunoscuți prin nunțile de pomină care le fac. De fapt, cu un an în urmă, într-un material de campanie, am mai scris că președintele cooperativei agricole Alexandru Stan, este un naș cu state vechi de funcțiune. Acest lucru nu ar deranja cu nimic dacă treburile din cadrul cooperativei agricole ar fi organizate de așa manieră, încît să decurgă normal. Dar, nunțile de la Homocea se desfășoară în plină campanie și nu durează mai puțin de 3 zile. Aceasta înseamnă că pe acest interval activitatea este paralizată. De lucrul acesta ne-am convins cu ocazia raidului întreprins marți. Dacă la punctele Prisaca, Berghel și Sturza, mecanizatorii erau prezenți la întreținerea culturilor, membrii cooperatori se zăreau doar ici și colo. Pe la ora 11,30 pe tarlaua de 90 hectare cultivate cu porumb, la punctul Sturza, prășeau doar doi membri cooperatori. Datorită slabei mobilizări la lucru a cooperatorilor, mecanizatorii trec pentru a doua oară cu cultivatoarele, prin lanurile de porumb fără însă ca prașila întîia manuală să fi fost executată măcar odată. Nici aplicarea acordului global nu este suficient de bine cristalizată în rîndul membrilor cooperatori. Lucrul acesta se poate observa din discuțiile cu oamenii, din lipsa de responsabilitate în executarea lucrărilor. Privind soiele cultivate cu sfeclă de zahăr se văd parcele curate dar și altele pline de buruieni, ceea ce înseamnă că unii muncesc, iar alții privesc. Doream, să discutăm cu președintele unității. De fapt în ziua aceea ei ,a fost căutat și de reprezentanții de la A.D.A.S., U.J.C.A.P. și Direcția generală agricolă. Fiind din nou „naș mare" dînsul stătea însă acasă și dormea. Oare în felul acesta trebuie să muncească un președinte ? Ce părere are de acest comportament conducerea U.J.G.A.P. ? Asta o vom vedea în măsurile ce vor fi luate. Cine răspunde de calitate în timpul raidului pe care l-am întreprins, am trecut și pe la secția de mecanizare Puiești. Aici, combinele revizuite și vopsite așteptau marele asalt pentru strîngerea recoltei. Interesându-se de stadiul lucrărilor de întreținere, președintele unității Gheorghe Dascălu, ne-a informat că din cele 526 hectare cultivate cu porumb numai pe 185 hectare s-a executat prima prașilă manuală, deși mecanizatorii au trecut la cea de a doua . La sfecla de zahăr însă, din 170 hectare, pe 130 s-a executat a doua lucrare cu sapa pentru distrugerea buruienilor și alinarea solului. Cifrele acestea nu pot mulțumi însă pe nimeni: întreținerea porumbului, care în multe părți nu se mai vede din buruieni este mult rămasă în urmă. Dar pe lîngă acest aspect, de f oa de neglijat, mi s-au înfățișat și altele, întovărășiți de președintele unității, am vizitat o sală de 136 hectare, unde cooperatorii din brigada condusă de Sorin Străoanu, executau prima prașilă. Aici, unde se semănase fasole intercalată prin porumb, nu se mai observau, pe aproximativ 15 hectare, decit tufe de fasole. Aceasta deoarece dăunătorii au retezat de la rădăcină în totalitate plantele de porumb. De cîteva zile, s-au însămînțat pe alte rînduri, intr-un teren nepregătit, noi cantități de porumb. Ge va ieși vom vedea. Deocamdată... Mergînd insă mai sus unde porumbul scăpase de dăunători, am urmărit cum se execută prășitul. Deși rar, încă de la prima lucrare de întreținere, distanța dintre plante se mărea masiv. Argumentînd totuși că nu se respecta densitatea, iar lucrarea nu este de calitate, cooperatorii din echipa lui Petrică Radu au ripostat. — Ne învățați pe noi care prășim de 10 ani! Dacă sub ochii șefului de echipă și a brigadierei care sînt prezenți pe tarlale apar aceste cine poate răspunde anomalii, atunci cu competență de producția care trebuie să se obțină la hectar ? Iată, deci, cîteva aspecte nedorite întîlnite în unitățile vizitate care nu fac decît să umbrească activitatea unor gospodari dornici în a obține recolte sporite. Urgentarea întreținerii culturilor, fără a fi neglijată calitatea lucrărilor, este problema nr. 1 ce trebuie să fie rezolvată urgent de toți lucrătorii ogoarelor. Nicolae POPOVICI Restanjieri la întreținerea culturilor — deficitari la producție Intensă muncă patriotică la Călieni Șoselele îndeamnă la viteză, dar nu trebuie uitate prevederile legale privind circulația rutieră Pentru buna desfășurare a traficului rutier organele de miliție au întreprins o serie de măsuri menite să contribuie la prevenirea accidentelor, la respectarea legislației în vigoare, la apărarea integrității corporale a acelora care folosesc drumurile publice în orice calitate. Dar, mai sunt destule situații cind normele de folosire a drumurilor publice, ridicate la rang de lege, sunt ignorate, făptașii expunîndu-se accidentelor de circulație. Pentru a evidenția gravitatea nerespectării celor mai elementare norme de deplasare , vom prezenta cîteva accidente din luna mai 1971. Viteza excesivă a fost una din cauzele care a determinat comiterea celor mai multe accidente. Dacă în anul 1970 în luna mai, numai un singur accident a fost determinat de viteza de deplasare a mijlocului de transport, în luna mai a.c., viteza excesivă a fost cauza a 7 accidente cu urmări dintre cele mai grave. De ce s-au produs aceste accidente? Nu se poate spune că acei conducători auto — și din păcate toți sunt profesioniști— care au fost vinovați, au comis aceste accidente cu Intenție. Dar ei nu au respectat acele norme de circulație care, cu cîteva momente mai tîrziu au devenit cauze , determinînd efecte grave în siguranța circulației, de exemplu, șoferul GHEORGHE POPESCU, de la U.M.T.F. Gugești, din proprie inițiativă a încărcat autocamionul cu marfă și călători, clandestini, după care circulînd către localitatea Dumitrești cu o viteză mult mai mare decit cea admisă, a provocat un accident în care două persoane au decedat, iar a treia persoană a fost ușor rănită. Sau, cum poate fi calificată fapta șoferului NICOLAE CHIRCU, de la autobaza Focșani, care a îndrăznit să se urce la volanul unui autobuz plin cu călători în timp ce se afla sub influența alcoolului. Datorită stării în care se afla s-a înscris într-o curbă din localitatea Călieni în viteză excesivă, fapt ce a dus la accidentarea gravă a două persoane, în urma răsturnării. Conducătorul auto nu a ținut seama de insistențele călătorilor de a micșora viteza de deplasare. Era nepăsător. Dar nepăsarea sa va fi pedepsită de lege. Cu toate că marea majoritate a conducătorilor auto — profesioniști și amatori — respectă normele de circulație, mai sunt unii cărei neținînd seama de prevederile legale, considerîndu-se prea siguri pe conducerea autovehiculului, în mod regulat, depășesc viteza legală. Organele de miliție au discutat cu mulți șoferi care au comis accidente din această cauză. Nici unul nu a putut să dea o explicație de ce au depășit viteza admisă. Accidentele din luna mai au fost cauzate și de neatenția în timpul conducerii care, împreună cu viteza excesivă, au coroborat la producerea acestora. Uneori, neatenția rectă a accidentului este cauza dide circulație. Este cazul accidentului din ziua de 6 mai a.c. de pe D.N.2, unde datorită vitezei excesive și a neatenției două persoane au ars, iar autocamionul cu care circulau a fost complet distrus. Analizînd cauzele producerii accidentelor din luna mai, considerăm, că ele puteau fi prevenite dacă conducătorii auto ar fi respectat prevederile legale privind circulația. Această stare de lucruri nu trebuie pusă pe seama aglomerării șoselelor, ca urmare a timpului favorabil turismului (excursiilor) ci, dimpotrivă, credem că dacă prevederile legale privind circulația rutieră sunt respectate de toți participanții la trafic, accidentele, pierderile de vieți, vătămările ori distrugerea de bunuri materiale nu s-ar mai produce. Lt. Mihai STAN, Serviciul circulație al Inspectoratului județean de miliție Pag. 3 C.P.L. Gugești: 11 iunie 1948—11 iunie 1971 23 DE FILE DIN CARTEA VALORIFICĂRII SUPERIOARE A MASEI LEMNOASE (Urmare din pag. 1) decretându-ise în unanimitate descoperirea unor,.prime posibilități de detronare a nemaipomenitei risipe de lemn moștenită ca un fel de datină de la vechea stăpinire a fostului trust „Lomeș“ Moroeni. Bineînțeles că hotărîrea răsuna cu un ecou anume, rostită de noii stăpini — întregul colectiv gugeștean care își vedea tructificate năzuințele, o dată cu cele generale ale orlnduirii noi. Poate tocmai abundența de momente ale transformării și modernizării fostei fabrici pînă la căpătarea titlului de combinat, obligă reporterul să condenseze in expresii laconice dimensiunile monografice. Combinatul se numără printre unitățile cărora, mai ales în ultimii ani, li s-a acordat sume mari din investiții, grăbindu-se atingerea unui criteriu : valorificarea superioară a masei, lemnoase. Dar în același timp, aici, proprii „fii" ai combinatului au dat cea mai plauzibilă dovadă de stimă pentru întreprinderea lor. S-au născut idei, proiecte, au fost chibzuit analizate, înaintate forurilor în drept. Inginerul șef Constantin Stoian, îmi vorbea despre inovații care, inspirate aici, au devenit bun al tuturor întreprinderilor similare din țară. Fără tentă de legendă cifrele câștigurilor în miliarde sunt totuși legendare în veridicitatea lor. Ca să se perfecteze în fapt ideea valorificării fiecărei triaturi de lemn, cel mai proaspăt studiu colectiv susține acum construirea unei fabrici P.A.L. Studiul va mai beneficia de corective, va deveni realitate și, în final, va însemna exact ceea ce preocupă întregul colectiv, aparent neînsemnatele deșeuri rezultate din fabricație să capete valoare. Ca pretutindeni și aici colectivitatea își etalează totodată fruntașii (am avut impresia că aleea cu panouri de onoare e mai bogată decît oriunde). Dar intre cei mai proaspăt notabili se află Stan Lăcanu, Vasile Amariei, Elena Gologuș, George Grosu... Sînt cîteva din sutele de „vîrfuri de atac“ spre obiectivele viitoare: în 1971 Guceștii vor oferi —• In loc de un milion și jumătate mp furnire estetice, șase milioane.. în 1974, fabrica vecină celei de furnir, va realiza 19 000 mc placaj, in loc de 11 000 mc cit oferă acum. Metaforele lemnului profilează viață cotidiană interesantă, atrăgătoare, interferîndu-se astfel de cifre care îngăduie în context să se spună : vîrstele noastre devenite cincinale-lumină ne dau un mare drept cald mărturisit de însăși secretarul general al partidului nostru la recentul Congres al U.G.S.R. „Fiecare colectiv de întreprindere, de unitate economică este în fapt proprietarul acestor mijloace, al unei părți din avuția generală pe care trebuie să o gospodărească în așa fel încît să contribuie din plin la dezvoltarea societății socialiste, la creșterea bunăstării poporului". Aici, în șesul vrîncean, unde lemnul pădurii capătă contururi frumoase și utile, biografia colectivă a ceea ce numim Combinatul de prelucrare lemnului din Gugești, atestă, prin isocusință și vrednicie, noblețea titlului conferit de Istoria cea nouă a țării. EXPOZIȚIE PERMANENTA CU VÎNZARE Preocupată de buna aprovizionare a populației, cît și de asigurarea prezentării produselor proprii, întreprinderea de industrie locală Adjud, deschis o expoziție permanentă, cu o vînzare, a produselor de uz casnic. Acțiunea se bucură de succes, numărul celor care solicită produsele 1.1. L. Adjud fiind tot mai mare. Faptul că produse ca mese de bucătărie, taburete, butoaie de 100—150—200 litri sunt tot mai mult solicitate, atestă preocuparea unităților din cadrul 1.1. L. Adjud pentru asigurarea unei tot mai bune calități a produselor oferite spre vînzare. REVIZORUL INCORECT, UHUT SA RESTABILEASCĂ PRESTIGIUL UNITATII (Umere din pag. I) te, considerăm, suficient de semnificativă ca să nu mai suscite alte comentarii. între timp evenimentele se precipită, revizorului pare Poziția să fie critică. Și, în acest moment, conducerea cooperativei „Progresul" din Adjud (al cărei salariat mai fusese) apreciază că a găsit prilejul oportun să-și aducă aminte de competența, corectitudinea și capacitatea lui de muncă. Atribute care a îndreptățit-o, se zice, să-i pună la îndemînă o unitate de alimentație unde se instaureze ordinea și disciplina unui colectiv de salariați! Prin decizia nr. 48 din 1 iunie a.c. responsabilul este numit restaurantului „Trotușul“ din localitate. Cităm un paragraf din decizie: „Avînd în vedere cerințele mari ce se cer la acest local de categoria a I-a, este necesar a se încadra un tovarăș (luați seama!) competent, pregătit, cu multă putere de muncă, pentru a putea face față multiplelor sarcini ce stau în fața unității", iar această persoană este tocmai Ion Ariton care a beneficiat în acest fel și de o sporire substanțială a salariului. Să mai elementăm optica celor de la cooperativa „Progresul", în ceea ce privește selecționarea și angajarea cadrelor? — De ce crezi fost numit tocmai că ai dumneata responsabil ? ne interesăm. — Am fost pus să restabilesc disciplina în unitate. Acolo n-o să ajung la nici un compromis. Argumentul e zdrobitor. De aceea , supunem atenției o]ei publice. Ca de a și conducerii I.J.E.G. Este un adevăr elen lar că prestigiul uneități nu se poate redau întări, numind conducerea ei un saat compromis, prin al lui stil de muncă și rectitudine răzbat m>pte fisuri. Iar pe de parte vor fi evitate secințele păgubitoare care, într-adevăr, ar tea afecta bunul renl al unității.