Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-04-08 / nr. 536
Pag. 2 lOCHIUL MAGIC Taximetristul clandestin Locuiește în Adjud, se numește Dumitru Buțan și are o „Dacie“ 1100. Știți în ce ipostază s-au depistat acum cîteva zile, organele de miliție ? Transported pasageri, adică făcind taximetrie clandestină. Mai cîștiga și omul un ban ! De aceea a și fost sancționat cu 300 lei ...amendă. Dar, cum aici e totuși vorba de dobîndirea unor venituri materiale, considerăm că n-ar fi tocmai contraindicat să se ocupe de acești „cărăuși de persoane“ și Administrația financiară. Eventual, pentru stabilirea unor impozite... pe venit. In „repaus“ Pe vremea cînd era salariat la I.A.S. Odobești, lui Emil Savastru îi plăcea nespus de mult să se plimbe. Deoarece nu avea mașină proprie, se plimba cu cele închiriate de către I.A.S. de la I.T.A. Galați, pentru a transporta oameni sau materiale. Și pentru că totuși cursele efectuate trebuiau oricum justificate, confirma fictiv unele transporturi de materiale care chipurile fuseseră efectuate în interesul întreprinderii. Acum nu se mai plimbă. Pentru întemeiatul motiv că instanța i-a prescris un repaus de 10 luni. S-a spart ulciorul... Gheorghe Buță, din comuna Fitionești, satul Ciolănești, obișnuia să facă unele deplasări pe la tîrgurile de vite. Ulterior, s-a aflat că preocupările sale erau foarte departe de cele ale unui om cinstit. Scopul deplasărilor sale era achiziționarea de animale (din localități cît mai îndepărtate, ca să nu-i afle lumea pe care le sacrifica, iar carnea o negustorea la preț de speculă. Și treburile mergeau binișor, pînă într-o zi cînd instanța i-a „sacrificat“ libertatea pentru 13 luni. Ce să-i faci, ulciorul nu merge de multe ori la... Năstase și arpagicul N-a avut noroc, zice. Am fost descoperit taman cînd se pregătea să vîndă arpagicul furat dintr-o magazie a C.A.P. In momentul de față Marin Năstase (acesta e numele hoțului), din comuna Vînători este „depus“ intr-un lăcaș al hainelor vărgate. Pentru un hoț ca el, nici că era posibil un astfel de „noroc“. Rubrică realizată de Mircea LAZAR T „Boala pîndește pe toți oamenii, dar medicina, care nu cunoaște limite, a triumfat azi asupra bolilor infecțioase, aproape în toate părțile lumii. In același timp însă, așa-zisele boli ale civilizației sînt în creștere, iar diabetul este din ce în ce mai întîlnit la populațiile a căror longevitate crește, acolo unde viața devine mai mecanizată“. Am început acest articol cu două fraze luate dintr-o prefață a prof. W. I. H. Butterfield, de la Guy’s Hospital Londra, vicepreședintele Societății Europene de diabet, tocmai pentru a sublinia importanța acestei boli, a cărei frecvență crește, dar în același timp, crește și optimismul realist al medianei, ale cărei posibilități sunt mari în stăvilirea maladiilor, pe care le-a cunoscut sau le va cunoaște specia umană. Importanța acestei boli — a diabetului zaharat — rezultă și din faptul că ziua de 7 aprilie „Ziua Mondială a Sănătății“ are ca temă consacrată, pentru acest an, „Diabetul zaharat“ tocmai datorită faptului că în morbiditatea generală această maladie are o largă răspîndire printre maladiile cu caracter cronic degenerativ, din care face parte și de care este strîns legată. Ceea ce trebuie să știe bolnavul este, așa cum arată prof. dr. I. Pavel, că diabetul este o boală foarte ușoară sau foarte grea. Ușoară, datorită faptului că diabeticul poate trăi chiar mai mult decit cel care nu are diabet, ducînd,bineînțeles, o viață activă. Diabetul poate fi însă și o boală foarte grea, putînd provoca suferințe și infirmități. Aceste două eventualități diametral opuse sunt în funcție de tratamentul instituit și de gradul în care sfatul medicului este urmat, deci de disciplina diabeticului. Se poate spune deci că diabeticul singur își alege soarta. Care este deci conduita pe care trebuie să o urmeze un diabetic ? Cînd diabetul a fost descoperit și este o formă ușoară — cu glucoza in singe ușor crescută — dar fără glucoză în urină, internarea nu este obligatorie, dar se vor respecta sfaturile date de medic în privința alimentației și a îngrijirilor generale. Cînd însă diabetul descoperit este într-un stadiu mai avansat, internarea este neapărat necesară, pentru că în spital se va face o cercetare mai minuțioasă a bolnavului, se va stabili regimul de viață, de muncă, alimentar, și se va trece eventual la indicarea unui anumit medicament — insulina — sau alte preparate pe cale bucală. După părăsirea spitalului, bolnavul, care are deja o anumită instruire în privința bolii, va primi în continuare fișa regimului de viață și alimentar, precum și indicații cu privire la tratamentul medicamentos și controlul periodic. Cele recomandate în fișa de regim, trebuie respectate atit de cei care fac insulină cit și de cei care nu se tratează decit prin regim alimentar. Bolnavul trebuie să prezinte situația bolii sale, oglindită in biletul de ieșire, atît medicului de circumscripție cît și la cabinetul de boli interne din policlinică. La domiciliul și la locul de muncă, pacientul își va relua obligațiile sale obișnuite, pe care, dacă respectă indicațiile date, le va putea efectua în condiții optime. El trebuie să ducă o viață normală, dînd atenție regulilor de igienă deprinse și va urma tratamentul prescris pentru ca diabetul să se mențină echilibrat și să nu aibă nici un fel de tulburări. Va evita programul de noapte, orele de muncă fiind numai cele de dimineață. După amiaza este indicată o oră de odihnă, iar seara, o plimbare de o oră în aer liber. Noaptea se va odihni de 7 ore. Pentru influențarea în bine schimburilor din organism și o utilizare mai bună a glucozei de către diabetic, se recomandă ca acesta să facă exerciții de gimnastică și sport (nu competiționale bineînțeles) în raport cu starea clinică și vîrsta. La cei care fac insulină sînt contraindicate alpinismul, înotul in apa adincă, boxul. Trebuie respectată igiena corporală, spălatul dinților cu regularitate, interzicerea fumatului, controlul periodic, evitarea obezității. Ca stațiune pentru cură balneară sînt indicate : Borsec, Buziaș, Călimănești, Herculane, Olănești, Slănic- Moldova. Am arătat aceste cîteva date mai mult pentru a se vedea că viața unui diabetic, regulile generale pe care trebuie să le respecte, nu se deosebesc prea mult de cele ale omului sănătos. Păstrarea igienei corporale, a unui regim alimentar în raport cu vîrsta, lipsa fumatului, controlul medical periodic, cura de odihnă în stațiuni, interzicerea exceselor de orice natură, munca ordonată, fac parte din ansamblul de noțiuni ce trebuie aplicate în viață de orice om, indiferent dacă se consideră sănătos sau bolnav. Starea de sănătate este un echilibru care trebuie menținut prin anumite metode și ea nu constă numai în absența bolii sau a infirmității, ci este un bun fizic, mental și social. Această stare poate fi obținută și de diabeticul care urmează sfaturile date de medic. Dr. Radu FLORENȚIU, medic specialist, doctorand în științe medicale 0 viață normală pentru diabetic row»i»mv.>sv.v . ... .... .... ■ .... . ....... . ....... ..... . . ............... H s : . '•/' S. N . ^ ^ ^ ' <M f(I^l’ ’ 1 ^ ( I ' ® 1 " ® ’ * ’ îl ■ ■ * ® * Blocuri noi de locuințe in cartierul Bahne din Focșani Buna servire are tichet doar pe jumătate! (Urmare din pag. 1) spre exemplu, conducerea O.G.E. Alimentara mixtă a luat măsura de a extinde programul de viro a restaurantului serdin stația C.F.R. Focșani prin deschiderea unui chioșc care vinde ora 24,00 și produse după alimentare, dar n-a impus personalului din subordine pregătirea pachetelor de călătorie atît de căutate. Gestionarul restaurantului, tovarășul Adrian Usturoi, încerca să ne demonstreze că localul, punînd în vînzare și preparate reci (chiftele, șnițele, cașcaval etc.) suplinește lipsa pachetelor de călătorie. Inexact Pachetele respective își au rolul lor asigurînd o servire rapidă și civilizată. Sălile de așteptare ale gării Focșani, atît pentru clasa I cît și pentru clasa a 6I-a, sunt neîncăpătoare față de fluxul mare de călători din anumite ore. In plus, lipsa unor mese și resturile menajere aruncate pe jos se transformă în niște încăperi inestetice. In camera rezervatămamei și copilului, patru paturi și o canapea cu o husă sliuoasă mează tot... confortul foroferit. Lipsa apei curente în încăpere ca și lipsa dulapului de medicamente, demonstrează că preocuparea pentru confortul și odihna micilor geri a rămas doar pasaun deziderat. Ar mai fi de adăugat faptul că pasagerii în trecere prin Focșani, in primele ore ale dimineții, sunt frustrați de lectura unui ziar datorită programului neadecvat al chioșcului de difuzare a presei. La Mărășești, lucrurile stau mai bine în anumite privințe. Curățenia este prezentă peste tot și, în afara serviciilor respective ale C.F.R.-ului printre care, informații, bagaje de mînă, case de bilete, la buna servire a pasagerilor concură atit chioșcurile de difuzare a presei, cele de dulciuri, răcoritoare, cit și cele două săli de așteptare. In schimb, în încăperea rezervată mamei și copilului se fac simțite aceleași racile ca și la cea din Focșani. Salariata de serviciu — aici lucrează, spre deosebire de Focșani, trei salariați ce supraveghează permanent condițiile existente — tovarășa Eugenia Codreanu ne spunea că în ciuda referatelor lenjeria și preșurile făcute, casate n-au fost încă înlocuite, numărul paturilor a rămas același, deși s-a dovedit insuficient, iar dulăptorul de medicamente a rămas tot gol ! Ea restaurantul gării aceeași lipsă de pachete de voiaj, ca și la Focșani. In general, lipsurile nu sînt de natură să alarmeze, dar ele contribuie la transformarea călătoriei celor aproximativ o mie de pasageri, cît se perindă în 24 de ore prin stațiile Focșani și Mărășești, în momente neplăcute. N-ar fi rău dacă cei in drept (din regionala C.F.R. Galați, O.C.E. Alimentara mixtă, cooperația de consum, P.T.T.R.) ar fi pentru cîteva ore măcar geri în aceste gări, pasate așa, s-ar adopta, Poaîn sfîrșit, măsurile menite să transforme cele două stațiii C.F.R. în ospitaliere, așa cum gazdele doresc pasagerii. Cauzele slabei calități . Calitatea are de suferit și din următoarele motive : în cursul anului se execută unele obiective care inițial nu sunt prinse în plan, în unele din serviciile întreprinderii, cum ar fi aprovizionare și tehnic, nu sunt cadre de specialitate în instalații, personalul fiind redus nu poate urmări în mod corespunzător desfășurarea lucrărilor. Aș dori să mai ridic o problemă care se impune a fi rezolvată neîntîrziat în cadrul școlii profesionale care pregătește muncitori pentru diferite lucrări există o clasă de instalatori. Din păcate, aici predarea unor noțiuni de specialitate nu se face de un cadru cu calificare în instalații. Au luat cuvîntul și alți participanți la consfătuire ! șeful de echipă dulgheri, Alexandru Cucoaneș, s-a referit la tîmplăria metalică care nu este executată corespunzător 1 inginerul Mircea Mladin, șeful lotului Bahne, a insistat asupra necesității de a exista mai multă preocupare pentru calificarea oamenilor , tehnicianul Panait Lupașcu, șeful lotului instalații, s-a oprit mai mult asupra lipsei unei anume ritmicități în lucru, lipsa unor scule, neacoperirea integrală a șantierelor cu oameni, arătînd că la 45 puncte de lucru sînt doar doi maiștri, iar inginerul Mihai Ghiurcă, inspector șef al Inspectoratului județean de stat pentru controlul calității, a insistat în mod deosebit asupra preocupărilor care trebuie să existe în recepția materialelor, Încadrării unor servicii cu cadre bine pregătite, arătînd totodată că în prezent, mai mult ca oricînd, se impune reciclarea întregului personal. Analiza făcută asupra calității lucrărilor de construcții a reliefat multe aspecte negative care dăinuie pe șantierele întreprinderii județene de construcții-montaj. Pentru înlăturarea lor s-au făcut propuneri, s-au întocmit planuri de măsuri. Urmărirea și traducerea în practică a acestora constituie o sarcină de mare răspundere a tuturor factorilor din cadrul întreprinderii județene de construcții-montaj — Vrancea. (Urmare din pag. I) vede să lucrăm cu faianță, parchete și alte materiale de calitatea I — iar beneficiarul ne pretinde, pe bună dreptate, să utilizăm astfel de materiale — ni o data se întîmplă ca ele să ne sosească de calitate mult inferioară. Fără a scuti cîtuși de puțin de răspundere pentru această carență pe unii din furnizorii noștri, mă întreb ce face comisia noastră de recepție a materialelor ? Din păcate Și alte cauze influențează asupra calității lucrărilor. Este vorba de lipsa unei conlucrări eficiente dintre constructor și instalator, de documentația care ne sosește incompletă, de asistența tehnică necorespunzătoare, de lipsa de sprijin a beneficiarilor și altele. Numai prin lichidarea acestora și imprimarea unui adevărat simț de răspundere la oamenii cu care lucrăm, vom lichida neajunsurile existente. La rîndul său maistrul instalator Ion Partenié a spus 1 MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO Tv JOIS APRILIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 Ea volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Istorie vie. 20.40 50 de ani în 50 de evocări . Anul 1945 20.50 Antologie lirică. 21.10 Intermezzo folcloria cu frații Petrquș. 21.20 „Planeta se grăbește“. Film documentar de montaj. „Contraste pe planetă". 22.00 Telejurnalul de noapte. 14.00 Compozitorul săptămânii : Joseph 22.10 Recital Enrico Macias. . . Haydn. 23.00 închiderea emisiunii programa* m n /^| ■* /~| 15.05 O jumătate de secol de luptă elul 1. I dv*JL1*J robă. Momente din lupta pentru __________________________ cucerirea puterii politice. VINERI 9 APRILIE 15.25 Pagini vocale și orchestrale din ini * A prii TF muzica de estradă. 17.00 Deschiderea emisiunii. . 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 18.00 CăminuL PROGRAMUL 1 16-30 Muzică ușoară de Alois Honig și 18.50 Lumea copiilor. Aurel Manolache. 10 10 Tragerea Auto 6.00 p e 16.00 la 9.30. 17.00 Antena tineretului. • " 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 18.00 Orele serii. 19.20 1 001 de seri. Sport. 20.00 Tableta de seară. 19.30 Telejurnalul de seară. 930 Odă limbii române. 20.05 Zece melodii preferate. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. — A- 10.30 Clubul călătorilor (emisiune pen- 20.55 Știința la zi anul 1946 tru tinerii ascultători). 21.00 Bijuterii muzicale : scene din oai « 1 « 11.07 Formația Horia Ropcea.pera „Mireille“ de Gounod. 20.10 „Al o-lea . 11.30 Frumoasă ne este tinerețea - 21.25 Consemnări. 21.50 Cîntece și jocuri populare bulgă- cîntece. 21.30 Revista șlagărelor rești. 12.00 La microfon Tony del Monaco. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Rodope — film documentar. 12.10 Un interpret și rolurile sale : Ce. Sport. M« ir» Mi sat V fîhîan sare Siepi In rolul lui Don Ju 22.30 Pentru magnetofonul dumneavoas 22.25 Un interpret celebru ~ V. Ghiau- ^ ^ ^ ^ Juana de Mo trfi , Manuela și Sammy Davis-jr. rov- zart. 22.55 Moment poetic. 22.50 Telejurnalul de noapte. 13.00 Radiojurnal. 23.00 Concert de seară. 23.00 închiderea emisiunii. 13.V1 Rebus melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Redacția și administrația Focșani, strada M. Kogălniceanu nr. 7 telefon 115 79. 30 35. 21 74. 20 98. ia FOILETON Fals necrolog cabalin Iapa Surica era... un cal medical. Luată ca rasă, Surica nu era pur-sînge, ci pur și simplu. Semne particulare n-avea. Era sură — de unde numele de Surica, și ceea ce o deoseșibea de alți cai e că mirosea de te trăznea a iod pulverizat. Cînd s-a consacrat domeniului medico-sanitar, celelalte cabaline din Poiana Cristei au aplaudat-o bătînd cu copitele „ceacea“ in pietre și padocuri. O parte numai. Pentru că invidia bîntuie și-ntre cai. Ea și-a văzut conștiincioasă de treburi. Fiind cazată într-un cilet, peste drum de cabinetul medical și avînd o rație judicios statornicită (constînd în porumb boabe și lucernă) n-avea decit să execute întocmai dispozițiile lumii să străbată distanțele, mișcîndu-se cu viteză de un cal putere la cazurile de urgență în care trebuiau să intervină medicii, sau — conform unui program pe care ea însăși îl învățase pe dinafară, să asigure prezența medicului în localitățile aferente comunei Poiana Cristei. Cînd Poiana Cristei și-a reprofilat dimensiunile teritoriale, Surica avea 22 pe 23 de ani de activitate. A luptat mult cu zicala : „Voinic tînăr, cal bătrîn, greu se-ngăduie la drum!“, străduindu-se să facă față cerințelor. Avea în conștiința ei capacitatea de a se supune, știa de-acum să recite pentru sine „Tîrîtu, Petreanu, Odobasca, Dealul Cucului, Podul-Racului, Dumbrava, Mahriu, Poiana Cristei“ și invers, de la caz la caz, așteptîndu-și scoaterea la pensie. Știa una și bună, că va sluji intereselor medicale, că două din ea nu se pot face, serviciul nu i-a permis să-și lege soarta de cineva și — deci n-a dat naștere nici măcar la discuții etico-familiale. A surprins o insă faptul că, trecută brusc și scriptio în grija consiliului popular, unele fonduri care priveau atît dispensarul, cit și întreținerea ei, se cam încîlceau printre celelalte sume, nicit era nevoită să asiste la schimburi, de păreri de rău intre primar și medic. Acesta din urmă își adjudeca, pe bună dreptate, condițiile optime pentru asigurarea unei asistențe medicale ireproșabile, dar primarul (a cărui sănătate n-a dat de furcă medicinei) a avut boală să ia dispensarului iapa, să-i tripleze acesteia deplasările trecîndu-i în planul de activitate „transportat primar, fața locului, prosibleme consiliu“. Suricăi nu i-a convenit. A pățit exact ca iepurele cel bătrîn care, cu un an înainte de ieșirea la pensie, printr-o restructurare de posturi, a fost repartizat să ronțăie „morcovi“ de beton de pe marginea șoselei, iar el, conștiincios și știrb, a acceptat de voie — de nevoie, postura. Surica a rezistat eroic doi ani , pînă la sfîrșitul anului 1970. Nu atît utilizarea ei la parametrii din tinerețe, cît asperitățile dintre dispensar și consiliu, au băgat-o în pământ. Unii susțin mistic ! „N-a mai avut zile!“ Ei, nu-i chiar așa. Era o iapă pe care viața, greutățile, au sensibilizat-o, dincolo de recomandarea de compromis a altor cabaline care-i nechezau ! „Nu pune, dragă, toate la inimă ! te distrugi !“ N-a cerut de la nimeni, niciodată pastile de calmare. A murit cînd i se alcătuia un nou plan de tracțiune în care — cu pretenția că „noi, primarul întreținem această vietate“ — anul 1971 îi hărăzea același conflicte între primar și medic. A murit și cu asta basta. O singură dată a tresărit poate cînd sufletul ei se deplasa suav spre paștele cailor ,în edenul cabalin, auzindu-și numele pomenit : — Ce facem ? Că fără Surica nu putem asigura deplasările la bolnavi. In noaptea de revelion am străbătut vreo opt kilometri pînă la o femeie care — aflată în chinurile nașterii — mă aștepta. — De ce n-ai avut grijă de Surica (reproșul aparținea primarului). De unde să-ți scot alt cal ? Descurcă-te, doctore ! Nu s-a auzit decât un oftat. Nu vă pot garanta din sufletul cui a scăpat „oful“. Poate — cum vă ziceam — din sufletul îmbălsămat în „alîfelnic“ al celei care, neștearsă din amintire și din scripte, a fost iapa Surica a dispensarului uman din Poiana-Cristei. In locul ei, va fi, cred, repartizat un cal de lemn, exprimînd simbolic „preocuparea“ pentru asistența medicală a consiliului popular comunal. A. S. MILCOVIN Regrete tardive In umbra Codului penal (Urmare din pag. 1) tombrie, inevitabilul, deznodământ de care se temeau atit revizorul incorect cît și cele două farmaciste, s-a produs. Un calcul obiectiv, competent, efectuat de revizori deloc dispuși să închidă ochii în fața abuzurilor și lipsurilor, a avut darul de a-i pune pe „eroii” întîmplărilor de care aminteam mai sus, față in față cu legea. Pentru prima dată, Mariana T. și Maria P. au început să manifeste un interes deosebit față de paragrafele Codului penal, de care nu se interesaseră niciodată pînă atunci. Dar cum era și firesc asemenea „polițe“ trebuiau să ajungă o dată la scadență... Puse sub inculpare, încep să se perinde acum — sub stare de arest — prin cabinetul procurorului. Se interesa pedeapsa prevăzută de lege pentru... Au aflat între 5 și 15 ani închisoare. Tot acum încep scuzele și acuzele reciproce. Nici una nu este vinovată, dacă ar fi să le dăm crezare. Argumentele prezentate sunt oarbe, se opun evidenței însăși. Dar problema vinovăției, a gravității sociale a faptelor, privite prin prisma legii, e treaba instanței... Societatea va avea, așadar, de recuperat valori materialei de întregit, prin pedeapsă, structuri morale. Sînt fenomene care persistă pe ici, pe colo și care se cer eradicate. Și se întîmplă deoarece mai dăinuie pe planul conștientului unor indivizi credințe potrivit cărora legea — și prin aceasta colectivitatea — poate fi înțșelată. La un moment dat totul se dovedește a fi doar ficțiune, o aberație... Intîmplările puse în discuție aici o dovedesc cu prisosință! MĂSURI URGENTE (Urmare din pag.irea arăturii pe întreaga suprafață, cît și plantarea a 70 hectare, încă din toamna trecută, actualmente rămînînd să se completeze golurile. La cooperativa agricolă din Străoane, numărul pomilor plantați este de 12 000. Pînă acum pe 10 hectare s-au administrat îngrășăminte organice iar tăierile sînt aplicate pe 20 hectare. O preocupare asemănătoare se poate întîlni la cooperatorii din Fitionești unde lucrările amintite sînt executate pe 40 la sută din cele aproape 90 hectare de livadă. Și în sectorul pomicol de la C.A.P. Chiojdeni se observă în acest an o înviorare în ceea ce privește respectarea agrotehnicii. Cu toate că plantațiile sunt situate pe terenuri în pantă, tratamentele de iarnă s-au aplicat la cei 35 000 de pomi, iar tăierile sunt realizate pe jumătate din suprafață. Pentru o rodire mai bună, s-au fertilizat cu îngrășăminte chimice și organice 67 de hectare. Insă nu peste tot există această grijă din partea specialiștilor și a consiliilor de conducere. In urmă cu cîteva zile, in livezile cooperativei agricole din Cîmpuri tăierile la pomi nu începuseră, iar fertilizarea cu îngrășăminte organice se executase doar pe 10 hectare. Același lucru se poate remarca și la cooperativele agricole din Irești și Dumitrești. Mugurii încep să pornească în vegetație, iar în unitățile amintite nici pe un sfert din suprafață nu s-au executat tăierile de formare și rodire, ca să nu mai amintim de faptul că fertilizarea a fost neglijată cu totul. Pe lângă activitatea ce trebuie să se desfășoare in livezile existente se înscrie și plantarea a încă 75 hectare, precum și completarea unui însemnat număr de goluri. Cu toate acestea, rezultatele de pînă acum sînt necorespunzătoare. Cooperativele agricole din Dumitrești, Boghești, Tănăsoaia, Paltin și Tulnici nu au ridicat de la Agroseni nici un pom. , Timpul fiind bun pentru executarea lucrărilor, se impun măsuri energice și o mai bună organizare a muncii pentru recuperarea întîrzierilor, în așa fel ca de la o zi la alta activitatea să sporească în intensitate. cinema JOI 8 APRILIE Cinema „UNIREA“ Focșani — Viteazul“, I—II. 14.45—18.45. 1204. Cinema „FLACARA“ Focșani — Viteazul“, I—II. 15.15—19.15. 1161. Cinema „POPULAR“ Adjud — Mării". Cinema „POPULAR“ Panciu — man superdiabolicul“. Cinema „Victoria“ Odobești — din Sierra“. Cinema „LUMINA“ Mărășești — din Sierra“. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în program. „Mihai Telefon „Mihai Telefon „Copiii „Argo. „Omul „Omul r Joi 8 aprilie 1971 Grijă sporită (Urmare din pag. 1) suprafața în care va fi semănat porumbul. Am fi realizat mai mult dacă Baza de aprovizionare nu ne-ar fi rămas datoare cu 22 tone de sul perfosfat, necesare fertilizării a încă 70 hectare pentru porumb. — Cînd începeți însămînțarea fiorii-soarelui 7 — Minie. Cele 150 de hectare sînt pregătite, toată sămînța recondiționată, mașinile gata de a intra în brazdă. Sînt convins că în asemenea condiții vom reuși să depășim producția planificată — 1750 kg la hectar. — Cit va dura însămînțarea porumbului 7 — Calculînd că vom lucra cu cele 7 semănători ce le avem în dotație pe toată durata zilei-lumină, cele 363 de hectare vor fi însămînțate cu porumb în circa 10 zile. — Se spune că în acest an veți aplica și ierbicidarea. — Este o operație dificilă, dar în cazul nostru, fiind deficitari în privința forței de muncă, trebuie să o aplicăm. O vom face atît la grîu, cît și la porumb, după ce vom rezolva problema duzelor. Aș vrea să vă mai spun că pentru îngrășarea suplimentară pe care o vom executa la unele culturi, am pus la punct o mică inovație. Este vorba de o cisternă prevăzută cu alonjă, ce împrăștie pe solul jasonat, dejecție diluată. Sperăm că această metodă va contribui la ridicarea producției. — Din scurtul dialog purtat cu dumneavoastră, tovarășe președinte, observ grijă deosebită pentru soarta o recoltelor din acest an. O ultimă întrebare : introducerea acordului global a constituit un reviriment în munca cooperatorilor 7 — Hotărît, da. Ei știu că munca le va fi remunerată în raport cu producțiile obținute. De aici și grija de a lucra cît mai bine pămîntul, de a realiza recolte cît mai mari. Și sînt convins că în acest an, cooperativa agricolă de producție Mărășești va reuși să-și îndeplinească cu cinste sarcinile sporite ce-i stau în față. Abonați-vă la ziarul MILCOVUL! 1 ! Vă puteți informa zilnic asupra evenimentelor din cuprinsul județului, din țară și străinătate. _________________________________ | TIPARUEI întreprinderea poligrafiei Bacău ț JL