Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-06-11 / nr. 591

f 1 r » ANUL IV NR. 591 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN VINERI 11 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani în prima decadă a lunii­­ însemnate realizări Prima decadă a lunii iunie a avut drept caracteristică principală la în­treprinderea de panificație și morărit Vrancea aceeași muncă entuziastă pentru îndeplinirea prevederilor de plan. Drept urmare producția globală și marfă au înregistrat un spor de 45 000 lei și respectiv 43 000 lei, iar producția marfă vîndută și încasată — 40 000 lei. Aceste rezultate se adau­gă la cele dobîndite în perioada pri­melor cinci luni și care reprezintă un spor de 1 538 000 lei la producția de marfă, 646 000 lei la producția marfă vîndută și încasată și îndeplinirea productivității muncii în proporție de 103,9 la sută.' Intense pregătiri La centrul de semiindustrializare al I.P.V.L.F. Focșani se fac în aceste zile ultimele pregătiri în vederea de­clanșării campaniei de prelucrare fructelor de sezon. La secția sucuri­ a pulpe s-au terminat operațiunile de revizuire a preselor, teascurilor și mașinilor (de scos codițe, calibrat și scos sîmburi), au fost condiționate peste 500 butoaie pentru depozitarea sucului și vișine. De asemenea, s-au pregătit cele 48 de baterii necesare conservării pulpelor de vișine și ci­reșe (capacitate de 384 tone) termi­­nindu-se în același timp noul cazan de opărit butoaie. Lucrări de sezon in vie frPl­auge și 23 DE FILE DIN CARTEA VALORIFICĂRII SUPERIOARE A MASEI LEMNOASE Dincolo de castanii care tronează la Intrare, se află mai multe fabrici ali­niate intr-o ordine hotărîtă de oamenii care selectează esențele și structura sutelor de mii de trunchiuri aflate in depozit. întrebarea pe care am adre­sat-o unuia dintre ingineri și anume, lui Ghiță Bolovan s-a referit tocmai la diversitatea de prelucrări și la ceea ce se obține. Curiozitatea 11 va face pe oricare vizitator să colinde Combina­tul pentru prelucrarea lemnului din Gugești, o zi n-ar fi Îndeajuns, deoa­rece In Hecate „linie“ de prelucrare te vezi cucerit de modul in care lem­nul devine placaj efectiv, turnire es­tetice, cherestea de foioase, parchete, lăzi pentru ambalaj, margini foioase, ambalaje placaj, panel furnire... Aproape toți muncitorii combinatu­lui sunt localnici sau din Împrejurimi. La simțămintul firesc de a se consi­dera mulți dintre aceștia născuți . In vecinătatea fabricii, se adaugă mîn­­dria cea mare de a-i fi adăugat, an de an, spații și utilaje capabile să reducă admirabil efortul fizic. De fapt, dem­nitatea generală a colectivului­­ așează pe prim plan contribuția la relațiile pe care țara noastră le-a stabilit cu străi­nătatea. Gugeștii comunică cu 23 de țări și cifra prezentă e doar o coinci­dență pentru cei 23 de ani pe care-l împlinește de la naționalizare. Să ne reamintim: cind fabrica de­ atunci, de la 11 iunie 1948, avea doar zece ani de la Înființare, se bizuia pe o pro­ducție extrem de modestă de cheres­tea, furnir și placaj. S-a Început a­­tunci, in 1948, istoria nouă a fabricii, A. S. MILCOVIN (Continuate in pag- a IlI-a) X Ședința Biroului executiv al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste In ziua de 9 iunie a.c., a avut loc ședința Biroului execu­tiv al Consiliului județean Vrancea al Frontului Unității So­cialiste. La lucrări a luat parte tovarășul Simion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R. prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului județean Vrancea al Frontu­lui Unității Socialiste. Pe ordinea de zi au figurat discutarea, și aprobarea infor­mării ce urmează a fi prezentată Plenareie Consiliului județean Vrancea al Frontului Unității Socialiste cu privire la realiza­rea planului cincinal 1966—1970 și a prevederilor planului pe anii 1971—1975, stabilirea unor acțiuni pentru populariza­rea și dezbaterea Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea controlului obștesc și a Chemării Consiliului Na­țional al Frontului Unității Socialiste. Totodată Biroul execu­tiv a aprobat componența Comisiei­ județene pentru organiza­rea și funcționarea controlului obștesc. Biroul executiv a a­­probat convocarea Plenarei Consiliului județean Vrancea al Frontului Unității Socialiste pentru luni 14 iunie a.c.. DIN ACTIVITATEA DE LA I.A.S Ritm alert la întreținerea culturilor In cadrul fermelor de cimp din întreprindere, întreținerea culturilor ocupă un loc deose­bit de important: buruienilor, afînarea Combaterea solului, cit și aplicarea unor cantități suplimentare de îngrășăminte chimice vor conduce la obține­rea în acest an a unor produc­ții bune. Utilizarea la întreaga capa­citate a tractoarelor și mașini­lor agricole din dotare a dat posibilitatea ca cele 3 757 hec­tare cultivate cu porumb să fie­­­­m prășite a treia oară. Și întreți­nerea manuală este avansată. A doua prașilă s-a aplicat în proporție de 70 la sută. La fer­mele conduse de inginerii Constantin Soare și Dan Nico­­lescu, această lucrare s-a apli­cat în totalitate. Pe solele cu floarea-soarelui de 400 hectare, s-au executat trei prașile mecanice și două manuale, iar la sola, tot pe 400 hectare, unde cultura este er­­bicidată pe rînd în totalitate, mecanizatorii au aplicat două lucrări de întreținere. La lucernă se așteaptă a doua coasă Pentru o cît mai bună­ fura­jare a animalelor, suprafețele cultivate cu lucerna au ajuns în acest an la 765 hectare. Pe aceste terenuri, prima coasă a fost terminată de mult, asigu­­rînd o producție de­ 12 tone de masă verde la hectar. Cea mai LUCRĂTORILOR FOCȘANI mare parte din furajele obți­nute au fost depozitate pentru fîn și însilozate. Deoarece se preconizează ca în anul următor să se adminis­treze efectivelor cantități spo­rite de lucernă, a fost creat un lot semincer de 100 hectare. Sămînța obținută va da posibi­litatea ca pentru fiecare cap de taurine vită mare să se asi­gure o suprafață de 0,3 hectare. Pregătiri pentru seceriș Paralel cu executarea lucră­rilor de întreținere a culturilor prășitoare, mecanizatorii lu­crează de zor și la punerea la punct a tuturor mașinilor a­­gricole care concură la strînge­­rea producției de cereale păioa­­se. Pînă acum, toate 33 piese pentru balotat paie sunt revizu­ite și puse în perfectă stare de funcționare, la fel ca și ce­le 8 combine de mare capacita­te. Din numărul de 49 de com­bine CA și C3 mecanizatorii au reparat pînă acum 43, restul sunt în lucru. Există posibilita­tea ca pînă la primul semnal al secerișului la toate să fie făcută proba cu semințe exis­­tind o garanție sigură a calită­ții reparațiilor. Fiind întrebat de ce a luat mită de la un ges­tionar care delapidase o însemnată sumă de bani, un revizor contabil din cadrul cooperației de consum, Ion Ariton, a răspuns astfel: „ N-aveam încotro. El, gestionarul, ce-i descoperisem după m-a obligat. Ea m-a lipsit, amenințat. Așa că a tre­­i­buit să iau banii. Fără voia mea... Doar ca să evit consecințele și primejdia care mă pîndea.­ Și-apoi, am vrut să am o dovadă că a vrut să mă mitu­­iască! Trecînd „ peste aceste prime afirmații, care sunt mai­ mult»de­ domeniul e­­lucubrațiilor i grotești, d.ș­­cit motive în­ sensul dorit Revizorul incorect, angajat să restabilească prestigiul unității­ de revizorul cu pricina, spicuim cîteva dintre fap­tele pe care dumnealui a evitat să ni le spună. Cu cîteva luni în urmă, primește o delegație ca să efectueze inventarie­rea la magazinul alimen­tar din Suraia (aparți­­nînd de cooperativa de consum „Unirea" din Focșani), gestionat de Nicolae Ciubotaru­. Locu­iește la gestionar acasă, tot aici servește și masa. (Prin urmare își creează o primă obligație mora­lă față de acesta), începe revizia, la sfirșitul căre­ia constată o lipsă de 13 000 lei. (O fraudă ca­re, în cursul altor verifi­cări avea să fie evaluată la 19 300, ceea ce ne în­deamnă să ne întrebăm: unde o fi fost mult lău­data competență și capa­citate a acestui revizor, de care s-a vorbit — du­pă cum veți vedea mai încolo —cu, și mai multă insistență după „isprava" de la Suraia). — Ei, ce facem, ai o lipsă în gestiune de 13 000 lei. Aici e caz de pușcărie, i-a zis revizorul gestio­narului delapidator. — Să știți că eu nu sunt chiar așa de vinovat. Cred că m-a înșelat mer­ceologul. Dar se poate a­­ranja... Și... s-a aranjat. După o „tehnică" binecunoscută: întocmirea unor situații de­ inventariere fictive. Revizorul și-a primit, bi­neînțeles, partea: T 000 lei sumă pe care delapida­torul a sustras-o din în­casări și în care a fost in­­clusă și „contravaloarea“ unui alt servi­ciu:" trece­rea fișelor fictive pe di­naintea celuilalt membru al comisiei de inventari­ere, spre semnare, pre­textel că acestea ar fi fost uitate pe undeva și găsite în acel moment. — Nu i-am dat nici un ban, deși... El i-a luat. E­­rau pe masă, pretinde a­­cum gestionarul. Revizorul pleacă spre Focșani, li apăsau unele gînduri sumbre. La urma urmei, o pagubă, chiar dacă e acoperită în cursul unei revizii, cu si­guranță că, la un an­' con­trol' exigent, va fi depis­tată. Motiv pentru care, acesta a împărtășit teme­rile sale unui salariat din cadrul U.J.C.C., iar aces­ta denunță, imediat fapta. Evoluția evenimentelor consemnate pînă aici, es- Mircea LAZAR (Conf. In pag. a IlI-a) Vizita delegației de partid și guvernamentale române, condusă de tovarășul MANU CEAUȘESCU, in R.P.D. Coreeană Vizita protocolară ia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Tovarășul Kim Ir Sen, secretar ge­neral al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetu­lui de Miniștri, împreună cu soția sa, Kim Lăng­u, a făcut joi o vizită protocolară tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, și soției sale, Elena Ceaușescu. Iar La întrevedere, care s-a desfășu­într-o atmosferă cordială, au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea­­ Mănescu, Dumitru Joi dimineața, a avut loc solemni­tatea acordării unor înalte distincții române și coreene. Tovarășul Kim Ir Sen a înmînat tovarășului Nicolae Ceaușescu, so­ției sale, Elena Ceaușescu, și tova­rășului Ion Gheorghe Maurer ordi­Popa, Ion Iliescu, George Macoves­­cu, prim-adjunct al ministrului afa­cerilor externe, și Aurel Măm­ășan, ambasadorul român la Phenian. Din partea coreeană, au fost pre­zenți tovarășii Toi En Ghen, Kim Ir, Pak Sen Cer, O Jin­g, membri ai Comitetului Politic al Comitetu­lui Central al Partidului Muncii din Coreea, Zăng Zun Thek, Yang Hyong Sop, membri supleanți ai Co­mitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Iăng Săp, ambasadorul R.P.D. Coreene la București, și alte persoane oficiale. nul „Drapelul Republicii“ — clasa I. Prezidiul Adunării Populare Su­preme a conferit ordinul „Drapelul Republicii" clasa a II-a, membrilor delegației de partid și guvernamen­tale române. în cadrul aceleiași solemnități, to­varășul Nicolae Ceaușescu a înmî­nat tovarășului Kim Ir Sen, soției sale, Kim Săng E, tovarășului Țoi­an Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al G.G. al Partidului Muncii din Coreea, președintele prezidiului Adunării Populare Su­preme, și tovarășului Kim Ir, mem­bru al Comitetului Politic al C.G. al Partidului Muncii din Coreea, prim­­vicepreședinte al Cabinetului de Miniștri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de asemenea, ordinele „Steaua Republicii Socialiste Româ­nia“ clasa a II-a și „23 August“ cla­sa a II-a unor tovarăși din conduce­rea de partid și de stat a R.P.D. Co­reene. Conferirea acestor înalte distinc­ții române și coreene, cu prilejul vi­zitei oficiale în R.P.D. Coreeană a delegației de partid și guvernamen­tale a țării noastre, reprezintă o ex­presie grăitoare a legăturilor traini­ce de prietenie și colaborare stator­nicite între cele două partide și țări, a sentimentelor de stimă și solidari­tate internaționalistă pe care le nu­­tresc reciproc popoarele român și coreean. Solemnitatea unor decorări Convorbiri oficiale româno-coreene Joi 10 iunie, au început convorbi­rile oficiale între delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste România, condusă de tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, și delegația de partid și guvernamenta­lă a Republicii Populare Democrate Coreene, condusă de tovarășul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preșe­dintele Cabinetului de Miniștri. La convorbiri au participat mem­brii delegației române : Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comite­tului Executiv, secretar al C. C. al P. C. R., George Macovescu, membru al C. G. al P. G. R., prim-adjunct al ministrului a­­facerilor externe, Aurel Mămnă­șan, ambasadorul României în R.P.D. Coreeană, precum și Ștefan Andrei, membru supleant al P.C. al P.C.R., prim-adjunct de șef de secție la C.C. (Continuare în pagina a IV-a) • Vedere din Adjuts flash TURISTIC Sporirea traficului fluvial A intrat în vigoare noul o­­­raș Navrom pentru cursele de pasageri, care va avea o vala­bilitate pînă la sfîrșitul lunii mai din anul 1972. Față de pre­cedentele grafice de circulație s-a realizat o sporire a trafi­cului fluvial de călătorie, prin înființarea de noi curse, pre­cum și o mai bună concordanță cu orele de plecare și sosire a­­le trenurilor, autobuzelor și a­­vioanelor. Pe toate brațele Deltei Du­nării — Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe — s-au introdus nave rapide, fapt care contribuie la reducerea timpului de parcurs cu circa 3—4 ore. Navele au început să circule pe Dunăre între Brăila — Piatra Frecăței, Orșova Nouă — Moldova Ve­che și Turnu Severin — Gruia. Pentru actualul sezon estival, departamentul transporturilor auto, navale și aeriene, în co­laborare cu Ministerul Turis­mului, a prevăzut un număr sporit de vase mici pent­ru ex­cursii pe canalele Deltei. Moto­navele „Carpați“ și „Oltenița", vor întreprinde noi croaziere pe ruta Hîrșova — Giurgiu — Turnu Severin — Belgrad — Budapesta și retur. Alte excursii, îndeosebi în zo­na Sistemului hidroenergetic și de navigație „Porțile de Fier" vor fi efectuate la bordul noii nave „Mehedinți“. Locuri de odihnă pe litoral După cum sîntem informați, Agenția județeană de turism Vrancea a pus în vînzare lo­curi la odihnă pe litoral, pen­tru perioada 24 iunie — 31 august. Acestea sînt repartiza­te in stațiunile Eforie-Nord și Sud, cu cazare la particulari. Costul biletelor pentru 2 persoane este pentru Eforie- Nord 1 815 lei și pentru Eforie- Sud 1 406 lei. Tot pentru litoral, a pus în vînzare bilete de odihnă și Bi­roul de turism pentru tineret, din cadrul Comitetului jude­țean U.T.C.. Stațiunile de odih­nă care pot fi solicitate sunt: Mamaia, Eforie-Nord, Eforie- Sud, Jupiter, Saturn, Mangalia. Excursii la sfîrșit de săptâmînă Agenția județeană de turism organizează,­ la sfîrșit de săp­­tămînă, excursii pe itinerariile Valea­ Prahovei, Poiana Brașov, Oituz. Se asigură transport, masă și cazare. Costul execursiei: 168 lei de persoană. k TIMPUL PROBABIL Astăzi, vremea se menține căldu­roasă cu cerul variabil mai mult se­nin dimineața. Vîntul va sufla în ge­neral slab. Temperatura minimă va oscila între 15 și 18 grade iar maxima între 26 și 29 grade Celsius. Pentru următoarele ,3 zile, Vremea va fi în general călduroasă mai ales în prima parte a intervalului. Cer va­riabil. Vor cădea ploi de scurtă du­rată. Vîntul va sufla slab pînă la po­trivit. Temperatura minimă va oscila între 12 și 16 grade iar maxima în­tre 24 și 27 grade Celsius. VERNISAJ Aseară, a avut loc vernisajul expo­ziției personale a pictorului focșănean Dumit­ru Popa în holul Bibliotecii, ex­poziție deschisă sub egida Filialei Ga­lați a fondului plastic și a Comitetu­lui județean Vrancea pentru cultură și artă. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Victor Renea, președintele Comite­tului municipal pentru cultură și artă. I Adresantul necunoscut. „S-a întîmplat unui ploieștean să trimită rudei sale la Foc­șani, o carte poștală ilustrată. I-a venit, omului „cartea" îna­poi cu mențiunea : „ Adresantul necunoscut“. Exact ca în pie-­­­sa lui Caragiale. ■ — Să ne fi făcut Sandu vreo farsă, dîndu.ne altă adresă. A se mira expeditorul, adresîndu-se soției. Dar scrie negru pe 1 alb , blocul G. Și-a pornit-o într-acolo cu mașina. Adică spre Focșani. A cutreierat tot cartierul gării. A luat blocurile la rînd. De la A la M. Toate H-urile, toate Z-urile, toate M-urile și N-urile. S-a sucit de vreo trei-patru ori prin jurul centralei termice nr. 2. A călcat peste brazde. Adică pe-acolo nu-s brazde. Chiar s-a și mirat ploieșteanul, de ce n-ar fi ! A întrebat la blocul 6, acela frumos cu dungi roșii. ■ — Nu știți de-un Alexadru Filote ? — Nu stă nici un Alexandru Filote în blocul ăsta, i s-a răspuns. Și-a tocit omul pingelele căutînd, holbînd ochii la tăblițele pe care, ca să distingi denumirea blocului, trebuie să te uiți cu lupa, să știi, neapărat algebră superioară. Și se întreba: „De ce n-or fi numerotate blocurile mai simplu, mai citeț, să te distingi din stradă, de la o sută de pași, să nu te cauți cu lu­minarea ?" Chiar ne punem și noi aceeași întrebare. Doar s-a mai scris un ziar despre acest inconvenient ? ^ .­­ Emil STANCIU Jt1

Next