Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)

1971-07-24 / nr. 628

Sîmbătă 24 iulie 1971 V _____________ y în cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative uni­tăți industriale ale municipiului Constanța — portul și Șantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Secretarul general al partidu­lui a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț și Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săp­­tămânâ cinci conducători de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în județul și municipiul Constanța, cu realitățile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intîlnirile de lucru ale se­cretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni și specialiști din in­dustrie și agricultură au un puter­nic efect mobilizator, duc la desco­perirea unor soluții mai valoroa­se, pentru soluționarea unor pro­bleme importante, de stringentă actualitate și de perspectivă, sti­mulează spiritul creator al oa­menilor muncii. S-a vădit a­­ceasta cu prisosință în dia­logul secretarului general al parti­dului cu realizatorii proiectului de extindere și modernizare a portu­lui Constanța, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructo­rii de nave. Pe întregul traseu, de la Man­galia Nord și pînă la Constanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători ai partidului și statului sunt salutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. Mulțimea ovaționează îndelung, flutură stegulețe roșii și tricolore, aruncă în calea oaspeților flori. L­a Constanța, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, că­tre port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară priveliștea do­minată de pădurea de catarge macarale a modernei porți mari­și time românești. în fața Gării Maritime, oaspeții sunt așteptați de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pan­cartă este înscrisă urarea „Bine ați venit în mijlocul nostru, iubi­te tovarășe Nicolae Ceaușescu". Se aplaudă îndelung, se ovaționează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pen­tru ceilalți conducători de partid și de stat. O companie de onoare, formată din militari și membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandantul suprem al forțelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă compania de onoare. In holul Gării Maritime sunt în­fățișate, cu ajutorul unor planșe, machete și fotografii, stadiul ac­tual al lucrărilor și programul eșa­lonat de dezvoltare a portului și a Șantierului naval constănțean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt de față ministrul industriei con­strucțiilor de mașini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portu­lui și șantierului, alți specialiști din industria constructoare de na­ve din țara noastră, precum și cer­cetători și proiectanți ai institute­lor de specialitate. Se dau ample explicații în legătură cu obiective intrate în funcțiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul a­­cestui cincinal. Dialogul generează propuneri și sugestii privind am­plasarea cât mai rațională a noilor obiective, în așa fel ca portul, a­­flat în plin proces de redimensio­­nare și Șantierul naval să-și poa­tă desfășura activitatea în cele mai bune condiții; în continuare, se vizitează cargoul de mărfuri generale „Tîrgoviște“,­ ancorat în fața Gării Maritime. Pe punte, tovarășul Nicolae Ceaușescu primește raportul comandantului navei, Eroul Muncii Socialiste, Ște­fan Vasiliu. Oaspeții sînt conduși prin compartimentele cargoului, li se oferă explicații de ordin con­structiv și funcțional cu privire la navă, asupra rutelor pe care străbate și mărfurilor transporta­te­te. Din 1957 și pînă astăzi, nava „Tîrgoviște“, realizare a construc­torilor navali din Galați, este con­dusă de Ștefan Vasiliu. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează de condițiile de muncă și de viață ale echipajului, de economicitatea curselor navei, de metodele de în­cărcare și descărcare a mărfurilor transportate. Se face recomandarea ca, pentru mai lesnicioasa lor ma­nipulare, mărfurile să fie containe­­rizate, balotate, pachetizate, meto­de moderne care duc la scurtarea operațiunilor de încărcare-descăr­­care, la economisirea cheltuielilor de muncă, la efectuarea mecaniza­tă a lucrărilor. Cu nava „Lancea“ se vizitează a­­poi portul. Ca două uriașe brațe de piatră, impunătoarele diguri, con­struite în ultimii ani închid imen­sa incintă a noului bazin portuar. Lungimea lor totală însumează peste 5.300 metri. Ele despart de mare o oglindă liniștită de apă de 523 ha. de două ori și jumătate mai mare decît cea a vechiului port. Jilava înaintează încet în larg. La cheiuri se află aliniate numeroase nave românești și străine de mare tonaj ; în onoarea sosirii conducă­torului partidului și statului, ele­­ au arborat marele pavoaz. O ori­ginală simfonie de sirene îl înso­țește pe secretarul general al parti­dului, pe ceilalți conducători partid și de stat, în călătoria de în rada portului. Se acostează apoi la dana nr. 63, recent dată în folosință. Aici se dau noi explicații în legătură cu dezvoltarea portului Constanța. Construcția socialistă, industriali­zarea în ritm rapid a țării au dus la creșterea considerabilă a schim­burilor economice internaționale ale României. Au crescut și s-au diversificat exporturile. Au deve­nit din ce în ce mai complexe im­porturile. De unde înainte vreme din portul Constanța plecau nave încărcate în genere cu petrol, ce­reale, cherestea și alte materii pri­me, astăzi exportăm tot mai multe produse ale industriei, mașini de înaltă tehnicitate, utilaj petrolier, tractoare, fabrici complete de ci­ment, produse ale chimiei și in­stalații chimice complexe. Ponde­rea României în comerțul mondial a crescut considerabil, atit sub ra­port cantitativ cît și calitativ, iar traficul de mărfuri prin portul Constanța este o veritabilă oglin­dă a acestei realități. Redimensio­­narea portului, modernizarea lui decurg tocmai din această reali­tate. Constructorii portului dau expli­cații în legătură cu amenajările interioare ale bazinului portuar în care au prins contururi precise noi cheiuri și dane mineraliere, petro­liere și pentru mărfuri generale, platforme, depozite și magazii, căi ferate de rulare a macaralelor, clă­diri administrative și feroviare etc. S-au și dat în exploatare primele dune, platforme și magazii pentru depozitarea mărfurilor. Se trece pe lîngă podurile descărcătoare de mare randament pentru minereuri — 100 tone pe oră — pe lîngă in­stalațiile pentru manipularea pro­duselor petroliere, de iluminare, semnalizare și dirijare a navigației și transporturilor feroviare din in­cinta portului. Noul bazin portuar — de trei ori și jumătate mai mare decît cel vechi — dispune de adîn­­cimi ce permit intrarea în port a navelor de mare tonaj. Reconstruit și modernizat, portul Constanța se va situa în categoria marilor porturi europene. Prin da­rea in exploatare a celor 43 de noi dane, la care vor putea acosta na­ve pînă la 80.000 tdw, capacitatea traficului de mărfuri va atinge, la stadiul final, 51 milioane tone pe an. La data 64, conducătorii de par­tid și de stat sunt invitați să vizi­teze cargoul mineralier „Dunărea“, cu un deplasament de 25.000 tdw, construit in Japonia. Cargoul, în­tors cu o importantă încărcătură de minereu algerian, se află în curs de descărcare. Directorul por­tului, Nicolae Zeicu, înfățișează oaspeților și unele aspecte privind dezvoltarea flotei comerciale. Flo­ta noastră dispune în prezent de peste 50 de cargouri pentru măr­furi generale, mineraliere și petro­liere de diferite mărimi, realizate în țară sau pe marile șantiere ale lumii, însumînd o capacitate de peste o jumătate de milion de to­ne. In portul Constanța se manipu­lează în prezent de peste zece ori mai multe mărfuri față de realiză­rile anilor de vîrf dinaintea celui de-al doilea război mondial. în ul­timul an, bunăoară, la cheiurile portului au acostat circa 2.000 de nave românești și străine și au fost manipulate peste 6,5 milioane tone mărfuri, de peste patru ori mai mult decît în 1955. în cabina de comandă a vasului se studiază încă o dată soluțiile a­­doptate, se aduc corective. Dana pentru navele de pasageri primește altă destinație, acestora atribuin­­du-li-se o altă dană, mai în inte­riorul portului. Pentru transpor­tul petrolului de la navă la rezer­voare se recomandă construirea u­­nor conducte subacvatice. La clubul navei, în sala mașini­lor, în cabine secretarul general al partidului se întreține cu mari­narii asupra condițiilor de viață și activitate pe vas, asupra proble­melor cu care se confruntă în lun­gile lor curse pe oceanele lumii. „Dunărea“ face legătura între Constanța și porturile japoneze. Din nou pe nava „Lancea“. Se pătrunde în larg și, după ce se descrie un arc de cerc, se a­­costează în fața imenselor instala­ții ale șantierului naval constăn­țean. Sute și sute de constructori navali au venit să-l salute pe tova­rășul Nicolae Ceaușescu, oferindu-i buchete de flori, pe ceilalți condu­cători de partid și de stat, în fața unor sugestive planșe și machete, ing. Dumitru Fuiorea pre­zintă stadiul actual și perspecti­vele de dezvoltare ale acestei în­treprinderi a construcțiilor de na­ve care, nu de mult, a sărbătorit 75 de ani de existență. Planurile de dezvoltare a navigației maritime, precum și a celei pe rîurile inte­rioare ale țării, pun în fața șantie­rului sarcini de mare importanță. Șantierul de construcții navale din Constanța, care cu numai doi ani în urmă a realizat prima navă ma­ritimă cu o capacitate de 1.920 to­ne, devine șantierul naval nr. 1 al țării, din ale cărui docuri vor fi lansate la apă nave maritime cu capacități cuprinse între 25.000- 60.000 tdw, iar în perspectivă, co­loși plutitori de 150.000 tdw. Ca în atîtea alte domenii de activitate, unde termenii de comparație — trecut-prezent-viitor — pun­ în lu­mină marile înfăptuiri ale poporu­lui român în anii socialismului ca urmare a traducerii în viață a po­liticii de industrializare promovate cu fermitate de Partidul Comunist Român, dezvoltarea construcției de nave arată ce salt uriaș a făcut țara noastră și va face pe mai departe in acest important și com­plex domeniu al industriei con­structoare de mașini. Se vorbește de perspectivele industriei con­strucțiilor navale potrivit căro­ra, pînă în 1975, șantierul din Constanța va construi și va livra flotei noastre nave cu o capacitate de 60.000 tone și va trebui să pre­gătească simultan construcția alto­ra mai mari. Se detailează proiec­tul pe baza căruia se va realiza marea întreprindere constructoare de nave. In viitoarele docuri us­cate se va realiza un ciclu produc­tiv cu o capacitate anuală în șan­tier de 5-6 nave mari. Se analizea­ză problema pregătirii cadrelor, al căror număr va trebui să sporeas­că de la 1.850, în prezent, la 4.600 în 1975. în prezent, în partea sudică portului vechi, constructorii hidro­­­tehnicieni din Constanța execută lucrările vizînd închiderea incin­tei viitoarelor docuri uscate. Aces­tea — unul pentru construcții și altul pentru reparații de nave — vor semăna cu două bazine alătu­rate, fiecare avînd cîte o ecluză și instalații puternice pentru evacua­rea sau introducerea apei care va atinge o adîncime de 14 m. în in­teriorul lor vor putea intra la re­parații sau vor fi construite pe us­cat nave de mare tonaj, inițial de 50.000-80.000 tdw, iar în perspecti­vă pînă la 150.000 tdw. Construcția noului șantier naval ridică probleme deosebit de com­plicate, între care desecarea și um­plerea unor mari suprafețe de a­­pă, devierea unora din conductele existente, mari lucrări de excava­­re, impermeabilizări pe suprafețe întinse și la mari adîncimi. In timpul vizitei pe șantier, to­varășului Nicolae Ceaușescu i se prezintă citeva cargouri de 1.920 tdw. aflate în construcție. Se sub­liniază că preocuparea construc­torilor este reducerea continuă a timpului de asamblare a unui ase­menea vas și că eforturile și pro­gresele constructorilor în această direcție sunt remarcabile. Ultime­le cargouri din această familie au o greutate mai mică cu 15-20 to­ne și dispun de instalații de navi­gație cu un grad superior de au­tomatizare. La sectorul mecanic al șantieru­lui, constructorii se află în plină activitate pentru livrarea în ter­men a tuturor comenzilor solici­tate de beneficiar. Muncitorii o­­presc pentru cîteva clipe lucrul, vin înaintea tovarășului Nicolae Ceaușescu, îl salută, exprimîndu-și bucuria de a-l avea ca oaspete. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se întreține cu muncitorii asupra me­todelor de lucru folosite, asupra condițiilor lor de muncă și de via­ță.In hala mecanică, secretarului general al partidului i se prezin­tă o serie de instalații și dispoziti­ve realizate pe șantier în cadrul acțiunii de autodotare. Printre al­tele, de bune aprecieri se bucură o instalație hidraulică de lansare a navelor, realizată pe șantier, ca­re a adus economii însemnate în­treprinderii. — Trebuie să acordați o deose­bită atenție realizării pe șantier a tot mai multe instalații și dispo­zitive necesare procesului tehnolo­gic, indică tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezentanților con­ducerii șantierului. Numai astfel se pot însuși tehnologii înaintate, pot fi asimilate produse noi. In încheierea vizitei pe șantie­rul naval constănțean, între con­ducătorii de partid și de stat și specialiștii din construcția de nave are loc o amplă discuție cu privire la perspectivele de dezvoltare a industriei navale. Una din principalele preocupări pe care conducerea șantierului și repre­zentanții ministerului de resort o înfățișează secretarului general al partidului se referă la modali­tățile și, îndeosebi, la zonele de extindere a șantierului naval. Sunt analizate cauzele rămânerii în ur­mă în realizarea unor obiective principale din profilul șantierului de la Constanța, se recomandă so­luții pentru remedierea situației. Multe din proiecte se dovedesc sus­ceptibile de îmbunătățiri, iar tova­rășul Nicolae Ceaușescu recoman­dă constructorilor să-și revadă pla­nurile, proiectele, să caute căile cele mai eficiente pentru folosirea rațională a investițiilor impor­tante alocate acestei ramuri de pro­ducție. O problemă însemnată luată în discuție este asimilarea în fabri­cație a unor motoare de mare pu­tere. în legătură cu aceasta, s-a evidențiat necesitatea cooperării între întreprinderi, construcțiile navale fiind o activitate deosebit de complexă, de mare anvergură. Se arată că este necesar ca toate tipurile de nave produse în țară să fie echipate cu mijloace de pro­pulsie fabricate de industria noas­tră. Altă problemă : profilarea șantierelor navale din Galați Brăila pe construcția anumitor ti­mi­puri de vase. Se abordează pro­blema producției de nave pescă­rești și se rndică să se elaboreze un studiu pe această temă. Se re­comandă să se studieze posibilita­tea creării unui nou șantier naval la Mangalia, profilat atât pe pro­ducția de nave pescărești, de trans­port, cît și pe reparații generale de nave. Avem constructori navali pri­cepuți, entuziaști, care asigură pe secretarul general al partidului, pe ceilalți conducători de partid și de stat că își vor îndeplini exemplar obligațiile asumate. După încheierea vizitei în port și în incinta șantierului naval, co­loana mașinilor oficiale străbate din nou centrul municipiului Con­stanța și ajunge in fața Sălii Spor­turilor din localitate, unde secreta­rul general al partidului, ceilalți conducători de partid și de stat sunt așteptați de un mare număr de oameni ai muncii. Reportajul vizitei a fost realizat de­­ N. Popescu-BOGDANEȘTI luteane C TAMFOrTf Pag. 3 Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în portul și pe Șantierul de construcții navale Constanța Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la întilnirea cu activul de partid din județul Constanța (Urmare din pag. 1) să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod conști­incios toate sarcinile ce le revin. Pe măsură ce trec anii, societatea noas­tră se diversifică, pretențiile cresc, deci și obligațiile cadrelor — la toa­te nivelele, de jos și pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea și calificarea ca­drelor, sensul măsurilor adoptate în ultimul timp de Comitetul Executiv privind îmbunătățirea activității ideologice-educative în rîndul tine­retului, al întregului nostru popor. Noi suntem­ un partid revoluționar, am înfăptuit revoluția și am trecut la construirea societății socialiste — sarcină pe care am realizat-o cu succes. Congresul al X-lea a stabilit un program vast de făurire a socie­tății socialiste multilateral dezvolta­te ; ne propunem ca, realizînd aceas­tă nouă etapă în dezvoltarea socia­listă a României, să creăm condiți­ile pentru a trece la edificarea socie­tății comuniste. Toate aceste etape ale dezvoltării noastre sunt, de fapt, etape ale revoluției socialiste și co­muniste. Ele cuprind diferite dome­nii de activitate, toate sferele vieții sociale. Și procesul de dezvoltare a industriei și agriculturii este un pro­­ces revoluționar. El incumbă dezvol­tarea și introducerea în producție a științei și tehnicii celei mai înainta­te. Mersul nostru înainte presupune, în același timp, transformarea omu­lui , nu se poate societății comuniste concepe făurirea fără transfor­marea revoluționară a omului, fără ca omul, care constituie figura cen­trală a societății comuniste, să devi­nă un om nou, pătruns de spirit re­voluționar, hotărît întotdeauna să lupte împotriva vechiului, pentru victoria noului. Lupta pentru nou în toate domeniile de activitate este o luptă revoluționară. Noi sîntem re­voluționari și trebuie să rămînem tot timpul revoluționari dacă vrem să rămînem comuniști! (Aplauze pu­ternice). Doresc să remarc cu satisfacție că atît in cuvin­tul tovarășului Vîlcu cit și al celorlalți tovarăși care au vom­­bit aici, s-au făcut referiri la preo­cupările organizației de partid din­­ Constanța privind activitatea ideolo­­gico-educativă, de făurire a omului nou, constructor al socialismului și comunismului. Este, intr-adevăr, preocupare de onoare care trebuie să o stea permanent în atenția partidu­lui nostru. Numai îmbinînd activita­tea de dezvoltare a industriei și a­­griculturii cu preocuparea pentru formarea omului nou, pentru ridica­rea conștiinței socialiste, pentru rea­lizarea unor relații noi între oameni, întemeiate pe echitate și dreptate socială, pe colaborare și ajutor re­ciproc, relații în care fiecare să-și în­țeleagă răspunderea și menirea în societate, în lupta pentru făurirea orânduirii comuniste, numai astfel vom asigura fiecărui membru al so­cietății tot ceea ce este necesar, atît din punct de vedere material cit și spiritual, pentru înflorirea persona­lității sale. Să ne gîndim permanent că ceea ce facem trebuie să serveas­că fiecărui membru al societății ; în același timp, fiecare membru al so­cietății trebuie să se gîndească la faptul că are obligații și îndatoriri, ce trebuie să facă totul pentru a-și aduce contribuția la înfăptuirea pro­gramului minunat de făurire a co­munismului în România. (Aplauze puternice). Am arătat la întilnirea cu activul de partid din domeniul muncii ideo­logice că avem rezultate bune în toa­te domeniile de activitate, inclusiv in educația comunistă a maselor. Și în acest domeniu ne propunem sar­cini sporite. Trebuie să avem un pro­gram de perspectivă și în sfera acti­vității politico-ideologice — așa cum avem în producția materială, în for­marea cadrelor, în cercetarea știin­țifică. Numai îmbinînd în mod ar­monios toate aceste laturi ale activi­tății sociale vom reuși să ținem sus steagul luptei revoluționare pentru făurirea comunismului și, totodată, să ne aducem contribuția la cauza victoriei socialismului și comunismu­lui in întreaga lume. (Aplauze pu­ternice). Așa cum am subliniat nu o dată, noi considerăm că între sarcinile naționale și cele internaționale e­­xistă o unitate strânsă. Fără îndoia­lă, rezultatele, succesele noastre — ca ale oricărei țări socialiste — în făurirea socialismului sunt un al sistemului socialist mondial, bun un bun al cauzei socialismului în lume ; de aceea, noi considerăm că prima noastră îndatorire, ca partid de gu­vernământ, este de a lucra in așa fel incit să asigurăm edificarea, în con­diții cit mai bune, cu lipsuri cît mai puține, a socialismului în România. Să demonstrăm, prin preocuparea noastră de zi cu zi, superioritatea o­­rîvîduirii socialiste, în felul acesta, ne îndeplinim nu numai o obligație sacră față de poporul român, ci și o importantă îndatorire internaționa­­listă, pentru că exemplul țărilor care După vizitarea întreprinderilor economice constănțene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din județ. Adresându-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Va­sile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., a spus: Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, din adinoul i­­nimii, cele mai calde sentimente de construiesc socialismul constituie un imbold pentru popoarele care mai gem sub jugul colonialismului și im­perialismului, care luptă pentru eli­berare națională și socială, pentru socialism. (Vii aplauze). Desigur, ca țară socialistă, Româ­nia se preocupă permanent de dez­voltarea relațiilor sale cu toate ță­rile socialiste. Noi acționăm pentru depășirea divergențelor existente în relațiile dintre țările socialiste, do­rim să facem totul ca existența unor deosebiri de păreri, într-o problemă sau alta, să nu influențeze în nici un fel asupra raporturilor dintre state și partide. Considerăm că mai presus de orice trebuie să fie colabo­rarea strînsă a țărilor socialiste, în­trajutorarea lor in lupta pentru fău­rirea, în fiecare țară, a socialismului, în lupta împotriva imperialismului, pentru progres social și pace în lume. (Aplauze prelungite). Ne preocupăm și acționăm pentru dezvoltarea colaborării cu țările din cadrul C.A.E.R. De altfel, în curînd va avea loc, în România, o sesiune consacrată colaborării în C.A.E.R. Noi considerăm C.A.E.R.-ul ca un organism important în realizarea co­laborării dintre țările socialiste membre ale acestei organizații. Con­siderăm că această colaborare tre­buie să contribuie la dezvoltarea e­­conomiei fiecărei țări, bazei tehnico-materiale la întărirea a socialis­mului din fiecare țară, la crearea în fiecare stat membru al organizației a condițiilor pentru făurirea socie­tății comuniste. In aceasta vedem noi prima obligație și direcția prin­cipală a colaborării dintre țările membre ale C.A.E.R., pentru că nu­mai așa socialismul se va putea a­­firma ca orânduire superioară din toate punctele de vedere. Desigur, for­mele de cooperare pot fi diverse, dar oricit de diverse ar fi ele, oricît de mult se va dezvolta interdependența in producție între diferite sectoare de activitate, aceasta­ nu trebuie să ducă în nici un fel la încălcarea su­veranității naționale, nu trebuie să impieteze cu nimic asupra dreptu­lui partidului comunist din fiecare țară, al clasei muncitoare — care es­te clasa conducătoare —, al poporu­lui respectiv, de a hotărî de sine stă­tător programul dezvoltării, potrivit propriei voințe. (Aplauze puternice). Noi ne preocupăm de a dezvolta larg relațiile cu toate țările socialis­te, pentru că sistemul socialist mon­dial este totalitatea celor 14 state socialiste care construiesc astăzi, în condiții diverse, noua orânduire și considerăm că între toate aceste țări trebuie să existe relații de colabora­re în toate domeniile de activitate, în spiritul acesta au acționat și ac­ționează partidul, guvernul țării noastre. Vizita pe care am făcut-o în ță­rile socialiste din Asia este tocmai expresia acestei politici a partidului și guvernului nostru ■ politică de dezvoltare a colaborării cu­ toate ță­rile socialiste, de întărire a unității și colaborării tuturor țărilor socia­liste. Considerăm că, prin vizita pe care am făcut-o, am adus o contribu­ție uriașă la dezvoltarea relațiilor dintre partidul nostru și partidele co­muniste din aceste țări, la lărgirea relațiilor dintre România și aceste state socialiste și că, totodată am dat prin aceasta un aport de seamă la cauza unității tuturor țărilor socialis­te, a tuturor partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor an­ti­imperialiste. (Aplauze puternice), în lume au loc schimbări foarte mari : popoare întregi se ridică la luptă împotriva dominației străine, denunță acorduri și tratate vechi, înrobitoare, atît în domeniul econo­mic, cît și militar, punînd pe primul plan afirmarea drepturilor lor de a-și hotărî singure dezvoltarea, fără nici un amestec din afară. Priviți în America Latină, în Africa, priviți chiar în Europa — in Islanda, în Malta ! Peste tot noi și noi popoare și guverne cer denunțarea vechilor acorduri imperialiste impuse cu for­ța, cer retragerea trupelor străine, cer dreptul ca bogățiile naționale să aparțină poporului respectiv. Noi considerăm că acest proces revolu­ționar, care se afirmă cu putere, con­stituie o caracteristică principală a epocii actuale și arată că au apus pentru totdeauna vremurile politicii de asuprire și dictat, că popoarele sînt hotărîte să trăiască libere, fără domi­nație străină ! (Aplauze prelungite). Noi am sprijinit și sprijinim­ lup­ta popoarelor care se ridică pentru eliberarea lor națională, împotriva colonialismului și neocolonialismu­­lui, pentru independență națională, pentru dreptul de a-și hotărî singure soarta. Vom acorda și în viitor tot sprijinul nostru acestor popoare, vom dezvolta colaborarea și unitatea în lupta împotriva imperialismului cu toate popoarele, cu toate forțele care se înregimentează în această luptă, considerînd că aceasta este una din îndatoririle noastre internaționale ca partid comunist, ca popor care construiește societatea socialistă, prețuire ale comuniștilor, ale tutu­ror oamenilor muncii din județul Constanța, pentru eforturile pe ca­re le depuneți, pentru ajutorul neprecupețit pe care ni-l acordați, pentru grijă cu care vă interesați de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea­­ prezența celorlalți conducători de partid și de stat, care vă însoțesc în această vizită cu multiple și profunde sem­nificații pentru noi. In continuare vorbitorul a in­format pe oaspeți asupra îndepli­nirii planului producției industria­le pe primul semestru al acestui România trăiește în Balcani și, de aceea se preocupă ca în această­­ zo­nă să existe înțelegere și colaborare. Dorim ca Balcanii să­ nu mai fie un „butoi cu pulbere“, ci o zonă a co­laborării, a păcii, fără arme atomice, fără baze militare străine. Dorim­ ca în Balcani să se pună capăt cu d­­esă­­vîrșire oricăror încercări de afi­țare a unui­ popor împotriva altuia ;ț se cunoaște din experiența trecutului că politica marilor puteri impe­ria­­liste de dezbinare a țărilor balcani­ce și, în general, a țărilor micii nu a adus decît daune popoarelor­­ res­pective, ușurînd dominarea și asu­prirea lor. Iată de ce ne-am ad­resat și ne adresăm tuturor popoarelor­’ din Balcani de a găsi calea colaborării, a unirii pentru a asigura întăt­irea păcii și colaborării în această zi­nă ! Dorim ca în Europa să se înfăptu­iască securitatea, să fie promo­vate relații noi, care să excludă folosirea forței și amenințarea cu forța în­ ra­porturile dintre state. Dorim s­ă se asigure condiții ca Europa — conti­­nentul de unde în mai puțin de 50 de ani au pornit două războaie mon­diale — să devină un continent al colaborării și păcii, care să contri­buie la dezvoltarea progresistă a omenirii, la­ lichidarea înapoierii de pe alte continente, din alte zone ale banoii. In acest sens și în această dir­ecție acționăm, împreună cu țările s­ocia­­liste și alte state din Europa, pentru înfăptuirea securități, pa. continent, pentru realizarea în cel mai­­ scurt timp a unei­ conferințe europen­e ca­re să deschidă calea realizării a­cestui deziderat. Noi apreciem că­ există condiții pentru a se ajunge la­ ține­rea acestei conferințe și vom acționa cu toată forța pentru organizarea ei, pentru înfăptuirea securității pe­ con­tinentul nostru. Dorim să dezvoltăm continuflu rela­țiile de colaborare cu celelalte sta­te din­ Europa în toate domeniile de activitate. Considerăm, că activitatea pe care­ am­ desfășurat-o pînă acum în această direcție corespunde aces­tui țel, ea ilustrînd felul armonios în care se îmbină politica­ irrtemă și po­litica internațională a partidului și guvernului nostru. (Vii aplauze). Ne pronunțăm pentru încetarea războaielor și a conflictelor militare, pentru retragerea trupelor america­ne din Vietnam, din Camb­dgia, din Laos, din întreaga Indochină, pentru ca popoarele din această parte a lu­mii să fie lăsate să-și hotărască sin­gure dezvoltarea, să-și rezolve pro­blemele interne fără nici un ames­tec din afară , așa cum ne pronun­țăm pentru încetarea conflictului din Orientul Apropiat, pentru solu­ționarea sa in spiritul rezoluției Consiliului de Securitate. Considerăm că dezvoltarea eveni­mentelor internaționale demonstrea­ză în mod pregnant că trebuie pus cu desăvîrșire capăt politicii imperialis­te de forță, de dictat și amestec în treburile altor state, că dezideratul păcii internaționale nu se poate rea­liza decit prin renunțarea la politica de război, l­a orice fel de presiuni împotriva altor state. Viața arată că e absolut necesar ca la soluționarea problemelor internaționale să ia parte toate statele­, fie ele mari, sau mici. Desigur, nu este un secret pen­tru nimeni că, întotdeauna, primele victime ale politicii imperialiste de forță și dictat a­u fost țările mici. De aceea, noi acordăm o atenție deose­bită faptului ca țările mici să acțio­neze cu toată fermitatea pentru a­­părarea independenței și suverani­tății lor, să se opună politicii impe­rialiste de forță și dictat, să-și afir­me și să-și apere dreptul la o viață liberă ! Subliniind aceasta, pornim tocmai de la principiile de clasă, pre­cum și de la ceea ce dovedește ex­periența — aș putea spune de mile­nii — a istoriei, că atunci cind po­poarele mici și mijlocii s-au ridicat in apărarea independenței lor au putut juca un rol important în via­ța internațională. Exemplul poporu­lui vietnamez, al celorlalte popoare din Indochina aduce noi și mai con­firmări acestui adevăr. Tocmai pri­vind de pe poziții de clasă, pornind de la necesitatea unirii tuturor for­țelor lumii contemporane împotriva politicii imperialiste, ne pronunțăm pentru o largă colaborare cu țările mici și mijlocii, acționăm împreună cu toate statele, fără deosebire de mărime, pentru pacea și securitatea tuturor popoarelor, libere și egale în drepturi. (Vii aplauze). Realizarea acestui deziderat cere găsirea de soluții la problemele spi­noase ale vieții internaționale. O im­portanță deosebită au în acest sens creșterea rolului ONU, realizarea u­­niversalității sale. Republica Popu­lară Chineză trebuie să-și ocupe lo­cul pe care-l merită de drept în a­­ceastă organizație. Este timpul să se înțeleagă de către toată lumea că astăzi nu se mai pot soluționa pro­blemele internaționale fără partici­parea marelui popor chinez de 800 de milioane de oameni. Ignorarea acestei realități a zilelor noastre nu poate decît să dăuneze atît cauzei so­an, a desfășurării campaniei de re­coltare a griului și a altor lucrări agricole, precum și asupra unor probleme de interes cetățenesc. El a subliniat apoi, că organizația ju­dețeană de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestîndu-și deplina aprobare și adeziunea față de documentele-program elaborate de conducerea partidului privind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor in viață. A mai luat apoi cuvântul, Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din Port, Alexandru Tun­d­alismului­­ și luptei împotriva­­ imper­­rialismului, cât și cauzei destinderii și păcii în­ Ani­e. Este știut, de altfel, că politicei imperialiștilor de ignora­­re pe o­­ perioadă, de asemenea, des­tul de lungă, a Uniunii Sovietice — primul stat socialist din lume, a că­rui creare a marcat o cotitură radi­cală în­­ istoria omenirii — a suferit un eșec total. Astăzi, Uniunea Sovie­tică, «datorită succeselor obținute în dezvoltarea sa economică și socială, în­­ construirea societății joa­că un rol deosebit de comuniste, important pe arena mondială, se manifestă ca "un factor de seamă în rîndul forțe­lor progresului și păcii, in lupta pen­tru colaborare, destindere și secu­ritate, în rezolvarea marilor probl­e­­me care frămîntă omenirea contem­porană. Apare cu toată claritatea că și politica de izolare a R. P. Chine­­ze, ca și politica de izolare, la timpul respectiv, a celorlalte țări socialiste, a suferit un eșec total. Ni­meni in lume nu poate împiedica un popor care a pășit pe calea socialis­mului — fie el mare sau mic — să-și construiască noua orânduire așa cum o dorește el. De aceea, noi conside­răm că afirmarea și participarea Chinei la viața internațională, în activitatea ONU și a celorlalte or­ganisme internaționale constituie un factor de mare importanță pentru cauza socialismului, pentru lupta îm­potriva imperialismului, pentru pro­gres și pace în lume. (Aplauze). Partidul și statul nostru militează ca în lume, în relațiile dintre state, să se instaureze principii noi, să se pornească de la deplina egalitate în drepturi între toate țările, de respectarea independenței și suvera­la­nității lor naționale, de la renunța­rea la forță și amenințarea cu forța în raporturile dintre state, de la ne­amestecul în treburile interne, de la necesitatea colaborării pe baza a­­vantajului reciproc. Numai în spiri­tul acestor principii se pot instaura relații noi, care să excludă războaie­­le și să asigure fiecărui popor posibi­litatea de a se dezvolta independent. Nu uităm pericolul pe care-l re­prezintă continuarea cursei înarmări­lor și nu sîntem deloc partizanii teo­riilor care încearcă să convingă opi­nia publică că arma nucleară ar fi o armă a păcii. Nu există „armă a păcii“ și cu atît mai mult nu poate fi armă a păcii arma nucleară. Desigur, cît timp există imperia­lism, cît timp se menține pericolul unui război, fiecare stat socialist — ca, de altfel, fiecare națiune — este în drept să ia măsuri de a se înar­ma, fiind gata să-și apere indepen­dența, cuceririle revoluționare. Dar, fiind comuniști, noi nu putem uita că arma nucleară este o armă a dis­trugerii și că ea trebuie scoasă în a­­fara legii. Noi nu considerăm că tre­buie să ascundem poporului nostru — și tuturor popoarelor lumii — realitatea despre pericolul armei nu­cleare, pentru că oriunde ar cădea bomba atomică ea nu va aduce de­cît moarte și distrugeri. Iată de ce partidul și guvernul nostru se pro­nunță cu hotărâre împotriva armelor nucleare, pentru distrugerea și in­terzicerea lor. Considerăm că avem datoria să acționăm în această di­recție cu toată fermitatea și energia, să chemăm toate popoarele să-și ri­dice vocea pentru a scoate arma a­­tomică și armele de distrugere în masă în afara legii, să lupte pentru dezarmarea generală. (Vii aplauze)* Și această luptă exprima poziția noastră revoluționară ! Dacă sîntem revoluționari, dacă sîntem comuniști, trebuie ca în activitatea internațio­nală, în problemele fundamentale ale dezvoltării contemporane, ca și in problemele viitorului României, să ne plasăm pe aceeași poziție ! Să analizăm totul în spiritul materia­lismului dialectic și istoric, al mar­­xism-leninismului, și să acționăm ca revoluționari! Or, a fi revoluționari, comuniști, înseamnă a lupta pentru apărarea vieții popoarelor, împotri­va politicii de înarmare care ame­nință viața întregii omeniri. (Aplau­ze puternice). In acest spirit, îmbinînd sarcini­le naționale cu cele internaționale, partidul nostru acționează și va ac­ționa consecvent și în viitor pentru a contribui la realizarea unei poli­tici de colaborare între toate țările socialiste, între toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru a contribui la cauza păcii și cooperării în lume. (Aplauze prelun­gite). In încheiere, doresc să urez Co­mitetului județean de partid, comu­niștilor, muncitorilor, țăranilor, in­telectualilor, tuturor oamenilor mun­cii din municipiul și județul Con­stanța succese tot mai mari în acti­vitatea lor, multă sănătate și feri­cire.­­Aplauze puternice, prelungite , orale, se scandează „Ceaușescu— P.C.R.“, „Ceaușescu—P.C.R.“ ! Cei prezenți ovaționează îndelung pen­tru Partidul Comunist Român, pen­tru Comitetul său Central, pentru secretarul general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu), schi directorul întreprinderii de Rețele Electrice Constanța, Ion I. Lungu, rectorul Institutului peda­gogic, Ion Păun, președintele Coo­perativei Agricole de Producție din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integra­te de lună și Marin Croitoru, se­cretarul Comitetului U.T.C. de la Șantierul Naval Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Cuvântarea a fost ascultată deosebită atenție și subliniată cu în repetate rânduri de aplauze pre­lungite.

Next