Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)

1971-07-31 / nr. 634

­PROLETARI din toate TARILE UNITI­VA . ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL MV­ NR 634 SÎMBATA 31 IULIE 1971 4 pagini — 30 bani ECRAN ECONOMIC Livrări suplimentare la export întreprinderea de vinuri pen­tru export, ca urmare a apli­cării unor măsuri eficiente în direcția aprovizionării ritmice cu materii prime, corelării ca­pacităților de pregătire cu ce­­le de îmbuteliere și folosirii cu randament sporit a utilajelor, încheie bilanțul primelor 7 luni cu rezultate demne de lau­dă. De relevat că la valoarea producției globale și marfă s-a obținut un spor peste preve­deri de peste 10 milioane lei, iar livrările către beneficiarii externi au fost depășite cu a­­proximativ 6 500 000 lei valută. Efectul bunei organizări Perfecționarea organizării producției și a muncii consti­tuie un obiectiv major al ac­tivității desfășurate de către colectivul de muncă al între­prinderii de industrie locală Focșani, lucru reliefat de re­zultatele econom­ico-financiare cu care aceasta își Încheie ac­tivitatea pe semestrul I. Amin­tim în acest sens că la întrea­ga producție realizată indicele de rentabilitate a fost depășit cu 4 la sută, obținîndu-se tot­odată o reducere a cheltuieli­lor de producție la 1 000 lei de 42 lei. De asemenea, viteza de rotație a mijloacelor circulan­te se înscrie sub cifra planifica­tă cu 17 zile. TIMPUL PROBABIL Astăzi, vreme călduroasă, cu cerul variabil. Vîntul va sufla potrivit. Posi­bilități de averse în cursul după amie­zii de mîine. Temperaturile minime vor oscila între 18 și 22 grade iar ma­ximele între 28 și 30 grade. me Pentru următoarele 3 zile vre­ușor instabilă cu cerul tem­porar noros. Se vor semnala averse locale de ploaie însoțite de descărcări electrice cu căderi de grindină. Vîn­tul va prezenta intensificări trecătoa­re. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între 13 și 19 grade iar maxi­mele între 26 și 30 grade. Carnet sportiv FOTBAL Baraj pentru promovarea în campio­natul județean Flacăra Urechești — Recolt­a Bătinești Avîntul dariștea — Viticultorul Bolo­­tești Partidele încep la ora 10. Etapa municipală (minifotbal) din cadrul competiției „Cravatele roșii" — terenul din Crîngul Petrești — ora 9. HANDBAL Etapa județeană a „Cupei tineretu­lui de la sate" — teren Voința — (sîm­­bătă ora 16,30 și duminică ora 8,30). VOLEI „Cupa festivalului folcloric" — Te­ren Voința, între orele 9—14. ÎN AGRICULTURĂ Săptămîna efortului maxim ASTĂZI, RECOLTATUL GRIULUI POATE FI ÎNCHEIAT! Această săptămînă declarată în ju­dețul nostru „Săptămînă efortului maxim" a adus înregistrarea unor re­zultate superioare la recoltatul griu­lui. Măsurile Luate de Biroul Comitetu­­lui județean de partid, privind buna organizare a muncii și folosirea cu eficiență maximă la recoltat a forței mecanice și manuale, au fost aplicate cu mult spirit de răspundere de către toți lucrătorii ogoarelor, fapt ce a dus la o evidentă creștere a ritmului de lucru. In tot cursul zilei de ieri tele­foanele redacției au fost suprasolicita­­te de corespondenții noștri care ne anunțau încheierea cu succes a cam­paniei de recoltare în numeroase uni­tăți. Toate cooperativele agricole din ra­za Consiliului intercooperatist Sihlea, ne anunța unul dintre corespondenți, au terminat în cursul zilei recoltatul anului. La Bogza, Gugești, Tîmboiești, Voetin, printr-o activă participare la muncă a mecanizatorilor și cooperato­rilor, lucrarea a fost încheiată înainte de prînz, producția obținută fiind foar­­te bună. In prezent, se lucrează din plin la treieratul staționar al parcele­lor recoltate manual, la eliberarea și pregătirea terenului pentru introduce­­rea imediată, sub brazdă, a culturilor duble. In aceeași seară, unul dintre reporterii noștri avea să întregească relatarea cu date semnificative, pe care le publicăm în acest număr al ziarului. — Alo, aici președintele C­ A.P. Nă­­nești, Ghiță Balinca. Respectîndu-și Emil GONCIU (Continuare în pag. a II-a) Ultimele suprafețe de grîne în fața entuziasmului impetuos al mecanizatorilor LA BOGZA, a bilanțului Iată-de la finalul acestei campanii de recoltare a grîului. Mecanizatorii se muta operativ dintr-un lan în altul, atacînd ultimele suprafețe, specialiștii și președinții din cadrul cooperative­lor agricole de producție, fac bilan­țul muncii, stabilind producția medie, și în același timp, își concentrează forțele pentru încheierea celorlalte probleme ca: achitarea în totalitate a contractelor încheiate cu statul, elibe­ratul terenului, efectuarea arăturilor cit și însămînțarea celei de a doua culturi. Efervescența de pe ogoare am în­­tîlnit-o și pe tarlalele cooperativei de­servite de mecanizatorii de la S.M.A. Sihlea, director, inginer Ion Tăicutu. In toate cele 9 cooperative agricole de producție de pe această rază, printre care se numără acum și Dumbrăveni, Cîndești, Bordești, Slobozia Bradului, Voetin, Tîmboiești, secerișul s-a în­cheiat. Ieri am vizitat solele unității din Bogza. Aici, pe drept cuvînt se poate afirma că zilele din această săptămî­nă au fost pline de efort maxim. Suprafețele recoltate de cele 11 combine însumează zilnic, de luni în­coace, între 45 și 50 de hectare. In tarlaua Orășeanu de 68 de hectare, mecanizatorii recoltau ultimele supra­fețe. — N-avem ce zice, afirma Ion Car­pen, inginerul șef al unității, în actua­la campanie toți lucrătorii din secția condusă de Ion Roșea și-au făcut pe deplin datoria. Nicolae POPOVICI (Cont in pag.­a­n­a) Ziua a V-a Cea de a cincea zi a Festiva­lului folclorului vrîncean și-a consemnat în întregime dimen­siunile în pitoreasca localitate (Continuare în pag. a II-a) Bătrînii noștri obiceiul să-și scrie aveau nu­mele în piatră pe ghiz­­durile fîntînilor săpate cu trudă la întretăierea șoselelor, semn că mun­ca aceasta în folosul tu­turor este de mare pre­țuire. Mai tîrziu, cînd prundul vadurilor a ce­dat întîietatea punților din lemn și din piatră, arcuite peste unde, oa­menii se iscăleau pe pi­loni, așa cum scriitorul Kilometrul 70 + 300... își semnează o carte. Nu știu de ce dar mi se pare că obiceiul acesta, astăzi dat uitării, este­ un drept și o bucurie ca o lumină a celui ce lasă în urma lui trăinicia dintr-o viață. realizărilor Și poate că cei mai îndreptățiți a se bucura de „dreptul de semnătură" sunt con­structorii de drumuri, cei care dincolo de hîrtia de cale și de cifre făuresc firul ca de oțel al șose­lelor asfaltate. Cîteodată, locurile în care ei izvodesc căile mi­nunate din piatră n-au un nume precis, oamenii mulțumindu-se să le bo­teze convențional , kilo­metrul 70+300... Și nici nu se poate bă­nui cît de puțin spune numele acesta de simbol. Pentru drumul județean 111, kilometrul 70+300 înseamnă de fapt tunelul de la Mocearu din cul­mile împădurite de dea­supra Tulnicilor, cu duri­tatea steiului străpuns și cu rupturile de teren care prăbușesc își dău șo­seaua cățărată sus, pe creste. Acolo, în locuri­le în care muntele se scutură parcă, împotri­­vindu-se să poarte în spate șeaua de asfalt a șoselei, i-am întîlnit din nou pe făuritorii de dru­muri, cei care scriu pre­ludiul la simfonia impre­sionantă a muncii ce va trepida pe aceste melea­guri. Sus, pe marginea pră­­pastiei, echipele con­structorilor de drumuri sapă temelia peste care vor clădi zidurile de spri­jin ale șoselei, zidurile ce vor infringe cerbicia muntelui consolidînd „patul" panglicei de as­falt pe care se scurg in goană camioanele încăr­cate cu bușteni sau cele cu rodul lanurilor. Mîinile harnice ale brigadierilor Gheorghe Țicoi, Costică G. Costa­­che și ale „zidarilor" Gheorghe Oprea și Con­stantin Meronică alcătu­iesc zidurile de sprijin consolidîndu-le parcă prin tăria lor morală. Munca aspră, asemănă­toare cu cea a cioplito­rilor în piatră, sutele de metri de ziduri alcătuite aici și miile de kilometri de șosele așternute pe întreg întinsul patriei le conferă oamenilor de la Greșu aureola demni­tar urm­ași ai meșterului Manole. Numai că eforturile a­ V. RADU (Cont. în pag. a II-a) BĂTĂLI­A PENTRU OM Anul trecut, orașul Focșani a ab­sorbit în acest proces amplu al dez­voltării economice peste 7 000 de bra­te de muncă. Șapte mii de oameni ve­niți de prin împrejurimi. Majoritatea din mediul rural. Majoritatea inaugu­­rând primii în familie, tradiția și con­diția de muncitor industrial. Procesul acesta are largi implicații și el face parte firească din vastul proces de industrializare socialistă a patriei. Ce se intîmplă cu acești noi muncitori ? Cum se integrează noile eșaloane de muncitori In marele an­grenaj economic, cu răspunderile și exigențele sale, cu disciplina riguroa­să și întregul climat profesional și etic ? Iată doar cîteva întrebări care s­e-au preocupat intr-o scurtă investi­gație pe care am întreprins-o. La Fabrica de mobilă, unul din in­terlocutorii noștri, tovarășul Nica Mi­tică, secretar de organizație de bază, ne povestea următorul episod, cu im­plicații multiple și semnificative. La o mașină ultramodernă, de mare produc­tivitate — pe care o mînuiesc, spre cinstea lor, cu bune rezultate oameni care pină mai ieri n-au ștut ce-i fa­brica — unul dintre noii muncitori măsoară superficial lemnul de prelu­crat și subdimensionează piesele componente pe care le lucrează. E a­­devărat, muncitorul respectiv era la prima abatere mai gravă de acest fel- E adevărat că neglijența se manifesta drastic și pentru că cel in cauză nu se afla într-o dispoziție psihică cores­punzătoare. Cu toate acestea s-a făcut un caz pe Întreaga secție. — De ce ? căutăm să aflăm mobilul acestui interes. — Pentru că, o datorie elementară, politică, nu ne îngăduia să tolerăm astfel de fapte. Trecute cu vederea ele se dezvoltă, lovesc in Întregul cli­mat de muncă. Observația este fară îndoială înte­meiată. Nu odată, asemenea neajun­suri, necombătute la timp, proliferea­­ză, viciază atmosfera generală de muncă. Efectele nocive sunt mult mai drastice apoi și mai greu de înlăturat. Dar, ne spune tovarășul Nica, atitu­dinea promptă, de crearea opiniei pu­blice împotriva oricărui fel de negli­jență era dictată și de altceva. La noi, aici, vin foarte mulți oameni noi, care n-au mai avut de-a face cu fabrica. Se califică, descifrează tainele profesiei. Dar fabrica crește numai buni mese­riași ? Nu, numai atît. Ci și oameni cu o conduită Înaintată, demni munci­tori și demni cetățeni ai patriei. Iată așadar rațiunea intransigenței față de abaterea de la disciplina teh­nologică a unui muncitor de altfel, bine pregătit profesional. In acest pro­ces al formării și modelării conștiinței oamenilor nu există, ca să spunem așa, „senatori“ pe viață la­ stimă. Indi­­ferent de funcție, de vechimea intr-un loc de muncă sau altul, de poziția ci­­știgată in mijlocul colectivului, orice abatere presupune o replică imediată, educativă, determinată de nevoia de exigență -ce trebuie dovedită egal, pentru toți. Cultivarea responsabilită­ții la fiecare dintre noi care, presupu­ne obligatoriu­ sporirea responsabili­tății în complexul muncii de educație. Nimic nu se creează fără efort, cu atât mai puțin sedimentarea la oameni a trăsăturilor etice Înaintate care să Împlinească, să definească ürese pro­filul lor moral de constructori devotați trup și suflet noii orînduiri socialiste pe care o construim sub conducerea partidului. — Deseori, ne spune Ion Carie pu­­tredă, muncitor la secția de rețele e­­lectrice Focșani, profesia ne pune in împrejurări deosebite. Ba s-a petrecut o avarie, ba s interni treziți la miezul nopții pentru a interveni in nu știu ce altă situație. Fluxul de energie al țării se menține in starea lui de puls continuu de către oamenii care tre­buie să-și Înțeleagă deplin datoria lor de muncitori. Aș vrea să vă povestesc un caz. De curând, trebuia să traver­săm un cablu peste un riu — treaba se cerea Îndeplinită urgent — și cine­va, unul din noi urma să se dezbrace și să treacă pe malul celălalt. — Ei, cine-i la rând ? Întreb. Se o­­feră unul căruia nu-i dau numele și o să vedeți de ce. — Tu, zic ? Eram, drept să spun, mirat. — Eu ! Cine este intr-adevăr omul acela despre care vorbea tovarășul Ion Carie putredă ? Nici mai mult nici mai puțin decit unul din cei care, cu citva timp in urmă, nu mișca un deget dacă pomenea de salariu, de timpul lui nor­mal de lucru „ că numai atit zice le­gea să facă și cine-i pretinde mai mult n-are decit să-i plătească“. Omul a­­cesta ținea o contabilitate strictă a fiecărui gest, a fiecărui efort și soli­cita „decontul“ In termenii cei mai [nonșalanți, . 1 . I TUDOR (Cont. în pag. a H-a) FESTIVALUL FOLCLORULUI VRÎNCEAN Soveja la o altă sărbătoare a folclorului Cine a pornit în sus, printre ace­le drumuri care deschid munții, a­­colo unde linia albă a șoselei se strecoară în umbre amețitoare verdelui din lanuri, lângă o bucurie a a culorii care suprapune o vegetație alteia, pe acel traseu al Sovejei, se va lumina ca de o descoperire uni­că a unor frumuseți care abia acum se dezvăluie privirilor. Un pod de piatră, o arcuire lină a pământuri­lor, și finul trecut de alte zile prin coasă, încărcat acum în căruțe, cre­ează din nou acea ambianță a copilă­riei cu care redimensionăm, în fapt, etape de viață. Soveja a fost penultima gazdă a festivalului folcloric vrîncean, parcă într-un loc anume ales frumu­seților, deschis mirărilor multiple- Steaguri tricolore, ghirlande de stea­guri și cromatica impresionantă, ex­cepțională a costumelor pe care oa­menii acestei așezări de munte o su­pun privirilor. Cred că puține așezări din țară au acest obicei de a-și eta­la nu sub ostentație fastul pufin ro­mantic al portului, ci cu o bucurie și un obicei de viață care amintește încă o dată, o împletire de frumusețe, și de crear­e a celor care le poartă, a celor care le-au născut din cel mai autentic atunci. Intîi, în acea mare sală de specta­cole a căminului cultural al Sovejei s-a constituit — act de cultură și vo­cație creatoare a sovejenilor — aso­ciația culturală „Simion Mehedinți", prima asociație de acest gen din ju­dețul Vrancea. O sală întreagă a plu­tit parcă pe sub zarea unei emoții, a unui fel de mister care înconjura locurile, oamenii și lucrurile. Plu­tea în sală căldura și mirarea fru­moasă a acelor clipe ce erau de săr­bătoare și care împrumutau o emble­mă a aurului autentic, devenit certi­tudine. Și apoi, ușorul freamăt de voci, ca de spice desfășurîndu-se în lan cu o mnică bogăție care îi aco­peră sublim ochii, cu mireasmă și al­bastru, ușorul zvon de cîntec de după o cortină ce prevestea spectacolul fol­cloric. O horă de fete în mijloc, o horă care își poartă pașii parcă pes­te acest sfîrșit de iulie frumos, și a­­poi iarăși un alt grup de fete într-un colț al scenei cu pînze de culoarea griului pe care neasemuite broderii se desenează și prind contur de meș­teșug frumos. Mai departe, comple­­tînd cadrul, alte fete simulînd ace­lași vechi meșteșug al locuitorilor — torsul caierelor de lînă. Ceea ce creează însă impresia co­pleșitoare de frumusețe sînt acele minunate costume ale dansatoarelor îmbrăcate în fote și ii bătute cu alti­­țe, argint strecurat în mișcare și răs­­pîndind ritmul dansului între armoni­ile culorii. De cealaltă parte, sobrie­tatea costumelor bărbătești,­­aș spu­ne contrastul de alb și negru care supune culoarea unei rigori ce relie­fează, într-un fel, o înălțime dimensi­­onînd o altfel de splendoare. Sau, iluzia unei liniști venind de dincolo de austeritate. Căciuli negre, cămăși albe, lungi, peste care sînt tr­ase fii­cele negre și itarii. Aceeași costuma­ție care păstrează o tradiție de Ar­geș, de la Rucăr și Dragoslavele, de unde au venit, între ani, sovejenii. Scena se schimbă. Două grupuri de recitatori alcătuite din cîte un băiat și o fată ritmează pe versuri și fapte, numele Sovejei. Repetiția este în­cărcată de împliniri și metafora sculp­tează numai în cuvinte o emblemă de bogăție și de vrednicie a oameni- Ion PANAIT (Continuare in pag. a II-a) Curier sătesc SURAIA „Locuitorii comunei noastre (ne mărturisea, ieri, tovarășul Gheorghe Crihană, secretarul consiliului popular comun­al) vor să dea localității lor o în­fățișare cit mai apropiată de cea a orașului. De două zile, zeci de cetățeni, răspunzînd îndemnului deputaților, partici­pă cu entuziasm la construirea trotuarelor, în mod deosebit s-au evidențiat Alexandru Po­pa, Costică Bărăcilă, Neculai Hanganu, Gheorghe Dobrin mulți alții, conduși de deputa­și lui Emil Nestor, directorul șco­lii din Dimăci — Suraia. Pe de altă parte, alt „buchet" de surăieni, urmînd exemplul deputatului Nicolae Bobocea și al cetățenilor Nicolae Joghiu, Petrică Arbănaș, Costică Lăcus­tă și Nistor Cristian, au termi­nat, la punctul numit „Balasti­eră", "construcția unui pod de beton în lungime de peste 9 metri". VULTURU La întrebarea noastră adre­sată tovarășului Toader Stoica, vicepreședinte al consiliului popular i „Care eveniment e­­dilitar­ gospodăresc îl socotiți demn de consemnat", acesta ne-a răspuns : — Faptul că, prin vrednicia a numeroși cetățeni, în fruntea cărora se situează Dumitru Munteanu, Stoian Munteanu și Marin Cernat, 2 800 din 4 000 mi trotuar, au devenit de-acum o realitate în peisajul comunei Vulturu. Vă rugăm să consemnați tot­odată că la școlile din Roșca, Boțîrlău­ și Maluri Vadu­­s-a executat, din beton și plasă metalică, garduri împrejmuitoa­re, totalizînd aproape 500 me­tri. BOGHEȘTI Locuitorii comunei Boghești vorbesc cu sinceră­­ admirație despre vrednicia consătenilor lor Ion Șargu, Mitică Șogor, Moise Ghiriac, în a căror acti­vitate cotidiană se rînduiesc fapte meritorii. Atît aceștia, cît și, mulți alții, au participat la construirea a două podețe ne­cesare drumului dintre satul de centru și satul Pleșești, precum și la lucrările care, se desfă­șoară în prezent la noul local destinat consiliului , popular comunal; în curînd, în satele Boghești, Iugani, Pleșești își vor atesta prezența utilă și atrăgătoare cî­teva fîntîni frumos ornamenta­­te. JITIA „Va deveni comuna noastră o nouă localitate balneară?". Deocamdată întrebarea își va primi confirmarea, cînd grupul de specialiști veniți aici, vor conchide : „Izvoarele de apă minerală și peisajul care avan­tajează localitatea, pot săru spo­rească acesteia valențele cura­tive". — iar fondurile hotărî­te de că­tre statul nostru, localnicii sunt gata să-și adauge orele de în­suflețită hărnicie, GOSPODARI SI... „GOSPODARI“ Dacă vreți să vă edificați asupra „categoriilor" de gospodari e­­xistente în cvartalul de blocuri din apropierea gării, vizitați, pe rînd blocurile de pe strada Karl Marx și cele de pe strada Birsei. tn timp ce la primele este evidentă preocuparea locatarilor pentru ca scările să fie curate, bine îngrijite, la fel spațiile verzi dimprejurul blocurilor, dincolo, adică la cele de pe strada Bîrsei, te întîmpină la tot pasul hîrtii, resturi. Singura explicație ar putea-o constitui drumul... prea lung pînă la locurile de depozitare a gu­noaielor. Nu mai vorbim de geamurile lipsă la intrările blocurilor. "Bunăvoința" locatarilor s-a manifestat doar atunci cînd a fost vor­ba de... spartul lor, mai departe... treaba asociației ,spun, probabil dumnealor ! Dacă cel puțin nu se manifestă nici­ o inițiativă, măcar păstra­rea lucrurilor făcute de alții să se facă cum trebuie. Cum vor ară­ta oare blocurile din această zonă dacă unii strică și nimeni nu pune la loc ? Cineva, mai șugubăț, pomenea de o delegație de locatari din a­­ceastă zonă care să mergă în „schimb de experiență" la cei de pe Karl Marx. Poate, cine știe, după schimb se va mai schimba ceva și în aspectul blocurilor de pe strada Bîrsei. Mai așteptăm 1 M. C. Pe fluxul tehnologic de la Fabrica de Mobilă

Next