Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)
1971-07-31 / nr. 634
PROLETARI din toate TARILE UNITIVA . ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL MV NR 634 SÎMBATA 31 IULIE 1971 4 pagini — 30 bani ECRAN ECONOMIC Livrări suplimentare la export întreprinderea de vinuri pentru export, ca urmare a aplicării unor măsuri eficiente în direcția aprovizionării ritmice cu materii prime, corelării capacităților de pregătire cu cele de îmbuteliere și folosirii cu randament sporit a utilajelor, încheie bilanțul primelor 7 luni cu rezultate demne de laudă. De relevat că la valoarea producției globale și marfă s-a obținut un spor peste prevederi de peste 10 milioane lei, iar livrările către beneficiarii externi au fost depășite cu aproximativ 6 500 000 lei valută. Efectul bunei organizări Perfecționarea organizării producției și a muncii constituie un obiectiv major al activității desfășurate de către colectivul de muncă al întreprinderii de industrie locală Focșani, lucru reliefat de rezultatele economico-financiare cu care aceasta își Încheie activitatea pe semestrul I. Amintim în acest sens că la întreaga producție realizată indicele de rentabilitate a fost depășit cu 4 la sută, obținîndu-se totodată o reducere a cheltuielilor de producție la 1 000 lei de 42 lei. De asemenea, viteza de rotație a mijloacelor circulante se înscrie sub cifra planificată cu 17 zile. TIMPUL PROBABIL Astăzi, vreme călduroasă, cu cerul variabil. Vîntul va sufla potrivit. Posibilități de averse în cursul după amiezii de mîine. Temperaturile minime vor oscila între 18 și 22 grade iar maximele între 28 și 30 grade. me Pentru următoarele 3 zile vreușor instabilă cu cerul temporar noros. Se vor semnala averse locale de ploaie însoțite de descărcări electrice cu căderi de grindină. Vîntul va prezenta intensificări trecătoare. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 13 și 19 grade iar maximele între 26 și 30 grade. Carnet sportiv FOTBAL Baraj pentru promovarea în campionatul județean Flacăra Urechești — Recolta Bătinești Avîntul dariștea — Viticultorul Bolotești Partidele încep la ora 10. Etapa municipală (minifotbal) din cadrul competiției „Cravatele roșii" — terenul din Crîngul Petrești — ora 9. HANDBAL Etapa județeană a „Cupei tineretului de la sate" — teren Voința — (sîmbătă ora 16,30 și duminică ora 8,30). VOLEI „Cupa festivalului folcloric" — Teren Voința, între orele 9—14. ÎN AGRICULTURĂ Săptămîna efortului maxim ASTĂZI, RECOLTATUL GRIULUI POATE FI ÎNCHEIAT! Această săptămînă declarată în județul nostru „Săptămînă efortului maxim" a adus înregistrarea unor rezultate superioare la recoltatul griului. Măsurile Luate de Biroul Comitetului județean de partid, privind buna organizare a muncii și folosirea cu eficiență maximă la recoltat a forței mecanice și manuale, au fost aplicate cu mult spirit de răspundere de către toți lucrătorii ogoarelor, fapt ce a dus la o evidentă creștere a ritmului de lucru. In tot cursul zilei de ieri telefoanele redacției au fost suprasolicitate de corespondenții noștri care ne anunțau încheierea cu succes a campaniei de recoltare în numeroase unități. Toate cooperativele agricole din raza Consiliului intercooperatist Sihlea, ne anunța unul dintre corespondenți, au terminat în cursul zilei recoltatul anului. La Bogza, Gugești, Tîmboiești, Voetin, printr-o activă participare la muncă a mecanizatorilor și cooperatorilor, lucrarea a fost încheiată înainte de prînz, producția obținută fiind foarte bună. In prezent, se lucrează din plin la treieratul staționar al parcelelor recoltate manual, la eliberarea și pregătirea terenului pentru introducerea imediată, sub brazdă, a culturilor duble. In aceeași seară, unul dintre reporterii noștri avea să întregească relatarea cu date semnificative, pe care le publicăm în acest număr al ziarului. — Alo, aici președintele C A.P. Nănești, Ghiță Balinca. Respectîndu-și Emil GONCIU (Continuare în pag. a II-a) Ultimele suprafețe de grîne în fața entuziasmului impetuos al mecanizatorilor LA BOGZA, a bilanțului Iată-de la finalul acestei campanii de recoltare a grîului. Mecanizatorii se muta operativ dintr-un lan în altul, atacînd ultimele suprafețe, specialiștii și președinții din cadrul cooperativelor agricole de producție, fac bilanțul muncii, stabilind producția medie, și în același timp, își concentrează forțele pentru încheierea celorlalte probleme ca: achitarea în totalitate a contractelor încheiate cu statul, eliberatul terenului, efectuarea arăturilor cit și însămînțarea celei de a doua culturi. Efervescența de pe ogoare am întîlnit-o și pe tarlalele cooperativei deservite de mecanizatorii de la S.M.A. Sihlea, director, inginer Ion Tăicutu. In toate cele 9 cooperative agricole de producție de pe această rază, printre care se numără acum și Dumbrăveni, Cîndești, Bordești, Slobozia Bradului, Voetin, Tîmboiești, secerișul s-a încheiat. Ieri am vizitat solele unității din Bogza. Aici, pe drept cuvînt se poate afirma că zilele din această săptămînă au fost pline de efort maxim. Suprafețele recoltate de cele 11 combine însumează zilnic, de luni încoace, între 45 și 50 de hectare. In tarlaua Orășeanu de 68 de hectare, mecanizatorii recoltau ultimele suprafețe. — N-avem ce zice, afirma Ion Carpen, inginerul șef al unității, în actuala campanie toți lucrătorii din secția condusă de Ion Roșea și-au făcut pe deplin datoria. Nicolae POPOVICI (Cont in pag.ana) Ziua a V-a Cea de a cincea zi a Festivalului folclorului vrîncean și-a consemnat în întregime dimensiunile în pitoreasca localitate (Continuare în pag. a II-a) Bătrînii noștri obiceiul să-și scrie aveau numele în piatră pe ghizdurile fîntînilor săpate cu trudă la întretăierea șoselelor, semn că munca aceasta în folosul tuturor este de mare prețuire. Mai tîrziu, cînd prundul vadurilor a cedat întîietatea punților din lemn și din piatră, arcuite peste unde, oamenii se iscăleau pe piloni, așa cum scriitorul Kilometrul 70 + 300... își semnează o carte. Nu știu de ce dar mi se pare că obiceiul acesta, astăzi dat uitării, este un drept și o bucurie ca o lumină a celui ce lasă în urma lui trăinicia dintr-o viață. realizărilor Și poate că cei mai îndreptățiți a se bucura de „dreptul de semnătură" sunt constructorii de drumuri, cei care dincolo de hîrtia de cale și de cifre făuresc firul ca de oțel al șoselelor asfaltate. Cîteodată, locurile în care ei izvodesc căile minunate din piatră n-au un nume precis, oamenii mulțumindu-se să le boteze convențional , kilometrul 70+300... Și nici nu se poate bănui cît de puțin spune numele acesta de simbol. Pentru drumul județean 111, kilometrul 70+300 înseamnă de fapt tunelul de la Mocearu din culmile împădurite de deasupra Tulnicilor, cu duritatea steiului străpuns și cu rupturile de teren care prăbușesc își dău șoseaua cățărată sus, pe creste. Acolo, în locurile în care muntele se scutură parcă, împotrivindu-se să poarte în spate șeaua de asfalt a șoselei, i-am întîlnit din nou pe făuritorii de drumuri, cei care scriu preludiul la simfonia impresionantă a muncii ce va trepida pe aceste meleaguri. Sus, pe marginea prăpastiei, echipele constructorilor de drumuri sapă temelia peste care vor clădi zidurile de sprijin ale șoselei, zidurile ce vor infringe cerbicia muntelui consolidînd „patul" panglicei de asfalt pe care se scurg in goană camioanele încărcate cu bușteni sau cele cu rodul lanurilor. Mîinile harnice ale brigadierilor Gheorghe Țicoi, Costică G. Costache și ale „zidarilor" Gheorghe Oprea și Constantin Meronică alcătuiesc zidurile de sprijin consolidîndu-le parcă prin tăria lor morală. Munca aspră, asemănătoare cu cea a cioplitorilor în piatră, sutele de metri de ziduri alcătuite aici și miile de kilometri de șosele așternute pe întreg întinsul patriei le conferă oamenilor de la Greșu aureola demnitar urmași ai meșterului Manole. Numai că eforturile a V. RADU (Cont. în pag. a II-a) BĂTĂLIA PENTRU OM Anul trecut, orașul Focșani a absorbit în acest proces amplu al dezvoltării economice peste 7 000 de brate de muncă. Șapte mii de oameni veniți de prin împrejurimi. Majoritatea din mediul rural. Majoritatea inaugurând primii în familie, tradiția și condiția de muncitor industrial. Procesul acesta are largi implicații și el face parte firească din vastul proces de industrializare socialistă a patriei. Ce se intîmplă cu acești noi muncitori ? Cum se integrează noile eșaloane de muncitori In marele angrenaj economic, cu răspunderile și exigențele sale, cu disciplina riguroasă și întregul climat profesional și etic ? Iată doar cîteva întrebări care se-au preocupat intr-o scurtă investigație pe care am întreprins-o. La Fabrica de mobilă, unul din interlocutorii noștri, tovarășul Nica Mitică, secretar de organizație de bază, ne povestea următorul episod, cu implicații multiple și semnificative. La o mașină ultramodernă, de mare productivitate — pe care o mînuiesc, spre cinstea lor, cu bune rezultate oameni care pină mai ieri n-au ștut ce-i fabrica — unul dintre noii muncitori măsoară superficial lemnul de prelucrat și subdimensionează piesele componente pe care le lucrează. E adevărat, muncitorul respectiv era la prima abatere mai gravă de acest fel- E adevărat că neglijența se manifesta drastic și pentru că cel in cauză nu se afla într-o dispoziție psihică corespunzătoare. Cu toate acestea s-a făcut un caz pe Întreaga secție. — De ce ? căutăm să aflăm mobilul acestui interes. — Pentru că, o datorie elementară, politică, nu ne îngăduia să tolerăm astfel de fapte. Trecute cu vederea ele se dezvoltă, lovesc in Întregul climat de muncă. Observația este fară îndoială întemeiată. Nu odată, asemenea neajunsuri, necombătute la timp, proliferează, viciază atmosfera generală de muncă. Efectele nocive sunt mult mai drastice apoi și mai greu de înlăturat. Dar, ne spune tovarășul Nica, atitudinea promptă, de crearea opiniei publice împotriva oricărui fel de neglijență era dictată și de altceva. La noi, aici, vin foarte mulți oameni noi, care n-au mai avut de-a face cu fabrica. Se califică, descifrează tainele profesiei. Dar fabrica crește numai buni meseriași ? Nu, numai atît. Ci și oameni cu o conduită Înaintată, demni muncitori și demni cetățeni ai patriei. Iată așadar rațiunea intransigenței față de abaterea de la disciplina tehnologică a unui muncitor de altfel, bine pregătit profesional. In acest proces al formării și modelării conștiinței oamenilor nu există, ca să spunem așa, „senatori“ pe viață la stimă. Indiferent de funcție, de vechimea intr-un loc de muncă sau altul, de poziția ciștigată in mijlocul colectivului, orice abatere presupune o replică imediată, educativă, determinată de nevoia de exigență -ce trebuie dovedită egal, pentru toți. Cultivarea responsabilității la fiecare dintre noi care, presupune obligatoriu sporirea responsabilității în complexul muncii de educație. Nimic nu se creează fără efort, cu atât mai puțin sedimentarea la oameni a trăsăturilor etice Înaintate care să Împlinească, să definească ürese profilul lor moral de constructori devotați trup și suflet noii orînduiri socialiste pe care o construim sub conducerea partidului. — Deseori, ne spune Ion Carie putredă, muncitor la secția de rețele electrice Focșani, profesia ne pune in împrejurări deosebite. Ba s-a petrecut o avarie, ba s interni treziți la miezul nopții pentru a interveni in nu știu ce altă situație. Fluxul de energie al țării se menține in starea lui de puls continuu de către oamenii care trebuie să-și Înțeleagă deplin datoria lor de muncitori. Aș vrea să vă povestesc un caz. De curând, trebuia să traversăm un cablu peste un riu — treaba se cerea Îndeplinită urgent — și cineva, unul din noi urma să se dezbrace și să treacă pe malul celălalt. — Ei, cine-i la rând ? Întreb. Se oferă unul căruia nu-i dau numele și o să vedeți de ce. — Tu, zic ? Eram, drept să spun, mirat. — Eu ! Cine este intr-adevăr omul acela despre care vorbea tovarășul Ion Carie putredă ? Nici mai mult nici mai puțin decit unul din cei care, cu citva timp in urmă, nu mișca un deget dacă pomenea de salariu, de timpul lui normal de lucru „ că numai atit zice legea să facă și cine-i pretinde mai mult n-are decit să-i plătească“. Omul acesta ținea o contabilitate strictă a fiecărui gest, a fiecărui efort și solicita „decontul“ In termenii cei mai [nonșalanți, . 1 . I TUDOR (Cont. în pag. a H-a) FESTIVALUL FOLCLORULUI VRÎNCEAN Soveja la o altă sărbătoare a folclorului Cine a pornit în sus, printre acele drumuri care deschid munții, acolo unde linia albă a șoselei se strecoară în umbre amețitoare verdelui din lanuri, lângă o bucurie a a culorii care suprapune o vegetație alteia, pe acel traseu al Sovejei, se va lumina ca de o descoperire unică a unor frumuseți care abia acum se dezvăluie privirilor. Un pod de piatră, o arcuire lină a pământurilor, și finul trecut de alte zile prin coasă, încărcat acum în căruțe, creează din nou acea ambianță a copilăriei cu care redimensionăm, în fapt, etape de viață. Soveja a fost penultima gazdă a festivalului folcloric vrîncean, parcă într-un loc anume ales frumuseților, deschis mirărilor multiple- Steaguri tricolore, ghirlande de steaguri și cromatica impresionantă, excepțională a costumelor pe care oamenii acestei așezări de munte o supun privirilor. Cred că puține așezări din țară au acest obicei de a-și etala nu sub ostentație fastul pufin romantic al portului, ci cu o bucurie și un obicei de viață care amintește încă o dată, o împletire de frumusețe, și de creare a celor care le poartă, a celor care le-au născut din cel mai autentic atunci. Intîi, în acea mare sală de spectacole a căminului cultural al Sovejei s-a constituit — act de cultură și vocație creatoare a sovejenilor — asociația culturală „Simion Mehedinți", prima asociație de acest gen din județul Vrancea. O sală întreagă a plutit parcă pe sub zarea unei emoții, a unui fel de mister care înconjura locurile, oamenii și lucrurile. Plutea în sală căldura și mirarea frumoasă a acelor clipe ce erau de sărbătoare și care împrumutau o emblemă a aurului autentic, devenit certitudine. Și apoi, ușorul freamăt de voci, ca de spice desfășurîndu-se în lan cu o mnică bogăție care îi acoperă sublim ochii, cu mireasmă și albastru, ușorul zvon de cîntec de după o cortină ce prevestea spectacolul folcloric. O horă de fete în mijloc, o horă care își poartă pașii parcă peste acest sfîrșit de iulie frumos, și apoi iarăși un alt grup de fete într-un colț al scenei cu pînze de culoarea griului pe care neasemuite broderii se desenează și prind contur de meșteșug frumos. Mai departe, completînd cadrul, alte fete simulînd același vechi meșteșug al locuitorilor — torsul caierelor de lînă. Ceea ce creează însă impresia copleșitoare de frumusețe sînt acele minunate costume ale dansatoarelor îmbrăcate în fote și ii bătute cu altițe, argint strecurat în mișcare și răspîndind ritmul dansului între armoniile culorii. De cealaltă parte, sobrietatea costumelor bărbătești,aș spune contrastul de alb și negru care supune culoarea unei rigori ce reliefează, într-un fel, o înălțime dimensionînd o altfel de splendoare. Sau, iluzia unei liniști venind de dincolo de austeritate. Căciuli negre, cămăși albe, lungi, peste care sînt trase fiicele negre și itarii. Aceeași costumație care păstrează o tradiție de Argeș, de la Rucăr și Dragoslavele, de unde au venit, între ani, sovejenii. Scena se schimbă. Două grupuri de recitatori alcătuite din cîte un băiat și o fată ritmează pe versuri și fapte, numele Sovejei. Repetiția este încărcată de împliniri și metafora sculptează numai în cuvinte o emblemă de bogăție și de vrednicie a oameni- Ion PANAIT (Continuare in pag. a II-a) Curier sătesc SURAIA „Locuitorii comunei noastre (ne mărturisea, ieri, tovarășul Gheorghe Crihană, secretarul consiliului popular comunal) vor să dea localității lor o înfățișare cit mai apropiată de cea a orașului. De două zile, zeci de cetățeni, răspunzînd îndemnului deputaților, participă cu entuziasm la construirea trotuarelor, în mod deosebit s-au evidențiat Alexandru Popa, Costică Bărăcilă, Neculai Hanganu, Gheorghe Dobrin mulți alții, conduși de deputași lui Emil Nestor, directorul școlii din Dimăci — Suraia. Pe de altă parte, alt „buchet" de surăieni, urmînd exemplul deputatului Nicolae Bobocea și al cetățenilor Nicolae Joghiu, Petrică Arbănaș, Costică Lăcustă și Nistor Cristian, au terminat, la punctul numit „Balastieră", "construcția unui pod de beton în lungime de peste 9 metri". VULTURU La întrebarea noastră adresată tovarășului Toader Stoica, vicepreședinte al consiliului popular i „Care eveniment edilitar gospodăresc îl socotiți demn de consemnat", acesta ne-a răspuns : — Faptul că, prin vrednicia a numeroși cetățeni, în fruntea cărora se situează Dumitru Munteanu, Stoian Munteanu și Marin Cernat, 2 800 din 4 000 mi trotuar, au devenit de-acum o realitate în peisajul comunei Vulturu. Vă rugăm să consemnați totodată că la școlile din Roșca, Boțîrlău și Maluri Vadus-a executat, din beton și plasă metalică, garduri împrejmuitoare, totalizînd aproape 500 metri. BOGHEȘTI Locuitorii comunei Boghești vorbesc cu sinceră admirație despre vrednicia consătenilor lor Ion Șargu, Mitică Șogor, Moise Ghiriac, în a căror activitate cotidiană se rînduiesc fapte meritorii. Atît aceștia, cît și, mulți alții, au participat la construirea a două podețe necesare drumului dintre satul de centru și satul Pleșești, precum și la lucrările care, se desfășoară în prezent la noul local destinat consiliului , popular comunal; în curînd, în satele Boghești, Iugani, Pleșești își vor atesta prezența utilă și atrăgătoare cîteva fîntîni frumos ornamentate. JITIA „Va deveni comuna noastră o nouă localitate balneară?". Deocamdată întrebarea își va primi confirmarea, cînd grupul de specialiști veniți aici, vor conchide : „Izvoarele de apă minerală și peisajul care avantajează localitatea, pot săru sporească acesteia valențele curative". — iar fondurile hotărîte de către statul nostru, localnicii sunt gata să-și adauge orele de însuflețită hărnicie, GOSPODARI SI... „GOSPODARI“ Dacă vreți să vă edificați asupra „categoriilor" de gospodari existente în cvartalul de blocuri din apropierea gării, vizitați, pe rînd blocurile de pe strada Karl Marx și cele de pe strada Birsei. tn timp ce la primele este evidentă preocuparea locatarilor pentru ca scările să fie curate, bine îngrijite, la fel spațiile verzi dimprejurul blocurilor, dincolo, adică la cele de pe strada Bîrsei, te întîmpină la tot pasul hîrtii, resturi. Singura explicație ar putea-o constitui drumul... prea lung pînă la locurile de depozitare a gunoaielor. Nu mai vorbim de geamurile lipsă la intrările blocurilor. "Bunăvoința" locatarilor s-a manifestat doar atunci cînd a fost vorba de... spartul lor, mai departe... treaba asociației ,spun, probabil dumnealor ! Dacă cel puțin nu se manifestă nici o inițiativă, măcar păstrarea lucrurilor făcute de alții să se facă cum trebuie. Cum vor arăta oare blocurile din această zonă dacă unii strică și nimeni nu pune la loc ? Cineva, mai șugubăț, pomenea de o delegație de locatari din această zonă care să mergă în „schimb de experiență" la cei de pe Karl Marx. Poate, cine știe, după schimb se va mai schimba ceva și în aspectul blocurilor de pe strada Bîrsei. Mai așteptăm 1 M. C. Pe fluxul tehnologic de la Fabrica de Mobilă