Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)

1971-11-26 / nr. 735

Pag. 2 îndemn la prudență Cum era firesc, primele semne ale anotimpului friguros nu s-au lăsat prea mult așteptate. De cîteva zile zăpada și înghețul și-au făcut simțită prezența. în aceste condiții circula­ția pe căile rutiere capătă un plus de dificultate, în special pentru au­tovehicule. De la Serviciul circulației, din ca­drul Inspectoratului Județean de mi­liție, sîntem informați că deja și-au făcut apariția primele „simptome" ale nerespectării prevederilor legale ce reglementează circulația pe drumurile publice. Datorită poleiului format în urma to­­pirii zăpezii și înghețului cit și datori­tă nerespectării limitelor legate de vi­teză, atît în localități, cit și in afara lor, echipele serviciului au fost puse în fața unor evenimente — din fericire pentru cei care au comis abaterile fără urmări prea grave — care ne determină să atragem atenția condu­cătorilor auto asupra obligativității respectării tuturor normelor în ce privește echiparea vehiculelor pe timp de iarnă, a vitezei cu care se circulă, pe drumurile publice. Pe drum­ul județean Odobești—Foc­șani, Ovid Moirga, conducea autotu­rism­ul 1 B 9606. Datorita vitezei ex­cesive folosite și din cauza poleiului format pe șosea, O. M. n-a mai avut timp să redreseze traiectoria vehicu­lului și s-a răsturnat în șanț, din fe­ricire posesorul scăpind teafăr. Asemenea lui, Titu Chiriac, condu­cător al autoturismului 1­1/ 1411, cir­cula pe D.N. 2. Nereducînd viteza s-a răsturnat, avariind grav autoturismul. Alexe Melnic, posesor al turismului 1 VN 1259, tot din cauza vitezei ex­cesive și a poleiului, a tamponat tu­rismul 1 DB 515, avariindu-le pe a­­mîndouă. Un caz deosebit, prin consecințele pe care le-ar fi putut avea asupra ce­lorlalți participanți la traficul rutier, 51 reprezintă cazul conducătorului au­tocamionului 21 BV 1584, Zoltán Ara­­nios. Sub influenta alcoolului, condu­cătorul auto a determinat deraparea vehiculului, pe strada Siret din muni­cipiul nostru, avariind atît aardul u­­unui imobil de pe această stradă, cît și autocamionul. Așa cum am mai spus, din fericire, cazurile relatate mai sus s-au soldat numai cu pagube materiale. Poate ga­ranta, însă, cineva că nu putea fi altul deznodămîntul, că pe lingă pre­­judiciile materiale create nu s-ar fi putut pierde și vieți omenești ? M. C. Sculptură, simbolizînd podgoria Odobești Teatrul de estradă din Deva 7»FETE-FETE LA REVISTA“ Despre Teatrul de estradă din De­va, prezent miercuri seara in sala Teatrului din Focșani, cu un specta­col intitulat: „Fete-fete la revistă", publicul știa, dinainte, puține lu­cruri ; circula vag zvonul despre u­­nele succese dobindite pe scenele cî­­torva teatre din țară cu ocazia unor turnee trecute — dar aceste elemente erau, evident, insuficient pentru recomandație certă. Singurul criteriu­­ ce urma să decidă adevărata valoare a colectivului teatrului rămînea, bi­neînțeles, spectacolul. Afișînd un titlu la o primă ve­dere ingenios, spectacolul de estradă „Fete­ fețe la revistă" părea să aibă toate datele de a constitui un deco­nectant agreabil pentru publicul foc­­șănean. Asociind la aceasta și amă­nuntul de loc neînsemnat că în pos­tura de semnatar al muzicii alături de Ștefan Răduț, apărea și cunoscu­tul compozitor Nicolae Kiriulescu, nu e greu de dedus unde urca cota speranțelor. Din păcate, însă, cele două repre­zentații susținute de actorii din Deva au constituit, cu rare excepții, o decepție. Nebeneficiind, cum s-ar fi putut crede, de o idee unitară, care să subordoneze armonios momentele componente ale spectacolului, „Fețe­­fete la revistă" a părut o corabie fără catarg, plutind în voia valurilor inspirației (nu prea fericite) ale tex­tierilor Alexandru Darian și Con­stantin Zărnescu. Lipsite de busolă, unele „plutiri" mai line pe parcurs n-au putut să înlăture decit vag sen­timentul de improvizație care a pre­dominat. Regizorul, una și aceeași persoană cu textierul Al. Darian, a vizat succesul cu orice preț, mu­zînd în acest scop pe etalarea tuturor for­țelor de care dispune Teatrul de es­tradă din Deva. Așa se face că pe scenă a apărut o curioasă combina­ție de texte coregrafice, aparținînd unor epoci diferite: un dans »wes­tern" (momentul coregrafic oferit de cuplul de balerini Elena și Dumitru Hanea fiind printre cele mai reușite din spectacol), un „can-can“ ilustrat scenic cu o surprinzătoare lipsă de sincronizare, sau unele secvențe de­­ film mut“, realizate și ele cu stîn­­găcie. Concepția unui text coregrafic (autor Titus Burducea) s-a dovedit în genere precară ca, de altfel, însăși posibilitățile formației de balet a teatrului. Menită să atragă cel maii repede publicul, momentele de muzică ușoa­ră au fost și ele, contrar așteptărilor, un fel de frate siamez al coregrafiei: majoritatea pieselor prezentate de grupul soliștilor n-au trecut pragul unei interpretări oarecare, aici o par­te de contribuție aducîndu-și și me­lodiile cîntate — aproape fără ex­cepție palide, fără Contur. Nici chiar eforturile unor soliști mai do­tați, ca Puiu Faur, Cornel Negrescu sau Lidia Bircă n-au reușit să sal­veze­ piesele din anonimat. Do­ar tî­­nărul Regiani Mindoca a cules, cu șlagărul „Evrika" un buchet de a­­plauze, dar și acestea determinate în parte de melodia în sine și mai pu­țin de vocea interpretului. Singurele care s-au detașat din no­ta generală a spectacolului au fost momentele vesele. Și acestea ne­structurate suficient pe o idee pre­dominantă, descinzînd parcă dintr-un almanah cu cîteva zile rupte, unele scheciuri umoristice, interpretate de Lucian Radulian, George Casan și Mihai Istrate au reușit să capteze sala, stîrnind o bună dispoziție con­tagioasă. Dar și aici au existat, din aceeași rațiune a goanei după un succes ieftin,­­ unele momente cînd comicul a­­ alunecat spre burlesc, sa­tira spre vulgar, rîsul fiind o deter­minantă străină de efectul artistic veritabil. Pe un plan, aceste exage­rări umoristice s-au întilnit cu alte ,exagerări" sonore și ele la fel de greu de suportat. Pe acest teren, intenția regizoru­lui Al. Darian de a imprima specta­colului un ritm alert, cu cît mai pu­ține pauze, au găsit în Emil Moise și arhitectul Andrei Ivănescu-Da­­maschin — realizatorii decorurilor și costumelor — doi colaboratori buni, dar handicapați și ei de slăbiciunile de fond ale spectacolului. Nu ne putem stăpîni, la capătul a­­cestor considerații, o întrebare: Pe ce criteriu se contractează, la Foc­șani, spectacolele artistice și muzi­cale ? Pe cel al numelui pe care îl are un teatru ? Reprezentația de miercurea trecută a demonstrat con­trariu. De aceea, uzînd de un ca­lambur, sugerat de însuși titlul re­vistei de la Deva, am vrea să cre­dem că ne viitor organizatorii din municipiu vor renunța a mai face... fețe-fețe, și vor proceda in baza u­­nei singure rațiuni: aceea a valorii spectacolului. Ion ROȘU (Urmare din pag. I) cu pat furnire plan. Să ascultăm confesiunea i­­novatorului: — Un electrician nu se poate rezuma numai la înlocuirea rezistențelor, e prea puțin. Omul tre­buie să dialogheze per­manent cu locul său de muncă și pentru aceas­ta nu-i­ trebuie decit cu­raj. Am realizat multe inovații , unele, care e­­rau mai simple, nici nu le-am dus la cabinetul tehnic spre a fi omolo­­gate, a înlătura o limită, a îmbunătăți starea teh­nică a “îmi utilaj, iată Două optici ce înseamnă pentru mine curajul. Ideile trebuie a­­coperite, practic, prin co­rectarea realității, prin modernizarea procesului de producție. A observa nu e totul, a avea cura­jul intervenției, iată ce mi se pare esențial. — Totuși, unii tineri au o părere deformată despre curaj. De ce oa­re? "— Poate că numai din dorința unei "afirmări" spectaculoase. De fapt munca este singurul pri­lej in care­ îți poti re­liefa cin­rvingerile inte­rioare, unicul mediu în care spiritul întreprinză­tor devine expresia cu­rajului. Dacă ne gindim că Mi­­hai Dima nu-ți petrece ziua de muncă numai în fata unei m­ansete de concepție, ci intr-un sec­tor cu obligații zilnice în ce privește activitatea sa, meritele acestui pa­sionat inovator apar de la sine. Subtextul inova­ției explică curajul op­țiunii pentru dinamismul spiritual ce activizează în permanentă conștiința civică, constituind­­ astfel un mijloc eficient de mo­dernizare a producției. „Omul care gîndește sin­gur“, gîndește pentru se­menii săi și exprimă la­pidar polemizarea cu "clipele dulci" ale auto­­multumirii. Spectacol inaugural listă a tuturor genurilor de artă. Acțiunea va spori numărul formațiilor artistice de amatori, conlucrînd la îmbunătățirea ca­lității repertoriului și, în ace­lași timp va crea cadrul nece­sar prezentării periodice, în fata muncitorilor, a unor spec­tacole bine închegate. Artiștii amatori de la C.P.L. Gugești au inaugurat seria spectacolelor, oferind audito­riului, in sala de festivități a Întreprinderii, un program in­teresant, în cadrul căruia s-a remarcat un echilibru bun în­tre genurile de artă prezentate. Primul spectacol constituie începutul unui drum de loc ușor de parcurs și, cînd afir­măm aceasta, avem în vedere accentul ce trebuie pus pe ca­litatea interpretativă la nive­lul exigențelor actuale, pentru ca, în final, pe scena Teatrului din Focșani — cum se prevede în programul organizatorilor — să fie prezentat un spectacol de înaltă ținută educativă și artistică. Mircea CONSTANTIN Din dorința de a dinamiza și stimula activitatea formații­lor artistice de amatori ale intreprinderilor și instituțiilor, Consiliul județean al sindica­telor a prevăzut pentru perioa­da noiembrie 1971 — mai 1972, organizarea de spectacole in unitățile respective, prin care să se­­ asigure o trecere în re­ tv VINERI 26 NOIEMBRIE 18-00 Deschiderea emisiunii — Cămi­nul. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea Lo­r. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă. 20.15 Intermezzo muzical. 20.25 Film artistic: .Nemurire". 22.05 Panoramic științific. 22.35 Telejurnalul de poante. SÎMBĂTĂ 27 NOIEMBRIE 16.15 Deschiderea emisiunii — Emi­siune în limba germană. 18.00 Buna seara, fete ! Bună seara, băieți! 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna internațională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial: „Invadatorii“ (III. 21.50 Tele divertisment. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.05 Seară de romanțe. DUMINICĂ 28 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1­ 8.15 Gimnastica pentru toti. 8.30 Cravatele roșii 10.00 Viata satului. 11.10 Să întelegem muzica — Ciclu de inițiere muzicală prezentat de cunoscutul dirijor Leonard Bernstein. Emisiunea a ll-a. A­­tomii muzicali­­ despre inter­vale­. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în Limba mag­h­iară. 14.00 Sport. Fotbal: Rapid—Jiul Pe­troșani (Divizia A) Transmisiu­ne directă de la Stadionul Re­publicii — Box, Polonia—R.F.G. înregistrare de la Wroclaw. 16.00 Postmeridian. 17.10 Film serial Pentru tineret: Pla­neta Gigantilor. 18.00 Cîntare patriei — concurs coral interjudețean. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. Lelek si Bolek în vacantă: „Autostop". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportajul săptămînii. Un drum. Uzina de autocamioane din Brasov la jumătate de veac de existentă. 20.20 Film artistic: Căpitanul Fracas­22.05 Microrevista — Constanta. Spectacol realizat cu colabora­rea interpreților Stat, ai Teatrului Teatrului de Liric si ai Teatrului muzical „Fantasio" din Constanta. 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Duminica sportivă. LUNI 29 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 18.00 Scena. Emisiune de informație și critică teatrală. 18.30 Aplauze pentru români (inter­­viziune). 18.50 Stop-cadru. 19.15 Publicitate. 19.20­1 001 de seri : Lelek și Bolek în vacanță. „Prima zi de vacanță". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România '75. Pentru nevoile o­­mului. 20.10 Roman foileton: Marile speran­țe (III) 21.00 Selecțiuni din Festivalul de muzică ușoară de la Skoplje. 21.20 Programul făuririi conștiente a viitorului. Sensul și finalitatea cunoașterii. 21.45 Comorile Albei. 22.20 Din țările socialiste Tirana, ca­pitala R.P. Albania. 22.35 Telejurnalul de noapte. MARȚI 30 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 18.00 Steaua polară. Cabinet de Ori­entare școlară și profesională. Uzine subterane. 18.30 Revista Literară TV. 19.00 Breviar juridic. 19.15 Trad­erea de amortizare A.D.R.S. 19.20 1 001 de seri: Lelek și Bolek în vacanță: Robinson. 19.30 Telejurnalul de seară. 20­­ 00 Cincinalul în acțiune — jude­țul Teleorman — azi și în 1975. 20.10 Avanpremieră. 20.15 Reflector. 20.30~Seară de teatru: Febre — de Horia Lovinescu. 21.50 Muzica în imagini. O transpu­nere în imagini a celebrei lu­crări simfonice „Nopți în grădi­­nile Spaniei” de Manuel de Falla. 22.20 Prim plan: Florica Bucur, pre­ședinta comitetului sindical al întreprinderii textile „Bucegi" — Pucioasa. 22.45 Telejurnalul de noapte. MIERCURI 1 DECEMBRIE PROGRAMUL 1 14.00—15.45 Fotbal: Dinamo—Steaua (divizia A). Transmisiune direc­tă de la Stadionul Dinamo. 18.00 „Danubius ’71". Reportaj din Tr. Măgurele. 18.15 „Mult, o dulce și frumoasă..." 18.30 Confruntări. Față în fată cu propriile angajamente (anchetă în întreprinderi constructoare de mașinii. 18.50 Luminile rampei; întîlnire cu o­pereta... la Brasov. 19.10 Tragerea cronoexpres. 19.20 1 001 de seri : Lelek și Bolek în vacantă. Cantonamentul,. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Dragoste supremă. România, e­­misiune de versuri și cîntece patriotice. 20.30 Telecinemateca, „în numele le­­ali" este filmul care l-a impus pe Pietro Germi. 22.15 Avanpremieră. 22.20 Telealob. Republica Africa Cen­trală 22.40 Canțonete cu Ion Stoian, Ion Fărculete și Ștefan Pîrjol. 23.00 Telejurnalul de noapte. JOI 2 DECEMBRIE PROGRAMUL 1 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.30 Tineri soliști de muzică popu­lară: Filofteia Lăcătușu, Flori­ca Ungur, Valeria Mihăilă, Ște­­fan Vasile. 18.50 Timp si anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. „De ce fac copiii frecvent răceli?" 19.20 1 001 de seri: Lelek si Bolek în vacanță „Braconierul". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Avanpremieră. 20.05 Reflector. 20.20 Tineri despre ei înșiși. 21.20 Comici vestiți ai ecranului în lumea... sportului. Pelicule an­­tologice cu: Max Linder, Char­lie Chaplin, Zinotto, Dodo, Lu­­pino, Harold Lloyd. 21-50 Mai aveți o întrebare? 22.30 15 minute cu Engelbert Hum­perdinck. 22.45 Telejurnalul de noapte. VINERI 3 DECEMBRIE PROGRAMUL 1 18.00 Căminul. 18.40 Album coral. Inregistrare rea­lizată de corul Filarmonicii de Stat „Oltenia" din Craiova cu prilejul recentului concert sus­ținut la Ateneul Român. 18.55 Arta plastică. Anuala de grafi­că. Galati 1971. 19.10 Tragere* loto, 19.20 1 001 de seri. Lelek si Bolek îh vacantă: „Luna Park”. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă ” de Eugen Mândric. 20.15 Avanpremieră. 20.20 Film artistic : „Drumul demnită­ții". 21.50 Selectiuni din noua versiune scenică a operetei „Plutașul de pe Bistrița" de Filaret Barbu. 22.20 Contraste In lumea capitalului. 22.35 Telejurnalul de­­ noapte. SÎMBĂTĂ 4 DECEMBRIE PROGRAMUL 1 14.00 Fotbal: Petrolul—U.T.A. (Divi­zia A) Transmisiune directă de la Ploiești. 15.45 Box: Polonia—Anglia — înre­gistrare de la Varșovia. 16.30 Emisiune în limba germană. 10.15 Ritm, tinerețe, dans. 19­00 Efigii lirice. Versuri de Mihai Beniuc. Violeta Zamfirescu. A­­drian Păunescu. Mihai Negu­­lescu. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri: Lelek și Bolek în vacantă. ,Jocul de-a carnava­lul“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna internațională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial: Invadatorii (III). 21.50 Teledivertisment. Dicționar mu­­zical-distractiv: Literele H, I, J. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 Interferențe lirice: Romanțe pe versuri de poeți clasici români. 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Memoria pămîntului românesc (reluare). 10.00 Buletin de știri. 10.05 Trandafir de la Moldova — muzică populară. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Pe teme juridice. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Cintecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii — Henry Purcell. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Revista economică. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 16.30 Melodii de Richard Stein si Pe­tre Mihăiescu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Revista șlagărelor. 21.45 Din repertoriul cîntărețului Pe­­tre Alexandru. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.80 Concert de scară. 22.55 Moment poetic. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO MEMENTO • MEMENTO Programul TV de la 26 noiembrie la 4 decembrie 1971 se. Redacția și administrația Focșani strada M. Kogălniceanu nr. 7. Telefon 15 79; 30 35; 2174; 20 98. radio VINERI 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL r­ 0.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ruti­­er. Snort. S­I ELIMINA»­PENELE“ ORGANIZATORICE cari, dar care trebuie ora bine rezol­vate, pentru ca deservirea acestor trasee de care am vorbit si a altora unde se constată asa-zise „ore de vîrf" să se realizeze în condiții opti­me, menita să asigure fluxului de călători posibilități de transport la orele stabilite și în condiții civiliza­te. O atentă sondare a orelor de vîrf pe anumite trasee, mai mult solid­i­tate, poate duce la repartizarea judi­cioasă a autobuzelor; lucrul acesta se poate realiza în primul rînd prin impiegații de mișcare, primii oameni care iau contact nemijlocit cu reali­tatea de pe peroane. Generalizarea sistemului de distri­buire a biletelor de călătorie numai de la casa de bilete, pe baza diagra­mei locurilor, poate duce la o repar­tizare judicioasă a numărului de că­lători pe autobuze, evitîndu-se su­praaglomerarea lor, deteriorarea si eventualele urmări nefaste pentru viata călătorilor. Respectarea orelor de plecare în cursă, constituie o altă posibilitate de satisfacere a cerințelor călătorilor, și, un alt lucru care trebuie respec­tat , echipamentul­ mașinilor este o­­bligatoriu. In el, pe lingă cel tehnic, intră credem noi, si obligativitatea existenței tăbliței indicatoare a tra­seului in spatele parbrizului. Să nu mai fie nevoie să cauți minute în șir o mașină sau alta ! Am enumerat cîteva soluții care pot si trebuie să fie îndeplinite în asa fel incit buna deservire a trasee­lor de călători să devină o realitate de care să beneficieze în primul rînd cetățenii, și asupra modului în care vor beneficia vom mai reveni. (Urmare din pag. 1) ocazionali pentru acest traseu, nu circulă frecvent. De destule ori, însă, au avut „surpriza" să rămînă pe jos, pierzînd minute prețioase în aștep­tarea unui­­ alt autobuz. Pornind de la cele observate, am angajat o discuție cu șeful Autonă­­rii de călători, tovarășul Costel Dra­­gomir. Nu avem intenția s-o repro­ducem ; punctăm doar concluziv cîteva deficiențe, pentru care, evi­dent, s-au încercat multiple Sustifi- cinema VINERI 26 NOIEMBRIE Cinema „UNIREA" Focșani — „Hello Dolly" (I—II) (orele: 14.45, 17.45, 20.45). Tel. 1204. Cinema „FLACĂRA" Focșani — „Floarea soarelui", (orele 15.15, 17.15, 19.15, 21.15). Tel. 1161. Cinema „POPULAR“ Adjud — „Su­netul muzicii (I—II). Cinema „POPULAR“ Panciu — Fru­moasele vacanțe". Cinema „VICTORIA" Odobești — „Moartea filatelistului". Cinema „LUMINA" Mărășești — „Săptămîna nebunilor". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunde­rea față de eventualele schimbări în program. Vineri -26 noiembrie 1971 FOTBAL ...Și din nou, bucuria victori« I ...]t din nou au fost clopote și tă­lăngi pe »23 August" si steagurile pe deasupra tribunelor și în sufle­tul nostru, și undeva, foarte aproa­pe de locul Pe care-l ocupam, o si­renă năm­aznică adunîndu-ne tu­multul. Oamenii aceia minunați ce formează publicul unui meci au ve­nit și de această dată și au umplut stadionul. O clipă m-am temut că o să fim tare numini în această miercure care se cheamă iar de aur a fotbalului nostru, dacă ne aînchim și la splendida victorie a U.T.A.-ei, dar am umplut din nou tribunele și chiar dacă focșănenii n-au mai fost prezenți ca atunci, provincia a fost totuși reprezentată. De aici, din tri­bune, ca și în duminica meciului cu cehoslovacii, s-a dat semnalul victoriei, al cîntecului. Din punctul nostru de vedere, al suporterilor, a fost o zi superbă. Numai că­ n-a mai fost ziua meciului cu Cehoslo­vacia... Intîi,cu o seară înainte, a fost declarația antrenorului galez care voia să ne toarne venin in suflete, afirmînd, nici mai mult nici mai pu­țin, că ei, adică galezii, care pîn­ă acum n-au prea făcut mare ispravă cu vreo țară europeană, au rînduri serioase pentru victorie. Apoi, a fost pregătirea meciului, inteligent făcută, nici vorbă, dar în eventua­litatea cînd adversarul trebuie scos din ritm, cînd trebuie tatonat, a­­tunci da, e bună temporizarea, si­­gur că e bună. Dar mai tîrziu, cînd am văzut că putem obține califica­rea, cînd am văzut că sîntem mai buni, pentru că miercuri între e­­chipa noastră și cea galeză a fost o diferență netă în favoarea noas­tră, de ce n-am îndrăznit să avem personalitate, de ce n-am forțat no­ta jocului și n-am vrut spectacolul? Am avut toate șansele de partea noastră, și un arbitraj cert, și un adversar fără mari pretenții, și jucători buni și deschiderea scoru­lui în primele minute. Pe deasupra, publicul îmbrăcat în haine de săr­bătoare. Și totuși, miercuri am fost la un meci oarecare unde fi­ecare echipă și-a făcut locul ei și unde, culmea, n-am asistat decit la un singur contraatac periculos al galezilor —arma preferată a oas­peților, se spunea — cînd mingea a lovit bara porții noastre, și, poa­te, și la mingea aceea pe care Ră­­ducanu, foarte sobru și atent, a respins-o înălțîndu-se spectaculos. Mai departe însă, am acționat după schemă... Acum, cînd ne-am calificat în sferturile de finală ale campionatu­lui european, printre cele mai bu­ne opt echipe ale continentului — performanță și așa excelentă — u­­­nora li s-ar putea părea deplasată poziția noastră. Dacă judecăm numai din punctul de vedere al c­a­l­if­i­c­ă­r­i­i. Dar mai de­parte, ce facem ? Ia să obser­văm cine sunt cei cu care vom jur­ca? Numai formații de prima mină, nu? Ei bine, de acum încolo nu mai putem aștepta conjunctura, nu știu dacă mai beneficiem de avantajul terenului în ultimele două meciuri, și sigur nu mai beneficiem. De a­­cum încolo ne trebuie o concepție personală de joc, ne trebuie o echi­pă care să vrea si să știe să-și im­pună jocul, indiferent în fața ori­cărui adversar. Miercuri am putut să facem cu mai multă distincție lucrul acesta, și totuși, în jocul e­­chipei noastre a fost prezent șa­blonul. Adică, iarăși afurisita tem­porizare. Multe minute din mecie Radu Nunweiler a pasat lateral ori înapoi. Deleanu a dat de la 40 de metri mingea acasă. Lucescu s-a în­tors spre centru și mult în urmă că­­utînd pasa și nu străpungerea. Pu­blicul, cel care și-a susținut formi­dabil echipa, a reacționat, pentru că el nu mai vroia întoarcerea la o idee care nu ne-a adus nimic bun, el, publicul, cel pentru care de fapt i se pregătește și victoria și specta­­colul vroia o echipă pe linia me­ciului cu cehii. Ați văzut că, în a­­cest context nici Dobrin n-a mai fost cel de altădată? Pentru că Do­brin care jucase magistral cu cehii, care este jucătorul de excepție, creînd pe teren, in funcție de fie­care fază si nu repetînd o lecție, a fost obligat de antrenori să joa­­ce retras, mai pregnant în repriza a doua, și să tempereze, o­ doamne, să tempereze jocul, să facă mîntă cînd s-ar mai fi putut da goluri, cînd am fi putut să jucăm măcar pentru public. Și, totuși, au fost și lucruri fru­moase în acest meci. Incepind cu frica lui Răducanu de publiC, de an­trenori, de presă, frica aceea ca­­re-l făcea să privescă cu atenția secunde bune înainte de a degaja, a nu face copilării. Deși, odată tot și-a permis, spre deliciul tribune­lor, trecerea mingii pe la spate, ascuptind-o , adversarului. A mai fost golul lui Cula,­ Lupescu, do­n­ceptional, cînd rapidistul a țîșnit pur si simplu dintre adversari, s-a înăltat cu un cap deasupra celor­­lalți și a înscris. Apoi, cei aleși, a­­cest formidabil Iordănescu, cu un dribling pe centimetru pătrat dacă s-ar putea spune așa, alături de Do­brin care a făcut ce-a vrut cu apă­rarea galeză. Au fost mom­ente ce se văd numai acolo, nu la televi­zor, cînd Dobrin își trecea mingea de pe un picior pe altul, de la spa­te, o pendula, fără să plece din a­­celași loc, îngenunchindu-$i adver­sarii. De aceea n-am înțeles de că Dobrin n-a fost lăsat să joace, și de ce la toate centrările lui Ior­­­dănescu nu avea cine să vină. A mai fost iarăși, acest Dumitru, fieo*­bosit, care nu poate fi deposedat, și Deleanu. Și apoi, iarăși acea splen­didă centrare din repriza a doua, cînd Iordănescu care mitea fi oprit numai prin fault și-a înșirat adver­sarii pe drum, a pasat lui Radu, a reprimit și iarăși s-a dus cu doi ad­­versari în spate, centrînd impeca­bil, servindu-i golul lui Lucescu. Сu toate acestea, ca și alte momente de fotbal autentic, m-au făcut să regret de ce s-a mai născut pe lume temporizarea... Și, în sfîrșit, U.T.A.: am văzut reluate, la televizor, cele trei go­­luri ale arădenilor, am văzut ceva din magnificul meci de la Arad? De ce joacă textiliș­­ti așa de fru­mos, de ce mai cred unii că victo­riile lor sînt întîmplătoare? Și­ poa­te răspunsul este mai simplu decît putem crede, pentru că U.T.A. este lăsată să joace fotbal, să creadă în bucuria jocului. Pentru aceasta me­rită să credem în ea... Ion PANAIT COMBINATUL SIDERURGIC GALAȚI RECRUTEAZĂ MUNCITORI NECALIFICAȚI cu stagiul militar satisfăcut, absolvenți a 4—7 clase, pentru calificare prin cursuri de scurtă durată în meseria de: — manevrant vagoane — acar — revizor ace Actele necesare: — copie legalizată de notariat a actului de studii î­n copie nelegalizată a actului de naștere ! In timpul școlarizării se asigură cazare gratuită. Relații suplimentare la telefonul 1 83­00, interior 231. TIPARUL I Intraprinderea poligrafică Bacău

Next