Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)
1971-11-26 / nr. 735
Pag. 2 îndemn la prudență Cum era firesc, primele semne ale anotimpului friguros nu s-au lăsat prea mult așteptate. De cîteva zile zăpada și înghețul și-au făcut simțită prezența. în aceste condiții circulația pe căile rutiere capătă un plus de dificultate, în special pentru autovehicule. De la Serviciul circulației, din cadrul Inspectoratului Județean de miliție, sîntem informați că deja și-au făcut apariția primele „simptome" ale nerespectării prevederilor legale ce reglementează circulația pe drumurile publice. Datorită poleiului format în urma topirii zăpezii și înghețului cit și datorită nerespectării limitelor legate de viteză, atît în localități, cit și in afara lor, echipele serviciului au fost puse în fața unor evenimente — din fericire pentru cei care au comis abaterile fără urmări prea grave — care ne determină să atragem atenția conducătorilor auto asupra obligativității respectării tuturor normelor în ce privește echiparea vehiculelor pe timp de iarnă, a vitezei cu care se circulă, pe drumurile publice. Pe drumul județean Odobești—Focșani, Ovid Moirga, conducea autoturismul 1 B 9606. Datorita vitezei excesive folosite și din cauza poleiului format pe șosea, O. M. n-a mai avut timp să redreseze traiectoria vehiculului și s-a răsturnat în șanț, din fericire posesorul scăpind teafăr. Asemenea lui, Titu Chiriac, conducător al autoturismului 11/ 1411, circula pe D.N. 2. Nereducînd viteza s-a răsturnat, avariind grav autoturismul. Alexe Melnic, posesor al turismului 1 VN 1259, tot din cauza vitezei excesive și a poleiului, a tamponat turismul 1 DB 515, avariindu-le pe amîndouă. Un caz deosebit, prin consecințele pe care le-ar fi putut avea asupra celorlalți participanți la traficul rutier, 51 reprezintă cazul conducătorului autocamionului 21 BV 1584, Zoltán Aranios. Sub influenta alcoolului, conducătorul auto a determinat deraparea vehiculului, pe strada Siret din municipiul nostru, avariind atît aardul uunui imobil de pe această stradă, cît și autocamionul. Așa cum am mai spus, din fericire, cazurile relatate mai sus s-au soldat numai cu pagube materiale. Poate garanta, însă, cineva că nu putea fi altul deznodămîntul, că pe lingă prejudiciile materiale create nu s-ar fi putut pierde și vieți omenești ? M. C. Sculptură, simbolizînd podgoria Odobești Teatrul de estradă din Deva 7»FETE-FETE LA REVISTA“ Despre Teatrul de estradă din Deva, prezent miercuri seara in sala Teatrului din Focșani, cu un spectacol intitulat: „Fete-fete la revistă", publicul știa, dinainte, puține lucruri ; circula vag zvonul despre unele succese dobindite pe scenele cîtorva teatre din țară cu ocazia unor turnee trecute — dar aceste elemente erau, evident, insuficient pentru recomandație certă. Singurul criteriu ce urma să decidă adevărata valoare a colectivului teatrului rămînea, bineînțeles, spectacolul. Afișînd un titlu la o primă vedere ingenios, spectacolul de estradă „Fete fețe la revistă" părea să aibă toate datele de a constitui un deconectant agreabil pentru publicul focșănean. Asociind la aceasta și amănuntul de loc neînsemnat că în postura de semnatar al muzicii alături de Ștefan Răduț, apărea și cunoscutul compozitor Nicolae Kiriulescu, nu e greu de dedus unde urca cota speranțelor. Din păcate, însă, cele două reprezentații susținute de actorii din Deva au constituit, cu rare excepții, o decepție. Nebeneficiind, cum s-ar fi putut crede, de o idee unitară, care să subordoneze armonios momentele componente ale spectacolului, „Fețefete la revistă" a părut o corabie fără catarg, plutind în voia valurilor inspirației (nu prea fericite) ale textierilor Alexandru Darian și Constantin Zărnescu. Lipsite de busolă, unele „plutiri" mai line pe parcurs n-au putut să înlăture decit vag sentimentul de improvizație care a predominat. Regizorul, una și aceeași persoană cu textierul Al. Darian, a vizat succesul cu orice preț, muzînd în acest scop pe etalarea tuturor forțelor de care dispune Teatrul de estradă din Deva. Așa se face că pe scenă a apărut o curioasă combinație de texte coregrafice, aparținînd unor epoci diferite: un dans »western" (momentul coregrafic oferit de cuplul de balerini Elena și Dumitru Hanea fiind printre cele mai reușite din spectacol), un „can-can“ ilustrat scenic cu o surprinzătoare lipsă de sincronizare, sau unele secvențe de film mut“, realizate și ele cu stîngăcie. Concepția unui text coregrafic (autor Titus Burducea) s-a dovedit în genere precară ca, de altfel, însăși posibilitățile formației de balet a teatrului. Menită să atragă cel maii repede publicul, momentele de muzică ușoară au fost și ele, contrar așteptărilor, un fel de frate siamez al coregrafiei: majoritatea pieselor prezentate de grupul soliștilor n-au trecut pragul unei interpretări oarecare, aici o parte de contribuție aducîndu-și și melodiile cîntate — aproape fără excepție palide, fără Contur. Nici chiar eforturile unor soliști mai dotați, ca Puiu Faur, Cornel Negrescu sau Lidia Bircă n-au reușit să salveze piesele din anonimat. Doar tînărul Regiani Mindoca a cules, cu șlagărul „Evrika" un buchet de aplauze, dar și acestea determinate în parte de melodia în sine și mai puțin de vocea interpretului. Singurele care s-au detașat din nota generală a spectacolului au fost momentele vesele. Și acestea nestructurate suficient pe o idee predominantă, descinzînd parcă dintr-un almanah cu cîteva zile rupte, unele scheciuri umoristice, interpretate de Lucian Radulian, George Casan și Mihai Istrate au reușit să capteze sala, stîrnind o bună dispoziție contagioasă. Dar și aici au existat, din aceeași rațiune a goanei după un succes ieftin, unele momente cînd comicul a alunecat spre burlesc, satira spre vulgar, rîsul fiind o determinantă străină de efectul artistic veritabil. Pe un plan, aceste exagerări umoristice s-au întilnit cu alte ,exagerări" sonore și ele la fel de greu de suportat. Pe acest teren, intenția regizorului Al. Darian de a imprima spectacolului un ritm alert, cu cît mai puține pauze, au găsit în Emil Moise și arhitectul Andrei Ivănescu-Damaschin — realizatorii decorurilor și costumelor — doi colaboratori buni, dar handicapați și ei de slăbiciunile de fond ale spectacolului. Nu ne putem stăpîni, la capătul acestor considerații, o întrebare: Pe ce criteriu se contractează, la Focșani, spectacolele artistice și muzicale ? Pe cel al numelui pe care îl are un teatru ? Reprezentația de miercurea trecută a demonstrat contrariu. De aceea, uzînd de un calambur, sugerat de însuși titlul revistei de la Deva, am vrea să credem că ne viitor organizatorii din municipiu vor renunța a mai face... fețe-fețe, și vor proceda in baza unei singure rațiuni: aceea a valorii spectacolului. Ion ROȘU (Urmare din pag. I) cu pat furnire plan. Să ascultăm confesiunea inovatorului: — Un electrician nu se poate rezuma numai la înlocuirea rezistențelor, e prea puțin. Omul trebuie să dialogheze permanent cu locul său de muncă și pentru aceasta nu-i trebuie decit curaj. Am realizat multe inovații , unele, care erau mai simple, nici nu le-am dus la cabinetul tehnic spre a fi omologate, a înlătura o limită, a îmbunătăți starea tehnică a “îmi utilaj, iată Două optici ce înseamnă pentru mine curajul. Ideile trebuie acoperite, practic, prin corectarea realității, prin modernizarea procesului de producție. A observa nu e totul, a avea curajul intervenției, iată ce mi se pare esențial. — Totuși, unii tineri au o părere deformată despre curaj. De ce oare? "— Poate că numai din dorința unei "afirmări" spectaculoase. De fapt munca este singurul prilej in care îți poti reliefa cinrvingerile interioare, unicul mediu în care spiritul întreprinzător devine expresia curajului. Dacă ne gindim că Mihai Dima nu-ți petrece ziua de muncă numai în fata unei mansete de concepție, ci intr-un sector cu obligații zilnice în ce privește activitatea sa, meritele acestui pasionat inovator apar de la sine. Subtextul inovației explică curajul opțiunii pentru dinamismul spiritual ce activizează în permanentă conștiința civică, constituind astfel un mijloc eficient de modernizare a producției. „Omul care gîndește singur“, gîndește pentru semenii săi și exprimă lapidar polemizarea cu "clipele dulci" ale automultumirii. Spectacol inaugural listă a tuturor genurilor de artă. Acțiunea va spori numărul formațiilor artistice de amatori, conlucrînd la îmbunătățirea calității repertoriului și, în același timp va crea cadrul necesar prezentării periodice, în fata muncitorilor, a unor spectacole bine închegate. Artiștii amatori de la C.P.L. Gugești au inaugurat seria spectacolelor, oferind auditoriului, in sala de festivități a Întreprinderii, un program interesant, în cadrul căruia s-a remarcat un echilibru bun între genurile de artă prezentate. Primul spectacol constituie începutul unui drum de loc ușor de parcurs și, cînd afirmăm aceasta, avem în vedere accentul ce trebuie pus pe calitatea interpretativă la nivelul exigențelor actuale, pentru ca, în final, pe scena Teatrului din Focșani — cum se prevede în programul organizatorilor — să fie prezentat un spectacol de înaltă ținută educativă și artistică. Mircea CONSTANTIN Din dorința de a dinamiza și stimula activitatea formațiilor artistice de amatori ale intreprinderilor și instituțiilor, Consiliul județean al sindicatelor a prevăzut pentru perioada noiembrie 1971 — mai 1972, organizarea de spectacole in unitățile respective, prin care să se asigure o trecere în re tv VINERI 26 NOIEMBRIE 18-00 Deschiderea emisiunii — Căminul. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea Lor. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă. 20.15 Intermezzo muzical. 20.25 Film artistic: .Nemurire". 22.05 Panoramic științific. 22.35 Telejurnalul de poante. SÎMBĂTĂ 27 NOIEMBRIE 16.15 Deschiderea emisiunii — Emisiune în limba germană. 18.00 Buna seara, fete ! Bună seara, băieți! 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna internațională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial: „Invadatorii“ (III. 21.50 Tele divertisment. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.05 Seară de romanțe. DUMINICĂ 28 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 8.15 Gimnastica pentru toti. 8.30 Cravatele roșii 10.00 Viata satului. 11.10 Să întelegem muzica — Ciclu de inițiere muzicală prezentat de cunoscutul dirijor Leonard Bernstein. Emisiunea a ll-a. Atomii muzicali despre intervale. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în Limba maghiară. 14.00 Sport. Fotbal: Rapid—Jiul Petroșani (Divizia A) Transmisiune directă de la Stadionul Republicii — Box, Polonia—R.F.G. înregistrare de la Wroclaw. 16.00 Postmeridian. 17.10 Film serial Pentru tineret: Planeta Gigantilor. 18.00 Cîntare patriei — concurs coral interjudețean. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri. Lelek si Bolek în vacantă: „Autostop". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportajul săptămînii. Un drum. Uzina de autocamioane din Brasov la jumătate de veac de existentă. 20.20 Film artistic: Căpitanul Fracas22.05 Microrevista — Constanta. Spectacol realizat cu colaborarea interpreților Stat, ai Teatrului Teatrului de Liric si ai Teatrului muzical „Fantasio" din Constanta. 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Duminica sportivă. LUNI 29 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 18.00 Scena. Emisiune de informație și critică teatrală. 18.30 Aplauze pentru români (interviziune). 18.50 Stop-cadru. 19.15 Publicitate. 19.201 001 de seri : Lelek și Bolek în vacanță. „Prima zi de vacanță". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România '75. Pentru nevoile omului. 20.10 Roman foileton: Marile speranțe (III) 21.00 Selecțiuni din Festivalul de muzică ușoară de la Skoplje. 21.20 Programul făuririi conștiente a viitorului. Sensul și finalitatea cunoașterii. 21.45 Comorile Albei. 22.20 Din țările socialiste Tirana, capitala R.P. Albania. 22.35 Telejurnalul de noapte. MARȚI 30 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 18.00 Steaua polară. Cabinet de Orientare școlară și profesională. Uzine subterane. 18.30 Revista Literară TV. 19.00 Breviar juridic. 19.15 Traderea de amortizare A.D.R.S. 19.20 1 001 de seri: Lelek și Bolek în vacanță: Robinson. 19.30 Telejurnalul de seară. 20 00 Cincinalul în acțiune — județul Teleorman — azi și în 1975. 20.10 Avanpremieră. 20.15 Reflector. 20.30~Seară de teatru: Febre — de Horia Lovinescu. 21.50 Muzica în imagini. O transpunere în imagini a celebrei lucrări simfonice „Nopți în grădinile Spaniei” de Manuel de Falla. 22.20 Prim plan: Florica Bucur, președinta comitetului sindical al întreprinderii textile „Bucegi" — Pucioasa. 22.45 Telejurnalul de noapte. MIERCURI 1 DECEMBRIE PROGRAMUL 1 14.00—15.45 Fotbal: Dinamo—Steaua (divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul Dinamo. 18.00 „Danubius ’71". Reportaj din Tr. Măgurele. 18.15 „Mult, o dulce și frumoasă..." 18.30 Confruntări. Față în fată cu propriile angajamente (anchetă în întreprinderi constructoare de mașinii. 18.50 Luminile rampei; întîlnire cu opereta... la Brasov. 19.10 Tragerea cronoexpres. 19.20 1 001 de seri : Lelek și Bolek în vacantă. Cantonamentul,. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Dragoste supremă. România, emisiune de versuri și cîntece patriotice. 20.30 Telecinemateca, „în numele leali" este filmul care l-a impus pe Pietro Germi. 22.15 Avanpremieră. 22.20 Telealob. Republica Africa Centrală 22.40 Canțonete cu Ion Stoian, Ion Fărculete și Ștefan Pîrjol. 23.00 Telejurnalul de noapte. JOI 2 DECEMBRIE PROGRAMUL 1 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.30 Tineri soliști de muzică populară: Filofteia Lăcătușu, Florica Ungur, Valeria Mihăilă, Ștefan Vasile. 18.50 Timp si anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. „De ce fac copiii frecvent răceli?" 19.20 1 001 de seri: Lelek si Bolek în vacanță „Braconierul". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Avanpremieră. 20.05 Reflector. 20.20 Tineri despre ei înșiși. 21.20 Comici vestiți ai ecranului în lumea... sportului. Pelicule antologice cu: Max Linder, Charlie Chaplin, Zinotto, Dodo, Lupino, Harold Lloyd. 21-50 Mai aveți o întrebare? 22.30 15 minute cu Engelbert Humperdinck. 22.45 Telejurnalul de noapte. VINERI 3 DECEMBRIE PROGRAMUL 1 18.00 Căminul. 18.40 Album coral. Inregistrare realizată de corul Filarmonicii de Stat „Oltenia" din Craiova cu prilejul recentului concert susținut la Ateneul Român. 18.55 Arta plastică. Anuala de grafică. Galati 1971. 19.10 Tragere* loto, 19.20 1 001 de seri. Lelek si Bolek îh vacantă: „Luna Park”. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă ” de Eugen Mândric. 20.15 Avanpremieră. 20.20 Film artistic : „Drumul demnității". 21.50 Selectiuni din noua versiune scenică a operetei „Plutașul de pe Bistrița" de Filaret Barbu. 22.20 Contraste In lumea capitalului. 22.35 Telejurnalul de noapte. SÎMBĂTĂ 4 DECEMBRIE PROGRAMUL 1 14.00 Fotbal: Petrolul—U.T.A. (Divizia A) Transmisiune directă de la Ploiești. 15.45 Box: Polonia—Anglia — înregistrare de la Varșovia. 16.30 Emisiune în limba germană. 10.15 Ritm, tinerețe, dans. 1900 Efigii lirice. Versuri de Mihai Beniuc. Violeta Zamfirescu. Adrian Păunescu. Mihai Negulescu. 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri: Lelek și Bolek în vacantă. ,Jocul de-a carnavalul“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Săptămîna internațională. 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial: Invadatorii (III). 21.50 Teledivertisment. Dicționar muzical-distractiv: Literele H, I, J. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 Interferențe lirice: Romanțe pe versuri de poeți clasici români. 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Memoria pămîntului românesc (reluare). 10.00 Buletin de știri. 10.05 Trandafir de la Moldova — muzică populară. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Din muzica popoarelor. 11.15 Pe teme juridice. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Cintecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămînii — Henry Purcell. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Revista economică. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Melodii de Richard Stein si Petre Mihăiescu. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Pentru patrie. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Revista șlagărelor. 21.45 Din repertoriul cîntărețului Petre Alexandru. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.80 Concert de scară. 22.55 Moment poetic. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO MEMENTO • MEMENTO Programul TV de la 26 noiembrie la 4 decembrie 1971 se. Redacția și administrația Focșani strada M. Kogălniceanu nr. 7. Telefon 15 79; 30 35; 2174; 20 98. radio VINERI 26 NOIEMBRIE PROGRAMUL r 0.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Snort. SI ELIMINA»PENELE“ ORGANIZATORICE cari, dar care trebuie ora bine rezolvate, pentru ca deservirea acestor trasee de care am vorbit si a altora unde se constată asa-zise „ore de vîrf" să se realizeze în condiții optime, menita să asigure fluxului de călători posibilități de transport la orele stabilite și în condiții civilizate. O atentă sondare a orelor de vîrf pe anumite trasee, mai mult soliditate, poate duce la repartizarea judicioasă a autobuzelor; lucrul acesta se poate realiza în primul rînd prin impiegații de mișcare, primii oameni care iau contact nemijlocit cu realitatea de pe peroane. Generalizarea sistemului de distribuire a biletelor de călătorie numai de la casa de bilete, pe baza diagramei locurilor, poate duce la o repartizare judicioasă a numărului de călători pe autobuze, evitîndu-se supraaglomerarea lor, deteriorarea si eventualele urmări nefaste pentru viata călătorilor. Respectarea orelor de plecare în cursă, constituie o altă posibilitate de satisfacere a cerințelor călătorilor, și, un alt lucru care trebuie respectat , echipamentul mașinilor este obligatoriu. In el, pe lingă cel tehnic, intră credem noi, si obligativitatea existenței tăbliței indicatoare a traseului in spatele parbrizului. Să nu mai fie nevoie să cauți minute în șir o mașină sau alta ! Am enumerat cîteva soluții care pot si trebuie să fie îndeplinite în asa fel incit buna deservire a traseelor de călători să devină o realitate de care să beneficieze în primul rînd cetățenii, și asupra modului în care vor beneficia vom mai reveni. (Urmare din pag. 1) ocazionali pentru acest traseu, nu circulă frecvent. De destule ori, însă, au avut „surpriza" să rămînă pe jos, pierzînd minute prețioase în așteptarea unui alt autobuz. Pornind de la cele observate, am angajat o discuție cu șeful Autonării de călători, tovarășul Costel Dragomir. Nu avem intenția s-o reproducem ; punctăm doar concluziv cîteva deficiențe, pentru care, evident, s-au încercat multiple Sustifi- cinema VINERI 26 NOIEMBRIE Cinema „UNIREA" Focșani — „Hello Dolly" (I—II) (orele: 14.45, 17.45, 20.45). Tel. 1204. Cinema „FLACĂRA" Focșani — „Floarea soarelui", (orele 15.15, 17.15, 19.15, 21.15). Tel. 1161. Cinema „POPULAR“ Adjud — „Sunetul muzicii (I—II). Cinema „POPULAR“ Panciu — Frumoasele vacanțe". Cinema „VICTORIA" Odobești — „Moartea filatelistului". Cinema „LUMINA" Mărășești — „Săptămîna nebunilor". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în program. Vineri -26 noiembrie 1971 FOTBAL ...Și din nou, bucuria victori« I ...]t din nou au fost clopote și tălăngi pe »23 August" si steagurile pe deasupra tribunelor și în sufletul nostru, și undeva, foarte aproape de locul Pe care-l ocupam, o sirenă nămaznică adunîndu-ne tumultul. Oamenii aceia minunați ce formează publicul unui meci au venit și de această dată și au umplut stadionul. O clipă m-am temut că o să fim tare numini în această miercure care se cheamă iar de aur a fotbalului nostru, dacă ne aînchim și la splendida victorie a U.T.A.-ei, dar am umplut din nou tribunele și chiar dacă focșănenii n-au mai fost prezenți ca atunci, provincia a fost totuși reprezentată. De aici, din tribune, ca și în duminica meciului cu cehoslovacii, s-a dat semnalul victoriei, al cîntecului. Din punctul nostru de vedere, al suporterilor, a fost o zi superbă. Numai că n-a mai fost ziua meciului cu Cehoslovacia... Intîi,cu o seară înainte, a fost declarația antrenorului galez care voia să ne toarne venin in suflete, afirmînd, nici mai mult nici mai puțin, că ei, adică galezii, care pînă acum n-au prea făcut mare ispravă cu vreo țară europeană, au rînduri serioase pentru victorie. Apoi, a fost pregătirea meciului, inteligent făcută, nici vorbă, dar în eventualitatea cînd adversarul trebuie scos din ritm, cînd trebuie tatonat, atunci da, e bună temporizarea, sigur că e bună. Dar mai tîrziu, cînd am văzut că putem obține calificarea, cînd am văzut că sîntem mai buni, pentru că miercuri între echipa noastră și cea galeză a fost o diferență netă în favoarea noastră, de ce n-am îndrăznit să avem personalitate, de ce n-am forțat nota jocului și n-am vrut spectacolul? Am avut toate șansele de partea noastră, și un arbitraj cert, și un adversar fără mari pretenții, și jucători buni și deschiderea scorului în primele minute. Pe deasupra, publicul îmbrăcat în haine de sărbătoare. Și totuși, miercuri am fost la un meci oarecare unde fiecare echipă și-a făcut locul ei și unde, culmea, n-am asistat decit la un singur contraatac periculos al galezilor —arma preferată a oaspeților, se spunea — cînd mingea a lovit bara porții noastre, și, poate, și la mingea aceea pe care Răducanu, foarte sobru și atent, a respins-o înălțîndu-se spectaculos. Mai departe însă, am acționat după schemă... Acum, cînd ne-am calificat în sferturile de finală ale campionatului european, printre cele mai bune opt echipe ale continentului — performanță și așa excelentă — unora li s-ar putea părea deplasată poziția noastră. Dacă judecăm numai din punctul de vedere al calificării. Dar mai departe, ce facem ? Ia să observăm cine sunt cei cu care vom jurca? Numai formații de prima mină, nu? Ei bine, de acum încolo nu mai putem aștepta conjunctura, nu știu dacă mai beneficiem de avantajul terenului în ultimele două meciuri, și sigur nu mai beneficiem. De acum încolo ne trebuie o concepție personală de joc, ne trebuie o echipă care să vrea si să știe să-și impună jocul, indiferent în fața oricărui adversar. Miercuri am putut să facem cu mai multă distincție lucrul acesta, și totuși, în jocul echipei noastre a fost prezent șablonul. Adică, iarăși afurisita temporizare. Multe minute din mecie Radu Nunweiler a pasat lateral ori înapoi. Deleanu a dat de la 40 de metri mingea acasă. Lucescu s-a întors spre centru și mult în urmă căutînd pasa și nu străpungerea. Publicul, cel care și-a susținut formidabil echipa, a reacționat, pentru că el nu mai vroia întoarcerea la o idee care nu ne-a adus nimic bun, el, publicul, cel pentru care de fapt i se pregătește și victoria și spectacolul vroia o echipă pe linia meciului cu cehii. Ați văzut că, în acest context nici Dobrin n-a mai fost cel de altădată? Pentru că Dobrin care jucase magistral cu cehii, care este jucătorul de excepție, creînd pe teren, in funcție de fiecare fază si nu repetînd o lecție, a fost obligat de antrenori să joace retras, mai pregnant în repriza a doua, și să tempereze, o doamne, să tempereze jocul, să facă mîntă cînd s-ar mai fi putut da goluri, cînd am fi putut să jucăm măcar pentru public. Și, totuși, au fost și lucruri frumoase în acest meci. Incepind cu frica lui Răducanu de publiC, de antrenori, de presă, frica aceea care-l făcea să privescă cu atenția secunde bune înainte de a degaja, a nu face copilării. Deși, odată tot și-a permis, spre deliciul tribunelor, trecerea mingii pe la spate, ascuptind-o , adversarului. A mai fost golul lui Cula, Lupescu, donceptional, cînd rapidistul a țîșnit pur si simplu dintre adversari, s-a înăltat cu un cap deasupra celorlalți și a înscris. Apoi, cei aleși, acest formidabil Iordănescu, cu un dribling pe centimetru pătrat dacă s-ar putea spune așa, alături de Dobrin care a făcut ce-a vrut cu apărarea galeză. Au fost momente ce se văd numai acolo, nu la televizor, cînd Dobrin își trecea mingea de pe un picior pe altul, de la spate, o pendula, fără să plece din același loc, îngenunchindu-$i adversarii. De aceea n-am înțeles de că Dobrin n-a fost lăsat să joace, și de ce la toate centrările lui Iordănescu nu avea cine să vină. A mai fost iarăși, acest Dumitru, fieo*bosit, care nu poate fi deposedat, și Deleanu. Și apoi, iarăși acea splendidă centrare din repriza a doua, cînd Iordănescu care mitea fi oprit numai prin fault și-a înșirat adversarii pe drum, a pasat lui Radu, a reprimit și iarăși s-a dus cu doi adversari în spate, centrînd impecabil, servindu-i golul lui Lucescu. Сu toate acestea, ca și alte momente de fotbal autentic, m-au făcut să regret de ce s-a mai născut pe lume temporizarea... Și, în sfîrșit, U.T.A.: am văzut reluate, la televizor, cele trei goluri ale arădenilor, am văzut ceva din magnificul meci de la Arad? De ce joacă textiliști așa de frumos, de ce mai cred unii că victoriile lor sînt întîmplătoare? Și poate răspunsul este mai simplu decît putem crede, pentru că U.T.A. este lăsată să joace fotbal, să creadă în bucuria jocului. Pentru aceasta merită să credem în ea... Ion PANAIT COMBINATUL SIDERURGIC GALAȚI RECRUTEAZĂ MUNCITORI NECALIFICAȚI cu stagiul militar satisfăcut, absolvenți a 4—7 clase, pentru calificare prin cursuri de scurtă durată în meseria de: — manevrant vagoane — acar — revizor ace Actele necesare: — copie legalizată de notariat a actului de studii în copie nelegalizată a actului de naștere ! In timpul școlarizării se asigură cazare gratuită. Relații suplimentare la telefonul 1 8300, interior 231. TIPARUL I Intraprinderea poligrafică Bacău