Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)
1971-10-14 / nr. 698
Pag. 2 11 000 ore de hărnicie 2 750 de tineri din municipiul Focșani au realizat într-o singură zi unsprezece mii ore de muncă patriotică pe ogoarele cooperativelor agricole de producție, prin depănușarea a 200 tone de porumb și încărcarea a 250 tone cartofi, destinați I.P.I.V.L.F. Subliniem hărnicia entuziastă a acestor tineri, dragostea și respectul lor față de muncă și așteptăm vești asemănătoare din toate colțurile Vrancei. Lăcomia pierde omenia înțelepciunea populară sancționează prin aforismele sale orice abatere de la normele morale. Zilele acestea, cooperatorii din comuna Cotești, organizați în grupe de control și sprijiniți de organul de miliție teritorial, au surprins pe Neculai Badiu, Sandu Postâvaru, Petre Pîrvu, Marin Bălosu ș.a, în timp ce încercau să sustragă din punctele viticole ale celor două cooperative agricole de producție 250 lăzi cu struguri. în curînd, fapta lor reprobabilă va fi sancționată și de instanță. Apropo de Tomis Dumitru Lădaru din comuna Jariștea, a fost salariat la întreprinderea de vie și vin Focșani, în funcția de gestionar. Primea și trebuia să expedieze coniac diferiților beneficiari din țară. Și-a descoperit însă o subită pasiune pentru „colecționarea" frauduloasă a sticlelor Tomis pe care le sustrăgea sistematic spre a le schimba apoi cu „mărci". Pentru paguba adusă avutului obștesc, va fi trimis cîtva timp la penitenciar, spre a medita în liniște. Slalom... După citeva păhărele mai mult ,Costică Ardeleanu din comuna Garoafa s-a suit la volanul tractorului și a început să-și etaleze aptitudinile sale de autentic cascador, spre groaza celorlalți conducători auto. Oprit la timp de organele de miliție ce supravegheau atent circulația, pilotul nostru de încercat... tractoare va fi trimis în judecată pentru conducere în stare de ebrietate. Rubrică realizată de G. ALECU A numit ȘCOLARE IN FAZA... LIPSEI DE INTERES Legarea învățămintului de practică, educarea prin muncă și pentru muncă a elevilor, sunt deziderate de mare actualitate ce presupun, printre acțiunile de primă urgență, înființarea la nivelul fiecărei unități școlare de ateliere — „mini" întreprinderi în cadrul cărora elevii parcurg în mod concret alfabetul muncii. Se cunoaște grija deosebită pe care partidul și statul o acordă realizării acestor obiective, grijă care e necesară să găsească la nivelul fiecărei localități, a fiecărei școli măsuri ferme, o preocupare permanentă în direcția traducerii cu hotărîre in viată a acestor sarcini de mare responsabilitate. Iată de ce, raidul anchetă pe care l-am întreprins și-a propus tocmai consemnarea stării de febrilă preocupare ce presupunem că este caracteristică școlilor din județul nostru in această etapă. Primul popas îl facem în comuna Jariștea, comună cu puternice unităti economice. Discuția pe care o realizăm pe marginea problemei de fată cu conducătorii unor unităti școlare, precum și ai unor sectoare economice scoate la iveală o singură concluzie : problema înființării de ateliere școlare a frămîntat pe cei de aici, doar ca o chestiune incidentală... Dovadă? Pînă acum nu s-au avut în vedere o serie de lucruri ce țin de o organizare temeinică : problema spațiului, a profilelor, a dotării cu materiale etc. Variantele numeroase ce au fost luate în discuție, vădind — spunem noi — lipsă de hotărîre, nesiguranță, slabă cunoaștere a condițiilor reale. Chiar dacă pînă în momentul de fată cele întreprinse nu reprezintă argumente, dovezi de interes cert, discuțiile finale au scos în evidență o multitudine de posibilități, toate așteptindu-și, bineînțeles, urgenta fructificare. Și, sperăm că la realizarea acestui deziderat un rol hotărîtor, de altfel pe măsura disponibilităților, îl va avea cooperativa agricolă de producție, unitate de mare putere economică. Dacă la Jariștea lucrurile mai sunt fixate în perimetrul dulcei nepăsări, nu credeam că și în orașul Odobești încadratura va fi aceeași... Dar, cuvintele primarului orașului, tovarășul Mihai Dumitru, „am făcut un plan frumos, am vorbit frumos, dar, practic, n-am întreprins nimic..“ exprimă elocvent întreaga stare de lucruri puțind fi luate drept efigie a „interesului" ce se manifestă la nivelul celor două școli generale, și a liceului — unități existente în localitate. Ceea ce am putut, constata sunt de fapt foarte puține lucruri îmbucurătoare : la Școala generală nr. 1 funcționează, e drept, un atelier de croitorie și altul de tîmplărie, de asemenea există spații disponibile și pentru amenajarea celorlalte profile de ateliere preconizate (inclusiv pentru liceul. Dar, dotarea celor mai multe din acestea lasă încă mult de dorit, patronarea unor ateliere de către o serie de instituții — cum ar fi I.A.S., I.I.L., U.M.T.F. — reducîndu-se doar la... promisiuni. In același timp, nu putem trece cu vederea peste indiferenta si lipsa de maturitate cu care o serie de cadre didactice de la liceul teoretic din Odobești (în frunte cu directorul unității, profesorul Ilia Geantă) privesc organizarea și funcționarea atelierelor școlare. Sperăm — ca și la Jariștea ! — că hotărîrea cu care s-a pornit la lucru la Odobești (abia acum!) ne va face să consemnăm cu de repede rezultate de bun nivel. Raidurile-anchetă organizate de către redacția noastră pentru cunoașterea preocupărilor și măsurilor luate în direcția ființării atelierelor școlare vor continua. Cum ne-am propus să urmărim lucrurile concrete întreprinse în această direcție vom puncta concluziv rândurile de astăzi. • Se constată încă foarte mult dezinteres din partea slujitorilor școlii în depistarea unor tradiții locale de muncă, evaluarea exactă a posibilităților existente etc. • Sprijinul unităților economice de la nivelul comunelor și orașelor promisiune și nu faptă așa cum s-ar dori. > 0 Dotarea atelierelor școlare este problemă care interesează încă parte puțin unitățile economice. De o așa? 0 Se impune din partea tuturor factorilor interesați mai multă inițiativă, interes și preocupare pentru diversitate. Tr. OLTEANU „Cind măseaua te doare...“ foileton Dacă te dor măselele este foarte simplu , vă adresați unui medic stomatolog de la policlinica teritorială unde va pocnit din localitatea durerea. Totul poate fi rezolvat cu promptitudine numai dacă ai contractat răceala în timpul nopții ca în timpul zilei să primiți îngrijirile medicului. Invers, e mai greu. Spun că nu trebuie să disperi, in cazul cind noaptea durerea cere medic, anestezie și crește, pentru că, chiar dacă în Focșani, policlinica stomatologică nu are serviciu de gardă cu medic specialist, are pază contractuală. Pentru a crea atmosferă de lucru și în timpul nopții, două cabinete cu vederea la stradă sunt luminate. Omul în haine maron, vrei nu vrei, dacă încerci poarta cu zăbrele de cer, o să te întrebe . — Pe masa, te doare danturat — idî, și dai din cap mai rar pentru a pricepe și el. — Păcat că nu ți-o pot scoate, era de-ajuns să încerci să sări gardul și îi găseam cu leacul, acum însă pentru că, eu mi-s dom' doctor, ascultă și aici sfatul meu, că-s om pășțt ca și mneata. Dacă te doare la cald, te clătești în gură cu mușețel răcit și... invers. Din 4 în 4 ore ceri să-ți dea șase bunghi de tetraciclină, de colo din colț, unde e farmacia, că au gardă noaptea, ăștia nu. Bunghii trebuie să-i înghiți, știi matale. Dacă vezi că te doare și te pricepi să scrii, eu zic să nu-ți pierzi noaptea de pomană umblînd prin casă, scrie cîteva rînduri și întreabă-i pe cei de la Direcția sanitară, de ce nu se face ele gardă și noaptea la stomatologie. Zău, m-am plictisit și eu singur... C. BĂLĂCI ROTILAȘ — cîntec de haiduc, cîntecul lemnului... _____(Urmare din pag. 1) frumos merită să muncești oricum. Și apoi, dacă totul ar fi ușor, nu ai avea cum să intri prin încercări. Și nici ce să știi despre tine. Lupta abia de la greutăți începe... A început apoi lucrul. De dincolo, din cealaltă parte a drumului, îi răspundea secondîndu-i motorașul lui Costică Ghimpu. Am urcat mai departe. Peste cîteva minute, l-am găsit pe maistrul Chitroceanu. „E greu să ne găsiți pe noi, sînteț toată ziua în pădure. De altfel, toată viața mi-am petrecut-o aici... — Te-ai gîndit vreodată că ai fi putut să devii și altceva ? — Aici, la noi, majoritatea bărbaților aleg pădurea, asta este prima noastră dragoste. — Și totuși, ce înseamnă pădurea pentru dumneata ? O clipă, am privit din nou munții, pădurile toate care erau acolo, cromatica lor de sărbătoare. La fel a făcut si maistrul Chitroceanu. Abia apoi mi-a răspuns: — Pădurea este de fapt viata noastră. Aici ai in fiecare zi sentimentul urcării, a intrării în înălțime și asta, dacă vreți, este o altă mulțumire a noastră. Vorbim acum despre acest fapt, dar el este al nostru, asa că poate niciodată nu o dăm la o parte vorbind de ea. Și apoi, te măsori în dîrzenie, pentru că aici este locul tău de muncă. — Dar oamenii ? Iarăși a urmat o pauză. L-am înțeles, nu pentru că n-ar fi putut răspunde imediat, dar despre oameni se pot spune multe lucruri. Iată el, de exemplu, are acum 35 de ani, și fiecare zi înseamnă acest spațiu de pădure și lemn, și mai înseamnă responsabilitate pentru cei 8 000 metri cubi de masă lemnoasă cit are punctul de exploatare pe care-l conduce. Și grija pentru arborii ce se doboară și se secționează, pentru lemnul care se alege pentru celuloză, lobde industriale, lobde de fag pentru doage, lemn de foc. Și apoi abia începi să-l întrebi și ce este el, dincolo de pădure, ce ginduri are, cum își organizează viața Dar acum eu îl aștept să-mi vorbească despre oameni, și despre lucrul lor, despre cum muncesc. Știu că nu trebuie s-o trăiască oricum și fiecare se străduiește să lucreze bine. Li se cere acea deprindere tehnică pentru a ști să creeze lemnul în sortimente de calitate. Pentru că ar putea tăia oricum, la întîmplare. Dar aici sunt ei ca oameni, și asta știu să facă, de aceea nu vor să nu fie ei, în primul rînd... Și din nou am Pădurile, și lemnul privit marcat de tractoare. IeDe acolo, ori dintr-o anumită parcelă venea lemnul infirm, pentru foc, ori alt lemn, cel ales pentru celuloză și tot de acolo plecau, ori rămîneau undeva suspendate, pe tot bronzul acestei toamne, melancoliile oamenilor și gîndurile lor. Desigur, puteam fi aici, ori mai departe, dar mă urmărea starea aceea de frumusețe și de pădure în toamnă, ca un mister așteptat... Redacția și administrația Focșani, strada M. Kogălnîceanu nr. 7, telefoni 1579; 30 35; 21 74; 20 98. Concurs... sau grijă pentru cel mai mic ? Joi 14 octombrie 1971 Așa cum am anunțat, de curînd s-a întors din Capitală unul dim participanții la semifinalele Campionatului republican masculin de șah Ion Curocichin. Pornind de la acest fapt, am purtat o discuție despre actuala reprezentare a șahului vrîncean pe plan national. RED. In confruntările pentru desemnarea celui mai bun șahist al țării au fost o prezență vrînceană solitară. Cărui fapt se datorează acest lucru ? I.C.: întrebarea dv. atinge puncte nevralgice ale acestui sport în județul nostru. Oameni care-l practică sunt destui, dar nu există posibilitatea unei pregătiri corespunzătoare. Nu există o sală adecvată, pentru a desfășura antrenamente corespunzătoare cerințelor, nu există o bibliotecă de specialitate. Nu mai vorbesc de lipsa concursurilor, ca posibilitate imediată de verificare a patentelor. Și aș vrea, în clipa asta, să mă refer la o autentică speranță vrînceană, pe care o „paște“ riscul de a se pierde : pionierul Nicușor Barbu. A cîștigat trofeul republican al copiilor pentru șah prin corespondență, un loc întîi la un concurs în Ungaria, cu participarea mai multor pionieri din țările socialiste... RED. . ...deci talente există... I.C.. ...bineînțeles. Am vorbit, despre el ca cel mai reprezentativ dintre cei tineri, dar mai sunt încă mulți. RED. Și ce credeți că ar trebui făcut, în primul rînd, pentru a se ieși din această stare de cvasianonimat a șahului vrîncean ? I.C. Rezolvate imediat lucrurile de care aminteam mai sus: condiții de antrenament, bibliotecă. Apoi concursurile , am putea organiza și noi concursuri interjudețene, cum fac cei din Bacău, Iași, Ploiești. Ultimul an în care Focșaniul a găzduit un concurs de șah mai... serios a fost una din semifinalele din anii '51 — 52. De-atunci însă... Ne-am simți foarte onorați, și șahul vrîncean ar cîștiga mult, dacă, spre exemplu, s-ar cere ca una din semifinalele de anul viitor să fie organizată la Focșani. Aici însă ne trebuie și sprijinul C.J.E.F.S.ului, pe care, să nu se supere nimeni pe mine, pînă acum nu l-am prea simțit! Am avea foarte mult de cîștigat, de asemenea, dacă periodic ar fi invitat un nume de rezonanță pentru șahul românesc, pentru conferințe pe teme șahiste sau un simultan la cîteva mese.. S-ar învăța enorm de mult în urma unor asemenea acțiuni. Fină una alta, nu ne rămîne decit să așteptăm ! RED. Mulțumindu-vă pentru amabila participare, nu ne rămîne și nouă decit să așteptăm rezultatele acestei discuții-activant pentru cei care răspund de acest sector de activitate pe plan județean. Așteptarea am dori-o consumată în măsuri care să permită afirmarea șahiștilor vrinceni, din ce in ce mai mult în confruntări de valoare. Discuție consemnată de Mihai CABEL POPICE Duminică, 10 octombrie, pe arena de popice a Asociației sportive „Confecția" Focșani s-au întilnit, într-un joc amical, reprezentativele de popice ale municipiilor Focșani și Bîrlad, întrecerea a fost echilibrată, de un bun nivel tehnic, in final victoria revenind echipei reprezentative a municipiului nostru: 4 389 p.d. — — 4 383 p.d. Iată și loturile folosite de cele două echipe : Bîrlad — Gonța, Teletin, Jitivnic, Groza, Puroiu, Ureche, Focșani — Udrea, Sofronie, Mureșan, Costache, Sarău, Enăchescu. In clasamentul individual, neoficial, pe primul loc s-a clasat Gheorghe Enăchescu, din reprezentativa municipiului Focșani, cu 806 p.d. SAI ! Talente există, preocupare... ba! La semănatul griului (Urmare din pag. 1) gîndu-se într-un astfel de „ritm", înseamnă că pentru însămîntarea celor 2 096 de hectare ar mai trebui 50 de zile. Și atunci cum rămîne cu respectarea epocii optime, cu îndeplinirea angajamentelor luate de conducerile acestor unități de stat ? Se știe cit de prețioasă este fiecare clipă bună de lucru, că din zori și pînă în noapte este necesar să domnească o activitate însuflețită pînă cind ultimul petec de pămînt va fi semănat în condiții calitativ superioare. E timpul, deci, să se ia măsuri hotărîte de remediere grabnică a situației, cei vinovați de crearea acestor întîrzieri trebuind să fie trași la răspundere. Și în unele unități din sectorul cooperatist s-a manifestat în ultimele două zile o condamnabilă nepăsare față de încheierea semănatului griului în termenul optim. Iată cîteva dintre ele : Să recapitulăm : în două zile bune de lucru, la C.A.P. Gugești și Biliești nu s-a însămînțat nici un hectar, la Mircești ș Mărășești, Țifești, Gorbița, Milcovul, cîte 10 hectare, la Tănăsoaia 16 hectare, la Voetin 22 hectare, iar la Răstoaca 34 de hectare. Ce viteză zilnică de lucru la însămînțări se înregistrează în aceste unități, dacă socotim că norma unei singure semănători este de 12 hectare pe zi ? Față de această situație inadmisibilă. Direcția generală județeană, Uniunea județeană a C.A.P., consiliile de administrație din cadrul întreprinderilor agricole Focșani și Panciu, au obligața să ia măsuri energice și hotărîte pentru ca activitatea din aceste unități agricole de stat și cooperatiste să intre pe făgașul normal. Nimănui nu îi este permis să se joace cu pîinea țării. Denumirea Supraf. planul, cu Supraf. însăm. Supraf. însăm. unității______________griu__________la 11 oct. a.c. la 13 oct. a.c Mircești 450 16576 Mărășești 500 330 340 Țifești 400 210 220 Gugești 540 251 251 Voetin 300 168 190 Biliești 470 300 300 Corbița 720 410 420 Tănăsoaia 600 290 300 Milcovul 450 280 290 Răstoaca _________550____________ 262 296 Transportul în comun (Urmare din pag. 1) posibilitatea unei staționări prelungite în atelierul de reparat. — Ce alte măsuri s-au inițiat pentru îmbunătățirea transportului in comun in perioada anotimpului rece? — Zilele acestea s-a organizat, pentru toți conducătorii auto, o instruire specială cu probleme legate de circulația pe timp de iarnă, tocmai din dorința de a nu ignora și minimaliza importanta normelor rutiere reglementate de lege. Curînd se vor construi trei adăposturi pentru pasageri în stațiile Blocuri sud, Bahne și Centru. Pentru deszăpezirea traseelor, întreprinderea noastră va folosi un tractor prevăzut cu lamă și utilaje închiriate de la Il C.F. Buzău. — Există, totuși, nemulțumiri ale cetățenilor privind transporturile în comun; în timpul iernii ele nu se vor accentua? — Aceste nemulțumiri sunt justificate. Trebuie însă să arătăm că față de numărul mărit al traseelor existente, cel al autobuzelor a rămas același. Pe de altă parte ni s-au repartizat în acest an trei microbuze, în loc de trei autobuze cum cerusem noi. Și încă ceva, din cele 33 autobuze pe care le avem, unele vor fi în curînd casate. Apare deci un gol pe care trebuie să-l acoperim prin achiziționarea unor mijloace de transport capabile să satisfacă cerințele legitime ale cetățenilor din orașul nostru. Apoi, unele defecțiuni se datorează și străzilor care nu sînt bine întreținute sau supraîncărcării mașinilor cu pasageri peste limita admisă. Aceasta atrage după sine deteriorarea timpurie a unor piese. Un singur exemplu: pînă la 30 septembrie a.c. la autobuze au fost schimbate 107 discuri de ambreiaj în valoare totală de 18 757 lei! Faptul că încă nu avem o stație de întreținere și exploatare (construcția ei va începe în trim. IV 1972 n.r.) ne împiedică la angajarea unui număr mai mare de tehnicieni — avem un singur maistru și 18 mecanici la... 170 de mașini! Totuși, printr-o mai bună organizare a muncii vom depăși greutățile temporare și credem că transportul în comun nu va fi deficitar. tv JOI 14 OCTOMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Interpretul săptămânii s 'Anca Agemolu. 20.30 Pagini de umor. „Stan și Brandelicvenți“. 21.20 Cadran internațional. 22.10 Serenade, canțonete, arii din operete. 22.43 Telejurnalul de noapte. VINERI 15 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Căminul. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea LOTO. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă. 20.15 Cîntece patriotice. 20.30 Univers XX. 21.00 Film artistic: „Ghepardul" (partea a II-a). 22.15 Din muzica popoarelor. 22.40 Telejurnalul de noapte. radio JOI 14 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară din Transilvania. 10.30 Clubul călătorilor. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Cîntece patriotice. 12.00 Cîntă Sylvie Vartan. 12.30 întîlnire cu melodia populară și intrepretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămlnii — Antonio Vivaldi. 14.48 Melodii populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 21.45 Dragi mi-s cîntecele mele — muzică populară. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. cinema JOI 14 OCTOMBRIE Cinema „UNIREA" Focșani — „Omul orchestră". (Orele 14.45—16.45— 17.45—20.45). Tel. 1204. Cinema ,,FLACĂRA" Focșani — „Haiducii lui Șaptecai" (Orele 15.15— — 17.15—19.15—21.15). Tel. 1104. Cinema „POPULAR" Adjud — „Bătălia de pe Neretva (I—II). Cinema POPULAR“ Panciu — „Călugărița" (I—II). Cinema „VICTORIA" Odobești — „Tudor" (I—II). Cinem „LUMINA“ Mărășești — „Eliberarea" (I—II). N. R. Redacția nu-și asumă răspunderea fată de eventualele schimbări în program. MEMENTO • MEMENTO MEMENTO MEMENTO • MEMENTO lomiiiiiiiiiiiiii _____ FIRMĂ SAU REALITATE? (Urmare din pag. 1) preocupare de mare însemnătate pe care am dori să o întîlnim în toate magazinele de prezentare și desfacere. Ignorînd însă, cerințele și interesele cumpărătorilor, unele întreprinderi împreună cu magazinele lor, au rămas, pe undeva, la periferia acestui deziderat. O analiză a funcționării magazinelor din Adjud și Panciu, aparținînd Fabricii de confecții din Focșani, a rolului pe care îl au acestea în viata orașelor, ne-au dus la unele concluzii edificatoare. Bunăoară, aceste unități sunt ocolite de cumpărători pentru simplul motiv că din rafturi ,lipsesc unele articole extrem de solicitate de populație. — Nu găsești o haină mai ca lumea, un pardesiu, ne spune Nicolae Mocanu din Panciu. Ci, tot mărfuri în mare parte demodate, țesături depășite ca model și colorit... Am văzut vitrinele magazinului de prezentare și desfacere din Focșani al aceleiași întreprinderi de confecții. Două rochii, o fustă, un costum bărbătesc pe manechin. Așadar, nimic care să justifice gradul de atracție, de reclamă al vitrinei, intri și ceri un pardesiu de copil, bărbătesc sau de damă, o cabană, un palton. Cele două vinzătoare îți răspund la unison : — Nu avem ! Și aflăm că, în vară magazinul nu avea ce vinde, iar spre toamnă a primit articole... de vară, care, după o săptămînă au fost puse la pachet, pentru sezonul viitor. Magazinul nu-și îndeplinește planul și e firesc să se întîmple aceasta. Revenim la Adjud, inspectorul comercial din cadrul consiliului popular orășenesc, tovarășul Jan Pascaru ne relatează următoarele : — Mi se pare că magazinul de prezentare și desfacere al Fabricii de confecții este prezent numai cu firma, neurmărind perseverent scopul pentru care a fost creat. Multe dintre mărfuri apar aici demodate, fără căutare. Credem că această unitate va reuși să completeze golurile care apar uneori în rafturile magazinelor cooperativei de consum. Firesc ar fi ca în rafturile acestor magazine să se găsească din belșug toate modelele și sortimentele care se confecționează în respectiva întreprindere. Or, ni se pare anormal ca niște haine cu defecte sau peste care vremea îndelungată de stocare și-a pus amprenta, să fie împinse sub ochii cumpărătorilor, cu eticheta unei fabrici de confecții cu renume, cum este cea de la Focșani. Se cuvine, deci, ca magazinele de prezentare și desfacere să tină seama de interesele cetățenilor, să le ofere produse superioare din punct de vedere calitativ. Luarea unor măsuri ar fi de natură să rezolve multe dintre anomaliile menționate mai sus. IpMBUOT și întreprinderea de gospodărie comunală și locativă Focșani strada Eroilor nr. 2 ANGAJEAZĂ INGINER HORTICOL pentru funcția de inginer principal sau șef de sector spații verzi. Salarizarea conform H.C.M. 914/1969. TIPARUL: întreprinderea poligrafică Bacău