Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)

1971-10-14 / nr. 698

Pag. 2 11 000 ore de hărnicie 2 750 de tineri din municipiul Focșani au realizat într-o sin­gură zi unsprezece mii ore de muncă patriotică pe ogoarele cooperativelor agricole de pro­ducție, prin depănușarea a 200 tone de porumb și încărcarea a 250 tone cartofi, destinați I.P.I.V.L.F. Subliniem hărnicia entuziastă a acestor tineri, dra­­gostea și respectul lor față de muncă și așteptăm vești asemă­nătoare din toate colțurile Vrancei. Lăcomia pierde omenia înțelepciunea populară sanc­ționează prin aforismele sale orice abatere de la normele mo­rale. Zilele acestea, cooperatorii din comuna Cotești, organizați în grupe de control și sprijiniți de organul de miliție teritorial, au surprins pe Neculai Badiu, San­du Postâvaru, Petre Pîrvu, Ma­rin Bălosu ș.a, în timp ce încer­cau să sustragă din punctele vi­ticole ale celor două coopera­tive agricole de producție 250 lăzi cu struguri. în curînd, fap­ta lor reprobabilă va fi sancți­onată și de instanță. Apropo de Tomis­ Dumitru Lădaru din comuna Jariștea, a fost salariat la în­treprinderea de vie și vin Foc­șani, în funcția de gestionar. Primea și trebuia să expedieze coniac diferiților beneficiari din țară. Și-a descoperit însă o su­bită pasiune pentru „colecțio­narea" frauduloasă a sticlelor Tomis pe care le sustrăgea sis­tematic spre a le schimba apoi cu „mărci". Pentru paguba adu­să avutului obștesc, va fi trimis cîtva timp la penitenciar, spre a medita în liniște. Slalom... După citeva păhărele mai mult ,Costică Ardeleanu din comuna Garoafa s-a suit la volanul tractorului și a început să-și e­­taleze aptitudinile sale de au­tentic cascador, spre groaza ce­lorlalți conducători auto. Oprit la timp de­ organele de miliție ce supravegheau atent circula­ția, pilotul nostru de încercat... tractoare va fi trimis în jude­cată pentru conducere în stare de ebrietate. Rubrică realizată de G. ALECU A numit ȘCOLARE IN FAZA... LIPSEI DE INTERES Legarea învățămintului de practică, educarea prin muncă și pentru mun­că a elevilor, sunt deziderate de mare actualitate ce presupun, printre ac­țiunile de primă urgență, înființarea la nivelul fiecărei unități școlare de ateliere — „mini" întreprinderi în cadrul cărora elevii parcurg în mod concret alfabetul muncii. Se cunoaș­te grija deosebită pe care partidul și statul o acordă realizării acestor o­­biective, grijă care e necesară să gă­sească la nivelul fiecărei localități, a fiecărei școli măsuri ferme, o preocu­pare permanentă în direcția traducerii cu hotărîre in viată a acestor sarcini de mare responsabilitate. Iată de ce, raidul anchetă pe care l-am întreprins și-a propus tocmai consemnarea stării de febrilă preo­cupare ce presupunem că este carac­teristică școlilor din județul nostru in această etapă. Primul popas îl fa­cem în comuna Jariștea, comună cu puternice unităti economice. Discu­ția pe care o realizăm pe marginea problemei de fată cu conducătorii unor unităti școlare, precum și ai unor sectoare economice scoate la iveală o singură concluzie : proble­ma înființării de ateliere școlare a frămîntat pe cei de aici, doar ca o chestiune incidentală... Dovadă? Pînă acum nu s-au avut în vedere o serie de lucruri ce țin de o organizare temeinică : proble­ma spațiului, a profilelor, a dotării cu materiale etc. Variantele nume­roase ce au fost luate în discuție, vădind — spunem noi — lipsă de hotărîre, nesiguranță, slabă cunoaș­tere a condițiilor reale. Chiar dacă pînă în momentul de fată cele între­prinse nu reprezintă argumente, do­vezi de interes cert, discuțiile finale au scos în evidență o multitudine de posibilități, toate așteptindu-și, bine­înțeles, urgenta fructificare. Și, spe­răm că la realizarea acestui dezide­rat un rol hotărîtor, de altfel pe mă­sura disponibilităților, îl va avea cooperativa agricolă de producție, u­­nitate de mare putere economică. Dacă la Jariștea lucrurile mai sunt fixate în perimetrul dulcei nepăsări, nu credeam că și în orașul Odobești încadratura va fi aceeași... Dar, cuvintele primarului orașului, tovarășul Mihai Dumitru, „am făcut un plan frumos, am vorbit frumos, dar, practic, n-am întreprins nimic..­“ exprimă elocvent întreaga stare de lucruri puțind fi luate drept efigie a „interesului" ce se manifestă la ni­velul celor două școli generale, și a liceului — unități existente în loca­litate. Ceea ce am putut, constata sunt de fapt foarte puține lucruri îmbucură­toare : la Școala generală nr. 1 func­ționează, e drept, un atelier de croi­torie și altul de tîmplărie, de asemenea există spații disponibile și pentru a­­menajarea celorlalte profile de ate­liere preconizate (inclusiv pentru li­ceul. Dar, dotarea celor mai multe din acestea lasă încă mult de dorit, patronarea unor ateliere de către o serie de instituții — cum ar fi I.A.S., I.I.L., U.M.T.F. — reducîndu-se doar la... promisiuni. In același timp, nu putem trece cu vederea peste indiferenta si lipsa de maturitate cu care o serie de cadre didactice de la liceul teoretic din Odobești (în frunte cu directorul u­­nității, profesorul Ilia Geantă) pri­vesc organizarea și funcționarea ate­lierelor școlare. Sperăm — ca și la Jariștea ! — că hotărîrea cu care s-a pornit la lucru la Odobești (abia acum!) ne va face să consemnăm cu­ de repede rezultate de bun ni­vel. Raidurile-anchetă organizate de către redacția noastră pentru cunoaș­terea preocupărilor și măsurilor lua­te în direcția ființării­­ atelierelor șco­lare vor continua. Cum ne-am propus să urmărim lu­crurile concrete întreprinse în aceas­tă direcție vom puncta concluziv rân­­durile de astăzi. • Se constată încă foarte mult dezinteres din partea­­ slujitorilor școlii în depistarea unor tradiții lo­cale de muncă, evaluarea exactă a posibilităților existente etc. • Sprijinul unităților economice de la nivelul comunelor și orașelor promisiune și nu faptă așa cum s-ar dori. > 0 Dotarea atelierelor școlare este problemă care interesează încă parte puțin unitățile economice. De o așa? 0 Se impune din partea tuturor factorilor interesați mai multă iniția­tivă, interes și preocupare pentru di­versitate. Tr. OLTEANU „Cind măseaua te doare...“ foileton Dacă te dor măselele este foarte simplu , vă adresați unui medic stomatolog de la policli­nica teritorială unde va pocnit din localitatea durerea. Totul poate fi rezolvat cu promptitu­dine numai dacă a­i contractat răceala în timpul nopții ca în timpul zilei să primiți îngrijirile medicului. Invers, e mai greu. Spun că nu trebuie să disperi, in cazul cind noaptea durerea cere medic, anestezie și crește, pentru că, chiar dacă în Foc­șani, policlinica stomatologică nu are serviciu de gardă cu me­­dic specialist, are pază contrac­tuală. Pentru a crea atmosferă de lucru și în timpul nopții, două cabinete cu vederea la stradă sunt luminate. Omul în haine maron, vrei nu vrei, dacă în­cerci poarta cu zăbrele de cer, o să te întrebe . — Pe masa, te doare danturat — idî, și dai din cap mai rar pentru a pricepe și el. — Păcat că nu ți-o pot scoa­te, era de-ajuns să încerci să sări gardul și î­i găseam cu leacul, acum însă pentru că, eu mi-s dom' doctor, ascultă și aici sfatul meu, că-s om pășțt ca și­­ mneata. Dacă te doare la cald, te clă­tești în gură cu mușețel răcit și... invers. Din 4 în 4 ore ceri să-ți dea șase bunghi de tetra­ciclină, de colo din colț, unde e farmacia, că au gardă noap­tea, ăștia nu. Bunghii trebuie să-i înghiți, știi matale. Dacă vezi că te doare și te pricepi să scrii, eu zic să nu-ți pierzi noap­tea de pomană umblînd prin ca­să, scrie cîteva rînduri și întrea­bă­-i pe cei de la Direcția sani­tară, de ce nu se face ele gardă și noaptea la stomatologie. Zău, m-am plictisit și eu singur... C. BĂLĂCI ROTILAȘ — cîntec de haiduc, cîntecul lemnului... _____(Urmare din pag. 1) frumos merită să muncești oricum. Și a­­poi, dacă totul ar fi ușor, nu ai avea cum să intri prin încercări. Și nici ce să știi despre tine. Lupta abia de la greutăți înce­pe... A început apoi lucrul. De dincolo, din cealaltă parte a drumului, îi răs­pundea secondîndu-i mo­torașul lui Costică Ghim­pu­. Am urcat mai depar­te. Peste cîteva minute, l-am găsit pe maistrul Chitroceanu. „E greu să ne găsiți pe noi, sînteț­ toată ziua în pădure. De altfel, toată viața mi-am petrecut-o aici... — Te-ai gîndit vreoda­tă că ai fi putut să devii și altceva ? — Aici, la noi, majori­tatea bărbaților aleg pă­durea, asta este prima noastră dragoste. — Și totuși, ce înseam­nă pădurea pentru dum­neata ? O clipă, am privit din nou munții, pădurile toa­te care erau acolo, croma­tica lor de sărbătoare. La fel a făcut si maistrul Chitroceanu. Abia apoi mi-a răspuns: — Pădurea este de fapt viata noastră. Aici ai in fiecare zi sentimentul ur­cării, a intrării în înălți­me și asta, dacă vreți, es­te o altă mulțumire a noastră. Vorbim acum despre acest fapt, dar el este al nostru, asa că poate niciodată nu o dăm la o parte vorbind de ea. Și apoi, te măsori în dîrzenie, pentru că aici este locul tău de muncă. — Dar oamenii ? Iarăși a urmat o pauză. L-am înțeles, nu pentru că n-ar fi putut răspunde imediat, dar despre oa­meni se pot spune multe lucruri. Iată el, de exem­plu, are acum 35 de ani, și fiecare zi înseam­nă acest spațiu de pădu­re și lemn, și mai înseam­nă responsabilitate pen­tru cei 8 000 metri cubi de masă lemnoasă cit are punctul de exploatare pe care-l conduce. Și grija pentru arborii ce se do­boară și se secționează, pentru lemnul care se alege pentru celuloză, lobde industriale, lobde de fag pentru doa­ge, lemn de foc. Și apoi abia începi să-l întrebi și ce este el, dincolo de pădure, ce ginduri are, cum își organizează via­ța­ Dar acum eu îl aștept să-mi vorbească despre oameni, și despre lucrul lor, despre cum muncesc. Știu că nu trebuie s-o trăiască oricum și fieca­re se­ străduiește să lu­creze bine. Li se cere acea deprindere tehnică pentru a ști să creeze lemnul în sortimente de calitate. Pentru că ar putea tăia oricum, la în­­tîmplare. Dar aici sunt ei ca oameni, și asta știu să facă, de aceea nu vor să nu fie ei, în primul rînd... Și din nou am Pădurile, și lemnul privit marcat de tractoare. Ie­De acolo, ori dintr-o anumi­tă parcelă venea lemnul infirm, pentru foc, ori alt lemn, cel ales pentru ce­luloză și tot de acolo plecau, ori rămîneau un­deva suspendate, pe tot bronzul acestei toamne, melancoliile oamenilor și gîndurile lor. Desigur, puteam fi aici, ori mai departe, dar mă urmărea starea aceea de frumuse­țe și de pădure în toam­nă, ca un mister aștep­tat... Redacția și administrația Focșani, strada M. Kogălnîceanu nr. 7, telefon­i 1579; 30 35; 21 74; 20 98. Concurs... sau gri­jă pentru cel mai mic ? Joi 14 octombrie 1971 Așa cum am anunțat, de curînd s-a întors din Capitală unul dim partici­panții la semifinalele Campionatului republican masculin de șah Ion Cu­­rocichin. Pornind de la acest fapt, am purtat o discuție despre actuala reprezentare a șahului vrîncean pe plan national. RED.­ In confruntările pentru de­semnarea celui mai bun șahist al țării au­ fost o prezență vrînceană solitară. Cărui fapt se datorează a­­cest lucru ? I.C.: întrebarea dv. atinge puncte nevralgice ale acestui sport în ju­dețul nostru. Oameni care-l practică sunt destui, dar nu există posibilita­tea unei pregătiri corespunzătoare. Nu există o sală adecvată, pentru a desfășura antrenamente corespunză­toare cerințelor, nu există o bibliote­că de specialitate. Nu mai vorbesc de lipsa concursurilor, ca posibilita­te imediată de verificare a patente­lor. Și aș vrea, în clipa asta, să mă refer la o autentică speranță vrîncea­nă, pe care o „paște“ riscul de a se pierde : pionierul Nicușor Barbu. A cîștigat trofeul republican al copiilor pentru șah prin corespondență, un loc întîi la un concurs în Ungaria, cu participarea mai multor pionieri din țările socialiste... RED. . ...deci talente există... I.C.. ...bineînțeles. Am vorbit, des­pre el ca cel mai reprezentativ din­tre cei tineri, d­ar mai sunt încă mulți. RED.­ Și ce credeți că ar trebui făcut, în primul rînd, pentru a se ieși din această stare de cvasianonimat a șahului vrîncean ? I.C. Rezolvate imediat lucrurile de care aminteam mai sus: condiții de antrenament, bibliotecă. Apoi con­cursurile , am putea organiza și noi concursuri interjudețene, cum fac cei din Bacău, Iași, Ploiești. Ultimul an în care Focșaniul a găzduit un concurs de șah mai... serios a fost una din semifinalele di­n anii '51 — 52. De-atunci însă... Ne-am simți foarte onorați, și șahul vrîncean ar cîștiga mult, dacă, spre exemplu, s-ar cere ca una din semifinalele de anul vii­tor să fie organizată la Focșani. Aici însă ne trebuie și sprijinul C.J.E.F.S.­­ulu­i, pe care, să nu se supere nimeni pe mine, pînă acum nu l-am prea simțit! Am avea foarte­­ mult de cîștigat, de asemenea, dacă periodic ar fi invitat un nume de rezonanță pentru șahul românesc, pentru conferințe pe teme șahiste sau un simultan la cî­­teva mese.. S-ar învăța­­ enorm de mult în urma unor asemenea acți­uni. Fină una­ alta, nu ne rămîne de­cit să așteptăm ! RED.­ Mulțumindu-vă pentru ama­bila participare, nu ne rămîne și nouă decit să așteptăm rezultatele acestei discuții-activant pentru cei care răspund de acest sector de acti­vitate pe plan județean. Așteptarea am dori-o consumată în măsuri care să permită afirmarea șahiștilor vrin­­ceni, din ce in ce mai mult în con­fruntări de valoare. Discuție consemnată de Mihai CABEL POPICE Duminică, 10 octombrie, pe arena de popice a Asociației sportive „Con­fecția" Focșani s-au întilnit, într-un joc amical, reprezentativele de popice ale municipiilor Focșani și Bîrlad, întrecerea a fost echilibrată, de un bun nivel tehnic, in final victoria revenind echipei reprezentative a municipiului nostru: 4 389 p.d. — — 4 383 p.d. Iată și loturile folosite de cele două echipe : Bîrlad — Gonța, Teletin, Jitivnic, Groza, Puroiu, Ureche, Focșani — Udrea, Sofronie, Mure­­șan, Costache, Sarău,­ Enăchescu. In clasamentul individual, neofici­al, pe primul loc s-a clasat Gheorghe Enăchescu, din reprezentativa muni­cipiului Focșani, cu 806 p.d. SAI ! Talente există, preocupare... ba! La semănatul griului (Urmare din pag. 1) gîndu-se într-un astfel de „ritm", în­seamnă că pentru însămîntarea celor 2 096 de hectare ar mai trebui 50 de zile. Și atunci cum rămîne cu respec­tarea epocii optime, cu îndeplinirea angajamentelor luate de conducerile acestor unități de stat ? Se știe cit de prețioasă este fiecare clipă bună de lucru, că din zori și pînă în noapte este necesar să domnească o activi­tate însuflețită pînă cind ultimul petec de pămînt va fi semănat în condiții calitativ superioare. E timpul, deci, să se ia măsuri hotărîte de remediere grabnică a situației, cei vinovați de crearea acestor­ întîrzieri trebuind să fie trași la răspundere. Și în unele unități din sectorul coope­ratist s-a manifestat în ultimele două zile o condamnabilă nepăsare față de încheierea semănatului griului în ter­­menul optim. Iată cîteva dintre ele : Să recapitulăm : în două zile bune de lucru, la C.A.P. Gugești și Biliești nu s-a însămînțat nici un hectar, la Mircești ș­­ Mărășești, Țifești, Gorbița, Milcovul, cîte 10 hectare, la Tănăsoaia 16 hectare, la Voetin 22 hectare, iar la Răstoaca 34 de hectare. Ce viteză zilnică de lucru la însămînțări se în­registrează în aceste unități, dacă so­cotim că norma unei singure semănă­tori este de 12 hectare pe zi ? Față de această situație inadmisibilă. Direcția generală județeană, Uniunea județeană a C.A.P., consiliile de admi­nistrație din cadrul întreprinderilor a­­gricole Focșani și Panciu, au obliga­­ța să ia măsuri energice și hotărîte pentru ca activitatea din aceste uni­tăți agricole de stat și cooperatiste să intre pe făgașul normal. Nimănui nu îi este permis să se joace cu pîinea țării. Denumirea Supraf. planul, cu Supraf. însăm. Supraf. însăm. unității______________griu__________la 11 oct. a.c. la 13 oct. a.c Mircești 450­­ 165­­76 Mărășești 500 330 340 Țifești 400 210 220 Gugești 540 251 251 Voetin 300 168 190 Biliești 470 300 300 Corbița 720 410 420 Tănăsoaia 600 290 300 Milcovul 450 280 290 Răstoaca _________550____________ 262 296 Transportul în comun (Urmare din pag. 1) posibilitatea unei staționări prelungi­te în atelierul de reparat. — Ce alte măsuri s-au inițiat pen­tru îmbunătățirea transportului in co­­mun in perioada anotimpului rece? — Zilele acestea s-a organizat, pen­tru toți conducătorii auto, o instruire specială cu probleme legate de circu­lația pe timp de iarnă, tocmai din do­rința de a nu ignora și minimaliza importanta normelor rutiere regle­mentate de lege. Curînd se vor construi trei adăpos­turi pentru pasageri în stațiile Blocuri sud, Bahne și Centru. Pentru desză­pezirea traseelor, întreprinderea noastră va folosi un tractor prevăzut cu lamă și utilaje închiriate de la Il­ C.F. Buzău. — Există, totuși, nemulțumiri ale cetățenilor privind transporturile în comun; în timpul iernii ele nu se vor accentua? — Aceste nemulțumiri sunt justifi­cate. Trebuie însă să arătăm că față de numărul mărit al traseelor exis­tente, cel al autobuzelor a rămas a­­­celași. Pe de altă parte ni s-au repar­tizat în acest an trei microbuze, în loc de trei autobuze cum cerusem noi. Și încă ceva, din cele 33 autobuze pe care le avem, unele vor fi în cu­rînd casate. Apare deci un gol pe ca­re trebuie să-l acoperim prin achizi­ționarea unor mijloace de transport capabile să satisfacă cerințele legiti­me ale cetățenilor din orașul nostru. Apoi, unele defecțiuni se datorează și străzilor care nu sînt bine întreți­nute sau supraîncărcării mașinilor cu pasageri peste limita admisă. Aceasta atrage după sine deterio­rarea timpurie a unor piese. Un sin­gur exemplu: pînă la 30 septembrie a.c. la autobuze au fost schimbate 107 discuri de ambreiaj în valoare tota­lă de 18 757 lei! Faptul că încă nu a­­vem o stație de întreținere și exploa­tare (construcția ei va începe în trim. IV 1972 n.r.) ne împiedică la angaja­rea unui număr mai mare de tehnici­eni — avem un singur maistru și 18 mecanici la... 170 de mașini! Totuși, printr-o mai bună organizare a muncii vom depăși greutățile temporare și credem că transportul în comun nu va fi deficitar. tv JOI 14 OCTOMBRIE 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiu­ne în limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. 19.20 1­001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Interpretul săptămânii s 'Anca Agemolu. 20.30 Pagini de umor. „Stan și Bran­delicvenți“. 21.20 Cadran internațional. 22.10 Serenade, canțonete,­ arii din operete. 22.43 Telejurnalul de noapte. VINERI 15 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Căminul. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea LOTO. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă. 20.15 Cîntece patriotice. 20.30 Univers XX. 21.00 Film artistic: „Ghepardul" (par­tea a II-a). 22.15 Din muzica popoarelor. 22.40 Telejurnalul de noapte. radio JOI 14 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. Sport. 9.30 Odă limbii române. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzică populară din Transil­vania. 10.30 Clubul călătorilor. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Din țările socialiste. 11.30 Cîntece patriotice. 12.00 Cîntă Sylvie Vartan. 12.30 întîlnire cu melodia populară și intrepretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.27 Cîntecul e pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptămlnii — An­tonio Vivaldi. 14.48 Melodii populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Tribuna radio. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Antena tineretului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 21.45 Dragi mi-s cîntecele mele — muzică populară. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. cinema JOI 14 OCTOMBRIE Cinema „UNIREA" Focșani — „Omul orchestră". (Orele 14.45—16.45— 17.45—20.45). Tel. 1204. Cinema ,,FLACĂRA"­ Focșani — „Hai­ducii lui Șaptecai"­ (Orele 15.15— — 17.15—19.15—21.15). Tel. 1104. Cinema „POPULAR" Adjud — „Bă­tălia de pe Neretva (I—II). Cinema­­ POPULAR“ Panciu — „Că­lugărița" (I—II). Cinema „VICTORIA" Odobești — „Tudor" (I—II). Cinem „LUMINA“ Mărășești — „Eliberarea" (I—II). N. R. Redacția nu-și asumă răspun­derea fată de eventualele schimbări în program. MEMENTO • MEMENTO MEMENTO MEMENTO • MEMENTO lomiiiiiiiiiiiiii _____ FIRMĂ SAU REALITATE? (Urmare din pag. 1) preocupare de mare însemnătate pe care am dori să o întîlnim în toate magazinele de prezentare și desfa­cere. Ignorînd însă, cerințele și interese­le cumpărătorilor, unele întreprin­deri împreună cu magazinele lor, au rămas, pe undeva, la periferia acestui deziderat. O analiză a funcționării magazinelor din Adjud și Panciu, a­­parținînd Fabricii de confecții din Focșani, a rolului pe care îl au aces­tea în viata orașelor, ne-au dus la unele concluzii edificatoare. Bunăoa­ră, aceste unități sunt ocolite de cumpărători pentru simplul motiv că din rafturi ,lipsesc unele articole ex­trem de solicitate de populație. — Nu găsești o haină mai ca lu­mea, un pardesiu, ne spune Nicolae Mocanu din Panciu. Ci, tot mărfuri în mare parte demodate, țesături depăși­te ca model și colorit... Am văzut vitrinele magazinului de prezentare și desfacere din Focșani al aceleiași întreprinderi de confe­c­­ții. Două rochii, o fustă, un costum bărbătesc pe manechin. Așadar, ni­mic care să justifice gradul de atrac­ție, de reclamă al vitrinei, intri și ceri un pardesiu de copil, bărbătesc sau de damă, o cabană, un palton. Cele două vinzătoare îți răspund la unison : — Nu avem ! Și aflăm că, în vară magazinul nu avea ce vinde, iar spre toamnă a pri­mit articole... de vară, care, după o săptămînă au fost puse la pachet, pentru sezonul viitor. Magazinul nu-și îndeplinește pla­nul și e firesc să se întîmple aceasta. Revenim la Adjud, inspectorul co­mercial din cadrul consiliului popu­lar orășenesc, tovarășul Jan Pascaru ne relatează următoarele : — Mi se pare că magazinul de pre­zentare și desfacere al Fabricii de confecții este prezent numai cu fir­ma, neurmărind perseverent scopul pentru care a fost creat. Multe dintre mărfuri apar aici demodate, fără cău­tare. Credem că această unitate va re­uși să completeze golurile care apar uneori în rafturile magazinelor coo­perativei de consum. Firesc ar fi ca în rafturile acestor magazine să se găsească din belșug toate modelele și sortimentele care se confecționează în respectiva între­prindere. Or, ni se pare anormal ca niște haine cu defecte sau peste care vremea îndelungată de stocare și-a pus amprenta, să fie împinse sub o­­chii cumpărătorilor, cu eticheta unei fabrici de confecții cu renume, cum este cea de la Focșani. Se cuvine, deci, ca magazinele de prezentare și desfacere să tină seama de interesele cetățenilor, să le ofere produse superioare din punct de ve­dere calitativ. Luarea unor măsuri ar fi de natură să rezolve multe dintre anomaliile menționate mai sus. IpMBUOT și întreprinderea de gospodărie comunală și locativă Focșani strada Eroilor nr. 2 ANGAJEAZĂ INGINER HORTICOL pentru funcția de inginer principal sau șef de sector spații verzi. Salarizarea conform H.C.M. 914/1969. TIPARUL: întreprinderea poligrafică Bacău

Next