Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)
1971-10-26 / nr. 708
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL 1- IV — NR. 708 MARȚI 26 OCTOMBRIE 1971— 4 pagini — 30 bani In realizarea planului de beneficii Rezultatele globale nu sunt pe măsura posibilităților Este îndeobște cunoscut faptul că beneficiul este un indicator sintetic de însemnătate deosebită pentru aprecierea activității economice a întreprinderilor. Caracterul sintetic al acestuia derivă din faptul că realizarea și depășirea beneficiului este rezultatul îndeplinirii sarcinilor de producție și desfacere pe sortimente și în cantitățile prevăzute în plan, in limitele costurilor planificate și reflectă în final eficiența întregii activități a întreprinderii, în industria județului nostru rezultatele obținute de la începutul anului confirmă importanța deosebită ce i s-a acordat acestui indicator, lucru relevat de faptul că sarcina de beneficii prevăzută fost depășită pe ansamblu cu peste 25 milioane lei. La aceste rezultate au contribuit în special colectivele de muncă din cadrul Fabricii de confecții, întreprinderea de vie și vin, întreprinderea de morărit și panificație, care au depășit substanțial planul de beneficii. Printre unitățile care nu-și realizează planul de beneficii se află Fabrica chimică Mărășești, cu nerealizare de aproape 0,5 milioane și mai ales unitățile de exploatare și industrializare a lemnului din Vidra și Focșani. Principala cauză a nerealizării sarcinilor globale de beneficii pe întreprindere sau a unor indici de rentabilitate planificați pe unele produse, se datorește depășirii prețului de cost al producției ca o consecință a depășirii consumurilor specifice la unele materii prime și materiale. Bunăoară, unele secții și sectoare de producție de la întreprinderea de industrie locală Focșani, nu realizează indicii de rentabilitate planificați la o serie de produse datorită folosirii sub capacitate a utilajelor cu care au fost dotate, efectuînd în același timp însemnate cheltuieli neproductive care au influențat negativ activitatea economică. Depășiri importante la consumurile de materii prime și materiale Ing. St. ILIESCU (Continuare în pag. a IV-a) Duminică, tinerețea ca o emblemă... Duminică, soarele parcă își ascundea petalele, vîntul trecea și mătura cu asprime vegetatia și numai acolo, printre lanurile de porumb și printre acele hectare de vii ale podgoriilor vrîncene, siluetele kaki ale detașamentelor Gărzilor patriotice se desenau ca o emblemă frumoasă și viguroasă de tinerețe. Dimineața, din Focșani, Panciu, Mărășești și Adjud au plecat mașinile cu primele subunități de tineri, în 3 ferme viticole ale I.A.S. Odobești. 700 de membri ai brigăzilor patriotice de la întreprinderile focșănene^ C.E.I.L., ^ Fabrica de confectii, I.A.D. si spital au dat aj tutor la dulesul strugurilor. Intr-o altă întreprindere de stat, la I.A.S. Focșani, 150 de tineri de la Industria locală și Cooperativa .Prestarea" au încărcat în mașini și transportat la patule 65 tone de porumb. Aceeași operație au executat-o și cei 120 membri ai grărzilor patriotice la C A.P. Panciu, ca și cei 200 de tineri din Odobești , ce au participat la strînsul cartofilor și al porumbului U C.A.P. Odobești. Tot în cadrul acestor acțiuni de muncă patriotică, 200 de tineri de la subunitățile din Adjud s-au aflat lîndă cooperatorii din Păunești ajutînd la strînsul recoltei de porumb. Acțiuni asemănătoare au mai avut loc și cu participarea membrilor brigăzilor patriotice din orașul Mărășești, ca și de la alte întreprinderi focșănene, cum ar fi U.M.T.F., P. T. T. R., Vinialcool, U. J. C. C. Cooperativa „Sporul" și altele... La Baza de numire a cerealelor din Focșani am întîlnit, sub conducerea strungarului Ion Buioaică, 71 de tineri de la Autobaza de transporturi Focșani, ce ajutau la stringerea porumbului, la așezarea lui în Dătule. Printre ei, electricianul Mircea Dima, frații Toader și Cristea Dinulie, mecanici și tehnicianul Radu Munteanu care-și uneau eforturile cu ale celorlalți în această acțiune de muncă patriotică. I. P. La Stația de epurare a apelor uzate AU ÎNCEPUT PROBELE TEHNOLOGICE 1 Respectînd termenul fixat de organul județean de partid și de stat ca, la ’’25 octombrie 1971 să fie declanișat de probele tehnologice ale instalațiilor și aparaturii de la Stația de epurare a apelor uzate, printr-o mai bună colaborare către 11.J.C.M., , și I.G.C.L. Focșani, operațiunea a putut fi înfăptuită, îeri,1 au început efectiv probărilor în cadrul procesului tehnologic al Stației de epurare, modalitate care va permite " rodajul instalațiilor, descoperirea" și remedierea unor eventuale deficiențe ale lucrărilor de construcții-montaj, acomodarea personalului de exploatare etc. Așa cum ne asiguraseră anterior factorii de răspundere de la I.J.C.M. și I.G.C.L., aici au fost executate pînă sîmbătă (23 octombrie a.c.) o serie deucrări care condiționau intr-un fel probele tehnologice, întregul proces de epurare a apelor uzate provenite din diverse activități în tema municipiului Focșani. S-au montat pompa și un trifon la pompelor, s-au executat lucrări casa de sistematizare pe verticală. De asemenea, de aproape o săptămână, forțe ale șantierului nr. 2 efectuează hrăzduirea digurilor iazurilor biologice, în aceeași suită, de acțiuni,care determina începerea probelor tehnologice. I.G.C.L. a asigurat roata podului raclar de la decantor,a efectuat un reglaj anti eficient al întregului agregat, astfel incit respectivele roți să nu se mai „descalțe“ de „pingeaua" de cauciuc care le protejează. Firește, acestea ar fi în mare lucrările. Deci, o dată probele declanșate — și ele vor ține o perioadă de mai multe luni, pînă se va umple metantancul cu nămol și apoi în urma unui complex proces acesta va fi propulsat pe platformele de unde, vor rezulta îngrășămintele chimice — va trebui acordată o atenție deosebită urmăririi programului de probare, bunei întrețineri și exploatări a instalațiilor. Investițiile făcute pentru execuția și dotarea Stației de epurare a apelor uzate vor să-și găsească corespondent în trebui exploatarea și funcționarea obiectivului la întreaga capacitate, fără întreruperi, în acest sens, vedem necesitatea urgentării dotării cu scule de întreținere și pentru reparații, archiziționari. aparaturii și punerii ,cit mai grabnice în funcțiune a laboratorului Stației de epurare. Se impune, de asemenea, executarea lucrărilor aferente racordării celei de două linii de alimentare cu energie a electrică a stației, ca și imontarea unui post telefonic. După cum bine s-a văzut,atunci cînd există mai multă preocupare din partea celor interesați — și răspunzători în același timp — in realizarea obiectivelor de investiții, acestea pot fi racordate , în timp optim necesităților și abilitățiilor, pentru care au fost create. Iată ce am dori, ca pe viitor ,constructorii din județul Vranicea, pe baza unei largi și efective activități și colaborări să-și onoreze prompt obligațiile cele, revin ! AI. CRIHANA Imagine de Id Secția do prefabricate din beton — Doaga. Pregătiri pentru iarnă la Centrul de legume Gugești. Treptele mausoleului au vibrat tainic... Niciodată pină- azi n-am reușit, mai deplin și mai convingător, să îneleg cât de viguroasă este legătura dintre trecut și prezent și cită strălucire și densitate, capătă această legătură atunci când ajunge să se materializeze. După cum, niciodată n-am crezut, că, dincolo de reguli și norme, de practici și Însemne de regulament poate exista un perimetru al trăirii intense, al afectivității și sensibilității totale. N-am crezut. Și totuși... 24 octombrie. Zi de toamnă cu soare strălucitor ce se urcă pe treptele cerului fară căldură și fără zvicnet dintr-o împărăție de galben pur. Are mai mult o strălucire metalică, distantă, ireală pe care o reimparte apoi pe ielele și pe hainele noastre, pe frunze și pe tot ce ne înconjoară ca un semn a intrării sub zodia culorilor. Sîntem la Mausoleul din Mărășești. Bate un viht ușor asemenea unei dungi de piiză. Pe treptele mausoleului, unul lingă altul, solemni și gravi, mai solemni și mai gravi decit e dreptul ghrilei lor, stau ■planeți. Versurile alunecă pe piatra înegrită de timp, coboară spre cripte, înfășoară zidurile masive... eroii care au murit pentru apărarea patriei, nu sunt morți, ei trăiesc prin noi... cuvintele devin însemne, capabile să intrante timpul, să dureze. Urmăresc alături de alte zeci de priviri tot acest ceremonial ce aduce la finiul a 22 din cei mai buni școlari ai clasei a IV-a de la Școala generală nr. 7 din focșani cravata roșie de pionier, parte din drapelul de luptă al__partidului. Mă așteptăm să întîlnesc pe chipurile proaspeților purtători ai cravatei purpurii emoția. Incertitudinea, sfiala. N-am aflat lip că se numesc Roxana Vileu. Cornelia Stoica, Gheorghe Hodorog, Traian Luca sau Petre Almășan ș.a. fiecare din ei pășește calm și hotărit, cu o fermitate ce ne surprinde. Dincolo de pași, dincolo de gestul sigur al mincii întinse spre drapelul tricolor pentru a rosti jurămîntul solemn, dincolo de fiecare cuvînt ce se rostește aici ghicim arderile intense, trăirea totală. Avem senzația, așa cum stăm în marginea acestui careu viu, că sufletele copiilor se deschid spre promisiuni de mari împliniri, că fiecare cuvînt rostit se coboară petală pe treptele vii ale făgăduinței fără margini „voi învăța... voi muncii... fiu de nădejde al patriei mele... voi fi credincios poporului și Partidului Comunist Român.. Ascultăm. Ne depărtăm de pasivitatea acestui verb venind în întîmpinarea vorbelor rostite și descifrîndu-le nu ca un legămîrit al unui singur și unic moment ci, ca o legătură viabilă, adincă îrntre vîrste și epoci. Sub greutatea lor inimile sînt circuri deschise spre idealurile mari ale slujirii patriei și partidului. E o zi de toamnă cu soare strălucitor ce urcă pe treptele cerului dintr-o Împărăție de mîini făcute căuș, din inimi tinere și suflete curate. Cu litere grele, pe frontonul mausoleului stă scris Intru slava eroilor neamului" iar,de undeva, alte cuvinte le vin in întîmpinare : „fiu credincios al poporului și Partidului Comunist Român“. Peste ani, treptele mausoleului au vibrat tainic și au vorbit pentru măreția generației de constructori ai comunismului. O. TRAIAN Sfîrșit de toamnă în podgorii Intr-o telegramă adresată Comitetului județean de partid, comitetui de partid și consiliul de conducere al I.A.S. Odobești raportează cu mîndrie îndeplinirea planului la recoltarea strugurilor. Astfel, pină in prezent, față de cifra planificată de 32 390 tone struguri, au fost recoltate 32 500 tone, lucrătorii acestei Întreprinderi depunind in continuare eforturi susținute pentru stringenta pina la ultimul ciorchine a întregii producții, avînd ca prim obiectiv realizarea angajamentului pe care și l-au luat la Consfătuirea viticultorilor de la Panciu. Prezent în mijlocul harnicilor lucrători I.A.S. Odobești, trăind alături de ei bucuria acesastei frumoase realizări, unul dintre reporterii ziarului nostru a transcris citeva secvențe legate de activitatea neobosită ce domnește în această vestită podgorie a țării, secvențe pe care le publicăm mai jos. De aproape un sfert de secol, Odobeștiul are o inimă uriașă, dimensionată în timp și spațiu de oamenii și hectarele I.A.S.-ului. Deci, 24 de primăveri, 24 de toamne, în care beneficiile oferite țării depășesc în lei, o jumătate de miliard, în 24 de ani, această „fiică"a județului nostru a fost distinsă cu 120 de medalii naționale și internaționale, din care 63 de aur , la vîrsta de 14 ani (cu un deceniu în urmă)i s-a conferit „Ordinul clasa I-a; 10 la Muncii“ sută dintre muncitorii permanenți sînt purtători ai tuturor distincțiilor, de la „Medalia Muncii“ la „Steaua Republicii". Un confrate de breaslă ne sugera să vedem toamna odobeșteană cu„ focuri pe dealuri, cu ulcele de lut zvîrlite-n văzduhul dulce al acestui soare incredibil de văratec. Spre dezamăgirea confratelui, n-am văzut ca oamenii podgoriilor să-și fi racordat acum orele la chiote De istoricul „Drum al luminilor", sau la nerentabile metafore...e.ramice. Toamna aceasta se adaugă celorlalte, atestând un fenomen ușor de indentificat în perimetrul de aproape 8 000 de hectare al întreprinderii viticole ne, romanticii odobeșteapelează științific la cifre, iar economiștii simt îndemnul lăuntric de a da cifrelor un pitoresc dictat, cred, de peisajul sufletesc al muncii intense și de peisajul care farmecă privirea. Dacă orașul este frumos — și este, intr-adevăr, din ce în ce mai, frumos — aceasta se datorește faptului că aici, în podgorii, nu există un anotimp al relaxării, ci numai de transfer continuu al fanteziei în dimensiunea demnității edilitare a orașului. Evidentă devine o anumită stare de „alertă" care desființează spiritual aranțta dintre anotimpuri, dintre evenimente. Țineam chiar să-l întreb pe interlocutorul meu, tovarășul log Rides, director economic al I.A.S. care a fost cel mai de seamă moment al acestui an, cu răsfrângere în anotimpuri... — încercarea, de un dramatism pe care numai cei care l-au trăit intens, îl pot reda, mi-a răspuns tovarășul Ion Aldea. Ce frig cumplit a „fript" zilele , trecute frunzele viilor! Și pe unde a trecut, strugurii ca și oamenii, nu s-au dat bătuți de brumă, ci A. Stanciu-MILCOVIN (Conf. în pag. a IV-a) IN ZIARUL DE AZI: LEGEA cu privire la încadrarea și promovarea în muncă a personalului din unitățile socialiste de stat Se știe ca în scopul realizării unei însemnate game de servicii, cetățenii se adresează unor oficii, birouri, agenții etc., care ființează în acest scop. Normal, funcționarilor ocupați în asemenea birouri sau oficii, le revine un întreg complex de sarcini, de răspunderi , li se cere, între altele promptitudine, solicitudine, corectitudine desăvîrșită, cunoașterea ,respectarea legilor și a celorlalte acși te normative în vigoare. Aceste cerințe sînt, desigur, firești în condițiile societății noastre. Ele caracterizează stilul majorității covîrșitoare ,a salariaților ocupați în realizarea serviciilor către public. Nu o dată ni s-a întîmplat, desigur, fiecăruia , dintre noi, să fim plăcut impresionați de operativitatea și condescendența, de seriozitatea cu care ne-au fost satisfăcute doleanțele noastre legitime. Acesta este genericul, fundalul propriu stilului de muncă și viață al societății noastre. Uneori însă, se întîmplă să mai apară și să evolueze încă unele abateri de la etica profesională ale unor salariați plătiți pentru a satisface cerințele legitime ale cetățeanului. Prin intermediul unor sesizări sosite la redacție am aflat că mai sint salariați care, de după ghișeu, jignesc simțul de demnitate și justiție al cetățeanului care apelează la serviciile lor. Să cităm, spre exemplificare, cîteva fraze dinți—o asemenea sesizare : „Mă numesc Vasile Irod. Locuiesec în comuna Gugești. Lucrez la întreprinderea județeană de construcții-montaj din Focșani. Deoarece fac naveta, m-am adresat m mai multe rînduri cu o cerere la Agenția de voiaj Focșani pentru a mi se elibera din un abonament. Am prezentat toate actele necesare. Șeful agenției mi-a zis căitul sum in regulă deoarece trebuia să prezint o adeverință mai completă, în sensul că trebuia să se menționeze că întreprinderea al cărei salariat sunt, nu va suporta costul abonamentului. M-am conformat. Am venit cu altă adeverință în care se spunea că „pe durata deplasării, salariatul nu primește drepturi de deplasare și cazare". „Nu-i bine, mi-a zis. Trebuia fără. Am plecat și am adus o adeverință fără... S-a uitat în buletinul meu de identitate și mi-a spus că nu aș avea dreptul la abonament pentru a mă deplasa acasă de la serviciu (din Focșani la Gugești), deoarece la Gugești sunt flotant. În cele din urmă, mi s-a eliberat abonamentul solicitat. Dar, deoarece am îndrăznit să mă interesez dacă mi se eliberează distanță în schimbul sumei ce reprezintă contravaloarea abonamentului, tov. Eugen Grozea, șeful agenției, s-a supărat pe mine mi-a dat abonamentul, dar nu mi-a primit banii. A zis că mă cheamă la procuratură și la judecătorie ca să mă învețe minte să mai iau altă dată abonament fără să-l plătesc. Vă rog să mă credeți că ori de câte ori am vreme, trec pe la agenția de voiaj cu banii, dar sunt refuzat. N-am fost chemat nici la procuratură, ca să explic situația..." Incidentele de acest fel nu sunt singulare, Iată ce ne-a declarat tovarășul Vasile Stroe, dulgher, salariat al aceleiași întreprinderi, care lucrează pe un șantier din Mărășești: — Ne pierdem prea mult timp. Nu cunosc cum se numește tovarășul de la Agenția de voiaj, dar întotdeauna am avut necazuri. Eu mă duc, lunar, cu lista pentru a obține mamente pentru toți navetiștii alecdemici. Am fost adeseori pus pe drumuri. Bacă adeverința nu-i bună, bacă nu știm să scriem frumos și să mai umblăm pe la școli... Ne-am adresat tovarășei Elena Galațchi, salariată în cadrul serviciului pentru probleme de personal al întreprinderii unde lucrează cei care au relatat faptele. Ne așteptam să existe aici o vină în ceea ce privește eliberarea adeverințelor necesare emiterii abonamentelor. — Am întocmit adeverințele așa cum ni s-a spus, atunci cind tovară- Mircea IAAR (Continuare în pag. a IV-a) Cind solicitudinea este înlocuită cu șicane anchetă TIMPUL PROBABIL Astăzi: Vreme schimbătoare cu cerul mai mult noros -cinci var, cădea ploi de scurtă durată, Vînt potrivit cu intensificări din sectorul nordvestic. Temperaturile mintale vor oscila între 0 și 3 grade, iar maximele între 10 și 12 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vreme relativ frumoasă cu cerul senin. Vor cădea ploi la începutul intervalului. Vînt slab pînă la moderat. Dimineața ceață locală. Temperaturile minime vor oscila între 2 și 5 grade, iar maximele între 13 și 14 grade Celsius. Cu prilejul Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România DEPUNERI DE COROANE Cu prilejul celei de-a 27-a aniversări a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România, ieri dimineață, la monumentele ostașilor români și sovietici din Focșani, au fost depuse coroane de flori din partea gărzilor patriotice, inspectoratelor de securitate și miliție precum și din partea detașamentelor de pregătire a tineretului. La solemnitate au participat tovarășii Zenovie Moldovan, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, Petrache Lixandru, secretar al Comitetului municipal de partid Ion Chirescu prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal Focșani, ofițeri și subofițeri. Deschiderea cursurilor Universității serale de marxismleninism a Ieri, în sala Ateneului din Focșani, avut loc deschiderea cursurilor Universității serale de marxism-leninism și a formelor de învățămint de tip superior care ființează în municipiu. Au fost prezenți peste 600 studenți ai Universității serale și cursanți de la alte forme superioare de învățămint organizate pentru diferite categorii de intelectuali: ingineri, economiști, cadre didactice, medici, juriști, cadre de conducere din economie. De asemenea, au participat lectori ai Comitetelor județean și municipal de partid, precum și secretari ai organizațiilor de partid din întreprinderile și instituțiile municipiului. Cu acest prilej, tovarășul Simion DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., a expus tema intitulată „Activitatea Partidului Comunist Român pentru formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor". Expunerea a fost urmărită, de întreaga asistență, cu viu interes. CORESPONDENȚII NE TRANSMIT: Vrincioaia Din inițiativa comitetului executiv al consiliului popular al comunei Vrîncioaia, și prin munca patriotică a cetățenilor, în satul Spinești a fost dată în funcțiune o brutărie, care va servi cetățenii celor șase sate componente. în apropierea brutăriei se construiește o fîntînă model care va asigura apa potabilă atît pentru aceasta, cit și pentru populația din zonă. Dintre cetățenii care au contribuit, prin munca lor, la realizarea acestor acțiuni, se numără : Ion ■boa, Teofil Soare, Pavel Dobrin Ion Căluian, Ion Bahnă și alții. Sihlea Sandu OCHIAN Harnicii cooperatori ai comunei Sihlea au executat, muncă patriotică, trotuare prin din beton pe cele două străzi centrale ale satului. în prezent, pe distanta de 1 km, de la gară și pînă la sediul consiliului popular, membrii cooperatori își construiesc, cu mijloace proprii, podețe din ciment. Valoarea lucrării se cifrează la aproximativ 20 000 lei. C. GEORGESCU amănuntul cotidian EVOLUȚIE Ni s-a întîmplat de multe ori să discutăm cu oameni care muncesc efectiv în aceeași unitate productivă de zece, douăzeci, treizeci de ani sau chiar mai mult. Muncesc și totul li se pare firesc, întimpină uneori dificultăți, inerente oricărui loc de muncă, și le depășesc, fără să se gîndească o clipă să abdice de la îndatoririle lor de oameni ai producției. Dimpotrivă, ei constată că greutățile le îmbogățesc experiența, îi călesc. Aserțiunile noastre au, desigur, pînă aici, un iz de generalitate. Intr-adevăr, e aici vorba de adevăruri generale, caracteristice membrilor societății noastre. Ceea ce ne-a îndemnat să ne oprim asupra lor sînt gîndurile unui om, ale unui maistru constructor de drumuri forestiere. Ion Damian se numește. Lucrează în această muncă de peste 37 de ani. Și nu se simte obosit. Același elan și aceeași inițiativă îl caracterizează și astăzi ca și acum douăzeci de ani. în plus, dispune de cunoștințele practice pe care numai un om cu o îndelungată activitate le poate avea. Maistrul Damian, în decursul îndelungatei sale activități, a fost nevoit desigur, să facă față multor dificultăți. Nu vorbește decit rareori despre ele. Ceea ce reține este evoluția pe multiple planuri, progresele și succesele obținute pe parcursul a două decenii. La început, își amintește, a fost mai greu. Munca era mai anevoioasă. Utilajele erau puține. Dar nu s-a dat bătut. A muncit fără preget pentru ca totul să evolueze conform legilor noastre obiective de dezvoltare. Și lucrurile au evoluat. Situația de acum nu se mai compară cu începuturile. Iar evoluția viitoare, ne asigură maiștrii care s-a apropiat simțitor in acești ani de virsta pensionării, va fi și mai fructuoasă în ceea ce privește rezultatele muncii, viața în general. L. MIRCEA