Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)
1971-10-28 / nr. 710
ORGAN Al CIRinETULUI JURTIAN VRAHGEA Al P.CJ. $1 Al CONSILIULUI POPUNLAR JUDEȚIAN ANUL IV NR. 710 JOI 28 OCTOMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani INVESTIȚIILE ACTUALULUI CINCINAL se înscriu pe linia politică a partidului de dezvoltare multilaterală a economiei noastre socialiste Amplul program de investiții — parte integrantă și reprezentativă a planului cincinal 1971—1975, plan statuat prin recenta lege adoptată de sesiunea Marii Adunări Naționale — corespunde politicii științifice a partidului nostru, de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate. Programul adoptat asigură progresul economic al patriei noastre, contribuie la dezvoltarea unei puternice economii în concordanță și în spiritul Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R. Dinamica investițiilor se Înscrie ca o mărturie elocventă a năzuințelor și voinței poporului nostru de a dezvolta și moderniza forțele de producție, de a crea o bază trainică progresului economic și social. Pe un asemenea cadru, forul suprem al țării a consfințit voința unanimă a națiunii noastre, de a da viată planurilor elaborate de partid, de a ridica societatea românească pe noi culmi ale progresului și civilizației , o semnificație deosebită a dezbaterilor și opțiunilor statului prim al țării, o constituie faptul sică multe din obiectivele fixate sunt deja realizate la finele acestui prim an al cincinalului. După cum s-a hotărît, planul de dezvoltare economică și socială a țării pe perioada 1971—1975 prevede un volum de investiții din fondurile centralizate ale statului, însumind 470 miliarde lei, față de 420—435 cit se stabilise prin Directive. Prin adăugirea sumelor ce vor fi cheltuite de organizațiile socialiste de stat, cooperatiste și de către populație, volumul investițiilor în cincinalul 1971 — 1975 va depăși 540 miliarde lei — adică mai mult decît resursele materiale și financiare afectate acestui capitol în ultimii 10 ani. Ca o caracteristică de prim ordin a politicii acum Continuare în pag. a 11 al CIMANID A UISI VORII (în miliarde lei) Timpul probabil Astăzi, Vremea continuă să se răcească, iar cerul va fi mai mult noros. Vor cădea ploi pe alocuri transformîndu-se în lapoviță și ninsoare. Vînt cu intensificări din sectorul Temperaturile minime vor oscila estic, între 1 si 3 grade iar maximele între 7 și 10 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile , Vremea va fi rece mai ales în prima parte a intervalului, cu cerul temporar noros. Se vor semnala ploi de scurtă durată Vînt moderat, la sfîrșitul intervalului ceață. Temperaturile minime vor oscila între 1 și 4 grade iar maximele între 8 și 12 grade Celsius. Perfectarea contractelor economice, sarcină majoră a fiecărei conduceri de unitate Perioada în care ne aflăm, aduce pe agenda de lucru a conducerilor unităților productive două mari probleme : îndeplinirea exemplară a prevederilor planului pe acest an și pregătirea producției anului viitor. Un rol precumpănitor în cadrul acestor pregătiri îl are încheierea din timp a contractelor economice. După cum este cunoscut, noua legislație a contractelor economice asigură condiții favorabile desfășurării activității de perfecționare a comenzilor. Dacă legislația în vigoare facilitează conducerilor de unități încheierea contractelor economice, nu este mai puțin adevărat, că buna funcționare a acestui mecanism este determinată de modul în care se acționează de către unitățile respective. Cunoscîndu-se că în anul 1972, întreprinderilor industriale le revin sarcini sporite, este de la sine înțeles că rezultatele vor depinde în mare măsură de modul în care se va fundamenta planul de producție, de corelarea judicioasă a fondului de marfă cu necesarul de materii prime și materiale. Investigînd stadiul contractării producției la întreprinderea de industrie locală Focșani, s-a desprins faptul că, spre deosebire de perioada corespunzătoare a anului trecut, cînd exista un apreciabil volum de producție necontractată, în acest an, după cum a reieșit din situația întocmită la 20 octombrie, aproape 70 la sută din producția marfă era contractată. Urmărind pe structura de plan acoperirea cu contracte se constată o îmbunătățire certă la unele ramuri, cum ar fi , cea alimentară și prelucrarea lemnului, al căror procent oscilează între 94,6 la sută și 90,2 la sută. Judecând după situația actuală, se observă o îmbunătățire vizibilă a contractării producției la întreprinderea amintită. Este adevărat, sunt ramuri la care acoperirea mai cu contracte a producției anului viitor este mult rămasă în urmă. Așa bunăoară, la ramura metal procentul este sub 30 la sută, iar la materiale de construcții se situează cu cîteva procente peste jumătate. Căutînd explicațiile acestei stări de lucruri, directorul întreprinderii ing. Nichifor Tiron ne-a spus : — Dat fiind faptul că atît la ramură metal cît și în cea a materialelor de construcții nu s-au indicat beneficiarii de către coordonatori, contractarea producției este într-un stadiu necorespunzător. Noi însă, am luat legătura cu diferiți beneficiari, de exemplu Trustul de construcții industriale Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru încheierea de contracte la ramura materialelor de construcții, care să asigure acoperirea planului fizic stabilit de C.S.P. Totodată, s-au emis oferte pentru unitățile din județ și cele apartinînd M.A.I.A.S.A. în scopul executării de borduri și dale. — Care este situația contractării materiilor prime aferente planului de producție pe 1972 ? — Din volumul total de producție pentru anul viitor, s-a contractat materia primă în proporție de 73 la sută, diferența localizîndu-se la ramurile la care nu s-au încheiat contractele economice, unde, deși sînt emise nivelele de balanță de către coordonatori, nu s-au indicat furnizorii, în vederea perfectării contractelor. Așa cum a reieșit din datele existente la data vizitei noastre, cît și din discuțiile purtate cu directorul întreprinderii amintite, cu mai bine de două luni înainte de trecerea la producția celui de al doilea an al cincinalului, în contractarea producției, deși s-au făcut progrese evidente în comparație cu anii precedenți, există încă o serie de neajunsuri, fie determinate de nenominalizarea tuturor pozițiilor de plan, fie de lipsa unor comenzi în baza cărora planul fundamental de întreprindere să aibă acoperire cu contracte. In momentul de față, încheierea contractelor constituie o problemă deosebit de stringentă ,de rezolvarea căreia e strîns legată realizarea, din primele zile ale anului viitor, a sarcinilor la nivelul prevederilor. De aceea,conducerile unităților economice trebuie să acționeze neîntârziat pentru înfăptuirea acestui deziderat de importanță majoră, știut fiind faptul că numai pregătirea temeinică a producției anului viitor dă posibilitatea realizării exemplare a acesteia. Nicolae LADARU Vremea e în schimbare SE IMPUNE URGENTAREA RECOLTĂRII PORUMBULUI Ultimele date meteorologice ne anunță că vremea este în schimbare, favorabilă ploilor si scăderilor de temperatură. Acest fapt trebuie să constituie un semnal de alarmă pentru lucrătorii ogoarelor, ce au obligația să impulsioneze lucrările de sezon. In special, trebuie grăbită recoltarea porumbului, a strugurilor și a legumelor, spre a fi evitate pierderile datorate degradării. Referindu-ne la recoltatul leului, semnalăm faptul că pe porumbaza unor consilii intercooperatiste această lucrare a cunoscut în ultimele zile un ritm intens, înregistrîndu-se rezultate pe măsura hărniciei cooperatorilor și mecanizatorilor. Astfel, cooperativele agricole apartinînd de consiliul intercooperatist Nănești, au cel mai mare procent de realizare a C.A.P. Rîmniceni, a încheiat recoltatul porumbului, pe cele 656 de hectare, cooperatorii din Nănești mai au de cules recolte de pe numai 7 hectare din totalul de 377 hectare, iar cei din Măicănești mai au de adunat porumbul doar de pe 45 hectare din cele 535 afectate acestei culturi. Deci, pe total consiliu, din cele 1 563 hectare recolta a fost adunată pe 1516 hectare, lucrarea urmînd să fie încheiată în următoarele două-trei zile. Și unitățile ce alcătuiesc consiliul intercooperatist Mărășești mai au circa 300 de hectare pînă la încheierea recoltării porumbului. Numai că aici, este cazul să diferentiem lucrurile. Din cele 8 unităti agricole ce aparțin de acest consiliu, C.A.P. Ciușlea, Mărășești, Negrilești, Vrîncioaia, au terminat culesul, iar la Clipicești, Făurei, Pădureni se adună recolta de pe ultimele suprafețe. O singură unitate este mult rămasă în urmă: Țifești. Aici din cele 804 hectare, au fost recoltate numai 590 hectare, porumbul fiind în picioare pe încă 214 hectare. De aceea, conducerea acestui consiliu trebuie să ia măsuri urgente pentru ca și în această cooperativă agricolă — prin acțiunea de întrajutorare — lucrarea să fie grabnic încheiată, în același timp, pe raza unor consilii intercooperatiste — Cîmpineanca, Odobești, Panciu, Sihlea, Tătăranu, — recoltarea porumbului este întârziată, ea trebuind deci să cunoască în zilele următoare, în toate unitățile din zonele amintite, un ritm sporit de lucru. De asemenea, paralel cu recoltarea, conducerile cooperativelor agricola au sarcina să mobilizeze toate forțele mecanice și manuale la eliberarea terenului, la transportul și depozitarea porumbului în condiții corespunzătoare. Acum, orice clipă bună de lucru trebuie folosită din plin pe ogoare la strânsul recoltei, pentru a nu se pierde nimic din munca depusă de-a lungul anului pentru realizarea unor producții bogate. Emil GONCIU Depozitarea porumbului la Baza de recepție Focșani în pagina a ll-a LEGEA privind producerea, folosirea și controlul calității semințelor și materialului săditor pentru producția agricolă vegetală Timpul relativ frumos de pînă acum a înlesnit prelungirea pășunatului, oferind fermelor zootehnice prilejul de a economisi furaje. Dar, în curînd întregul efectiv de animale va intra în perioada de stabulatie și de aceea este necesar ca spatiile de cazare să fie asigurate. Pentru a urmări stadiul în care se află lucrările de amenajare și construcție, ne-am deplasat zilele acestea la cîteva unități cooperatiste unde am putut vedea că pasivitatea încă n-a dispărut, deși sîntem în pragul iernii. Astfel, la C.A.P. Obilești am găsit cîțiva membri ai echipei de construcții executînd mici reparații la un grajd. Pînă la data vizitei noastre la această unitate nu se reparase decît grajdul pentru juninci gestante. Două grajdiui pentru tineret taurin la îngrășat aveau pe alocuri țigla lipsă de pe acoperișuri, geamurile sparte, ieslele aplecate la pămînt și pereții nevăruiți. Acoperișul era lăsat din loc în loc din cauza șubrezeniei căpriorilor și a bîrnelor de susținere. In aceeași stare se află și grajdurile de Vaci care au „în plus" lutul căzut de pe pereți. Am privit la cei cîțiva membri ai echipei de construcție: se mișcau agale, discutînd cine știe ce și din cînd în cînd bătînd cite un cui sau balansînd arene misticile. Cu ei era și responsabilul echipei, nepăsător și el. De ce oare omul acesta stătea pasiv în fata a ceea ce vedea în jurul său și de ce nu organiza munca echipei ? Pe cine oare aștepta să vină să le sporească ritmul muncii ? De la Vasile Feraru, tehnician la Dispensarul veterinar comunal, am aflat că în aceeași stare se aflau grajdurile și în toamna trecută, iar astă iarnă, din cauza gerului și a lipsei de furaje, vitele slăbiseră simțitor, în planul de investiții unitatea avea trecută, și construcția unei magazii pentru sectorul zootehnic. Dar ea pînă acum, nici n-a fost începută. Și totuși consiliul de conducere al unității n-a tras învățămintele necesare. Tovarășul Vasile Grigorescu, președintele cooperativei agricole, rămîne mai departe pasiv, deși ar trebui să depună eforturi susținute pentru îndreptarea situației. un La C.A.P. Tulnici a fost construit saivan cu o capacitate de 600 capete ovine. Este o construcție durabilă din bîrne și se lucrează la acoperișul de șindrilă, iar la Bogza au fost terminate reparațiile mai importante la grajdurile vechi și s-a făcut deratizarea lor, însă n-au fost înlocuite geamurile sparte, iar ușile stricate n-au fost reparate. ții Vasile Butoiu, președintele unitămotiva că reparațiile n-au fost terminate din lipsă de material lemnos de construcție. Dar să vedem temeiul acestui motiv pe care îl invocă mai multe unități cooperatiste crezînd că în felul acesta își acoperă pasivitatea, nepăsarea. Iată de exemplu, Nicuță Baciu, președintele cooperativei Tulnici era tare necăjit că are în depozit 200 metri,cubi de cherestea solicitată în primăvară de către mai multe cooperative agricole care ,n-au mai venit apoi s-o ridice conform contractelor încheiate. Și atunci de ce nu se interesează consiliile de conducere ale cooperativelor care n-au terminat încă lucrările începute pentru asigurarea spațiilor de cazare a animalelor și-și camuflează neglijența cu așa-zisa lipsă a materialului lemnos de construcție?! Zilele frumoase, sunt numărate... 1. BOGDAN TERGIVERSĂRI ÎN ASIGURAREA SPATIILOR DE CAZARE A ANIMALELOR ATELIERELE ȘCOLARE La Măicănești, într-o zi de toamnă liniștită, discutam cu doctorul Gh. Oancea despre profesiunea sa, despre valențele noi pe care le capătă medicul trimis in cele mai Îndepărtate colțuri ale țării, spre a veghea asupra sănătății oamenilor. Auzisem că realizase cîteva operații Îndrăznețe și eram nerăbdător să aflu amănunte. Chirurgia a evoluat copleșitor in ultimele decenii Incit azi, operațiile avangardiste ale lui Barnard, Încep a deveni obișnuite. Dar, ca fiecare meserie, și medicina își are implicațiile sale, determinate de Însuși specificul uman al acestui domeniu de activitate. — In chirurgie trebuie să fii stăpînit de o singură convingere : că vei reuși atita timp cit vei refuza rutina. Intr-un fel, din cauza similitudinii cazurilor Intilnite, există pericolul unei mulțumiri de sine. Ești convins că stăpânești Întreaga gamă de cunoștințe pentru orice intervenție chirurgicală. De aici, Începe declinul, riscul de a gusta din paharul amar al ratării. Un medic trebuie să caute cu îndîrjire noul. Nu aleg acest termen pentru a șoca pe confrați, ci pentru că sunt convins că perseverența, dusă pînă la extrem, te ajută să afli secretul unei probleme ce ți-a alungat somnul nopți de-a rindul. — Care ar fi deci, dominanta chirurgului ? — Să Îngemăneze pasiunea cu perseverența să tindă permanent către soluționarea probemelor dificile pe care singur trebuie să și le impună. Condițiile de azi ne permit explorarea bolnavului în mod științific. Nu mai vorbesc de dotarea modernă a spitalului nostru care ne înlesnește să realizăm operații ce alt ti, dacă se puteau face numai la oraș. Este o satisfacție profesională pentru că și aici, in comună, cazuistica variată a pacienților ne solicită o pregătire de specialitate complexă. Nu ne mai putem mulțumi cu studiile făcute la institut ; uneori se întîmplă ca. In condițiile progreselor medicinii, ele să devină insuficiente pentru a rezolva un caz. — Vreți să definiți sentimentul predominant care fi încercați după pe o operație ? — E foarte greu să cuprinzi într-un cuvînt bucuria și satisfactia că ai reușit să Învingi un pericol, că ai recuperat forță productivă utilă soocietății. Cu câlva timp in urmă, a venit la noi un om. Nu putea munci pentru că tendoanele flexionare de la mina dreaptă erau imobile. Infirmitatea îi provocase o imensă suferință morală ; era torturat de chinuitorul grad al inutilității, deoarece nu putea participa cu întreaga vigoare fizică In viața cooperativei, a familiei sale. L-am operat și la 47 de ani, Marinică Dumitru poate munci cot la cot cu ceilalți tovarăși. Își poate valorifica resursele umane in mod deplin. Altădată, la spitalul nostru a fost adus in stare gravă un muncitor de la stafia de asfaltare. Avea o ruptură internă foarte complicată. Operația a durat multe ore, dar a reușit. Au fost nopți cînd nimeni nu și-a permis să închidă ochii; pericolul a trecut — am izbutit să salvăm Încă o viață. — Există un secret al profesiei de chirurg ? — Da. Elanul ■ să fie susținut printr-o muncă tenace, îndreptată în permanență către OM. De fapt, idealul nostru este ființa umană și pentru însănătoșirea sa trebuie să luptăm cu toate mijloacele puse la îndemînă de știința medicală. Media longivității a crescut, bolile nu mai sunt de nevindecat, putem acționa împotriva lor și putem cîștiga această dispută. Dar totul depinde de pasiune, de flacăra interioară necesară depășirii momentelor grele. Ele există și în tehnica operatorie a chirurgului, poate mai mult decât se bănuiește. Mina care conduce bisturiul include riscul dar și suprema răsplată — sănătatea omului — singurul reper care direcționeaxă munca medicului uman. A. G. MMN SE ÎN M CM PERSEVERENTA... Â.£ Instruirea propagandiștilor U.T.C. pe teme ale politicii interne și internaționale a partidului, dezbateri, expuneri cu caracter metodologic etc. La instruire au participat secretari ai Comitetului județean de partid, alți membri ai Biroului Comitetului județean de partid, care au prezentat în fața propagandiștilor lecții și expuneri. Astfel, tovarășul Vasile Moise, secretar al Comitetului județean de partid, a ținut lecția intitulată: „Creșterea rolului conducător al partidului în etapa actuală“ ; tovarășul Ion Pătrașcu, secretar al Comitetului județean de partid, a expus tema „Activitatea P.C.R. pentru formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor. Educarea tineretului în spiritul ideologiei partidului nostru" ; tovarășul Călin Constantin, șeful secției propagandă a Comitetului județean de partid, a prezentat expunerea: „Patriotismul și internaționalismul proletar. Necesitatea educării tineretului, în spiritul dragostei față de patrie, și partid, al solidarității oamenilor muncii din lumea întreagă". Consemnăm, de asemenea, expunerea ziaristului Leonard Mehedinți de la „Agerpres", despre „Politica externă a României socialiste — expresie a voinței poporului român,a cerințelor dezvoltării societății contemporane, principiile a care stau la baza politicii externe partidului și, statului nostru", precum și expunerea intitulată : „Conținutul și direcțiile principale ale făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate“, , prezentată de tovarășul Alexandru Ciora, lector al G.C. al P.C.R. In încheierea instruirii, tovarășul Alexandru Mocanu, prim-secretar al Comitetului județean U.T.C., • a înfățișat principalele probleme care stau în această perioadă în atenția organizațiilor U.T.C. din școli, în zilele 1 de 29 și 30 octombrie va avea loc instruirea propagandiștilor U.T.G. care conduc cercurile învățămîntului politic la sate. ■ 26 Timp de două zile, respectiv în și 27 octombrie, la Ateneul popular din municipiul Focșani avut loc instruirea propagandiștilor U.T.G. care conduc cercurile de învățămînt politic din școli. Instruirea s-a desfășurat pe baza unui bogat program de cuprinzînd expunerea unor activități lecții Ă III amănuntul cotidian Cîntec de aur, cîntec de argint», i Se consemna recent, după încheierea prestigioasei Expoziții internaționale de vînătoare de la Budapesta, că, în procente absolute, față de numărul trofeelor și calitatea lor, România s-a clasat pe primul loc, pe expoziție, cu peste 99 la sută trofee din totalul celor expuse, care au primit medalia de aur. România a primit 505 medalii: 499 de aur, 5 de argint și doar una de bronz. Dintre acestea, 3 se datoresc trofeelor de cerbi carpatini din Vrancea : două de aur, una de argint. Și se vorbește cald, admirativ despre un vrîncean, Simion Darie, care de mai bine de un deceniu este supraveghetor de vînătoare la Paltin. Este același Simion Darie pe care chemarea către cîntec de aur și argint îl află printre talentații fluierași ai Nărujei. Om la vreo cinzeci de ani, Simion Darie are o demnitate alcătuită din dragostea pentru lumea și ecourile miraculoase ale pădurii, între un amurg și o seară a vînat un cerb, într-un alt asfințit, un altul , un trofeu de aur, altul de argint. Deci două dintre trei medalii vrîncene dobîndite la confruntarea internațională de la Budapesta, au un unic virtuos : Simion Darie. Adună-ți, bade Simioane, cei zece copii ai dumitale. Și spune-le vestea cea mare. Ai toată puterea și dreptul să le spui că dumneata, vrînceanul Simion Darie, ai în frumusețea mîinilor de iscusit vînător și-n sunetele dulci pe care le stîrnesc degetele pe crestăturile fluierului, raze de aur și argint... A. S. MILCOVIN I