Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)

1971-12-08 / nr. 745

EZ ANUL IV­­ NR. 745 MIERCURI 8 DECEMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani COMUNISTUL — militant activ pentru afirmarea moralei noi, a eticii și echității socialiste Intregul nostru Donor se află incă sub puternica impresie produsă de lucrările plenarei Comitetului Cen­tral al partidului din 3—5 noiembrie, eveniment a cărui semnificație isto­rică este ilustrată de actul adoptării unui document programatic de o ne­prețuită valoare teoretică și practi­că —Programul Partidului Comunist Român pentru îmbunătățirea activi­tății ideologice, ridicarea nivelului general al cunoașterii și educației socialiste a maselor, pentru așezarea relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității so­cialiste și comuniste. De la un capăt la celălalt, acest strălucit cod al educației partinice, al modului de a trăi și munci în chip comunist, este străbătut de ideea ro­lului și poziției comunistului în etapa actuală, trezește în conștiința tutu­ror oamenilor muncii spiritul înaltei responsabilități comuniste, al com­bativității și fermității revoluționare. Forța și capacitatea partidului de a-și îndeplini misiunea încredințată de popor, evoluția rolului său con­ducător pe trepte mereu ascendente, în funcție de noile necesități, depind în mare măsură, de organizațiile de bază ale partidului, iar calitatea activității desfășurată de acestea în fiecare loc de muncă­ depinde de numărat și calitatea membrilor care le alcătuiesc. Sau, așa cum rezultă din documentele celui de-al X-lea Congres al partidului și ale plenare­lor Comitetului Central ce au avut loc după conflres. styreru­lpu tot mai multă necesitate,cu consecvență și intransigență a prin­cipiilor și metodelor de muncă, ști­ințifice în întreaga activitate de partid, comuniștii uimind să aibă un rol tot mai sporit în viata tării. Re­­ferindu-se la aceasta, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîntarea de încheiere a lucrărilor plenarei re­cente, aprecia destul de sugestiv că „partidul nu este o noțiune abstrac­tă. El este format din oameni, și de felul cum muncesc și se com­mort în membrii săi, depinde și felul de a fi al parlidului" Iată deci, cum, în con­dițiile actuale, calitatea de comunist capătă noi valente. Cerințele privind trăsăturile politice, morale și pro­fesionale ale membrilor de partid cunosc exigențe tot mai mari, sensul de a deveni oameni cu multiple în cunoștințe științifice și culturale și «de a se preocupa continuu de lărgi­­rea orizontului lor spiritual, de a acționa pentru afirmarea moralei noi, a eticii și echității socialiste. Oriunde ar lucra, în orice sector și oricare ar fi natura sarcinilor ce le revin, rolul comuniștilor este de a acționa ca dinamizatori ai maselor, ca elemente de șoc ale noului și pro­gresului, înlăturînd din cale tot ce este înapoiat și retrograd. Cerința adresată de plenară comu­niștilor de a fi temeinic pregătiți din punct de vedere politic, de a stăpî­­nii cu precizie învățătura marxist-le­­ninistă, trebuie înțeleasă nu numai sub raportul practic, util al creșterii exigenței și pretențiilor față de ca­litatea de membru al partidului, ci și sub raport principial decurgînd din faptul că partidului comunist, în virtu­tea naturii sale, îi revine în mod ne­cesar rolul de a dezvolta învățătura marxist-leninistă în conformitate cu condițiile țării noastre, de a descope­ri noile tendințe» ce se prefigurează pentru viitorul poporului. Dar, nu este suficientă doar însușirea mar­xismului, ci așa cum se desprinde din documentele plenarei amintite, a fi cu adevărat marxist-leninist în­seamnă a fi un explorator îndrăzneț și experimentat al drumului nou pe care îl deschid omenirii socialismul și comunismul, un cutez**""- vizio­nar al zilei de miine, pornind de la realitățile și cerințele arzătoare ale zilei de azi, precum și de la conclu­ziile. Generalizate pe plan teoretic, ale experienței de ieri și de azi. Cum se poate realiza un astfel de deziderat? înainte de toate, prin e­­fortul permanent al comuniștilor de Gheorghe IOVAN (Continuare în pag. a IlI-a) Ochiul magic Memento Filmul săptămînii Ti*' ECRAN ECONOMIC Cu planul anual îndeplinit Pentru colectivul de muncă al sectorului producție și prestări servicii din cadrul I.J.E.COOP. Vrancea a mui­tuit o perioadă 1971 a consti­de muncă rodnică, de puternică dezvolta­re pentru toate ramurile de activitate. Consacrîndu-și eforturile, toată capacitatea de m­uncă. în scopul obținerii unor rezultate superioare, lucrătorii acestui sector și-au îndeplinit sarcinile de plan­te anul curent cu 31 de zile mai devreme.­­ Pe cei mai multi dintre ei i-a preocupat dezvoltarea pro­ducției industriale, diversifica­rea gamei produselor și exe­cutarea unor obiecte de bunuri de larg consum. Fruntașe s-au situat coope­rativele de consum din comu­nele Cîrligele, Reghiu și Sura­­ia. Pînă la sfîrșitul anului se preconizează ca sectorul pres­tări servicii să realizeze o producție marfă suplimentară de circa 4 000 000 lei. Participarea la dezbaterea și înfăptuirea hotărîrilor adunării generale — latură esențială a democrației cooperatiste în conducerea treburilor obștești să se preocupe în permanență pentru găsirea celor mai eficiente forme metode de atragere a masei de mem­b­­bri cooperatori­ la înfăptuirea propri­ilor lor hotărâri, să-i informeze pe a­­ceștia asupra modului de desfășurare a întregii activități și să creeze un climat favorabil ca toți cooperatorii să-și spună deschis părerea despre mersul treburilor obștești. Desigur,viața a demonstrat că, au­colo unde au fost respectate aceste principii, rezultatele obținute în ac­tivitatea economică si financiară a cooperativelor agricole sunt dintre cele mai bune. Asa cum­­ este cunos­cut, trimestrial, în cooperativele a­­gricole au loc adunări generale ale membrilor cooperatori. Eficienta aces­tora este dovedită de modul în care consiliile de conducere se preocupă pentru punerea în dezbatere a adu­nărilor a celor mai importante pro­bleme ale activității cooperativelor respective, precum și adoptarea unor hotărîri care să asigure garanția rea­lizării lor. In spiritul acestor idei au procedat consiliile de conducere din coopera­tivele agricole de producție: Tîmbo­­iesti, Ciorăsti, Rimniceni, Păunești, Panciu, Suraia, Găgești, Odobești, Co­­testi, Cîmpuri si altele, care anali­­zînd în acest an activitatea economi­­co-financiară, cum au decurs întreți­nerea culturilor, aprovizionarea teh­­nico-materială, valorificarea superioa­ră a produselor, activitatea sectoare­lor industriale și a prestărilor de ser­vicii, lucrările de îmbunătățiri finan­ciare și alte asemenea aspecte le-a dat posibilitatea să facă o analiză temeinică asupra problemelor puse în discuție și să adopte hotărîri cores­punzătoare în scopul îmbunătățirii activității în aceste sectoare. Faptul că un număr tot mai mare de membri cooperatori participă la conducerea treburilor obștești în co­operativele agricole, cit si la luarea Lavi BORIS, secretar al comisiei pentru probleme organizatorice a U.J.C.A.P. Vrancea (Continuare în pag. a IlI-a) Consolidarea economico-organiza­­torică­ a cooperativelor agricole, obți­nerea unor rezultate bune în activita­tea de producției și financiară, presu­pune ca țăranii cooperatori, în afara muncii efectiv depuse în producție să contribuie din elin la conducerea ge­­nerală a treburilor obștești, întreaga activitate din cooperativele agricole trebuie să se desfășoare pe baza par­ticipării intense a tuturor membrilor cooperatori la activitatea de condu­cere, respectîndu-se prin aceasta una din laturile esențiale ale democrației cooperatiste. Nu se poate concepe o activitate rodnică în cadrul cooperativelor a­­gricole fără: Participarea activă a tu­turor membrilor cooperatori la elabo­rarea planurilor de producție, la a­­doptarea și aplicarea celor mai potri­vite măsuri care să asigure îndeplini­rea cu succes a sarcinilor economice pe care și le-au propus. O condiție importantă a­ succesului activității cooperativei este aceea că­ cei aleși 0 LUME ÎN 448 DE PAGINI » Reportern țl a«ch*t« iMmmätml* ‘ D» ; ^ «'iftg» »k K^blic» cumeofcsr» politice, economice *» auetof» ; $odali»*a ftomtni» 1» » * „Arte de « Mi" tecpmeadat* de ! SiTOCSÎ $ imasmar1' «f jj somi tați «1« stîtnțor ». Concultetti juridic» comprihr thar&rad­o *SSETASS?I computer pentru fiec.rnl * j inedite , v,...................morfsra® j frtii «f» ii CA-Ai-i Aprovizionarea pentru iarnă, a localităților expuse izolării s-a terminat, PE ALOCURI, IISA, ORGANIZAREA... ȘCHIORPATA Dintotdeauna prin părțile Nărujei, Tulnicilor și ale­ Dumitreștiului ca și prin alte zone montane ale județului nostru, anotimpul rece apare mai din vreme, albind drumurile și casele cu ninsori abundente. Cînd iarna e mai năpraznică, unele așezări rămîn izo­late săptămîni în șir, îngreunînd bu­na deservire a populației. Pentru aceasta, sarcina celor care slujesc rețeaua comercială sătească este de a crea stocuri de mărfuri-tampon, într-o gamă variată de sortimente. Dar pentru a oferi o imagine con­cretă asupra acțiunilor ce au fost în­treprinse pînă acum, am solicitat to­varășului Enache Anghelache, direc­tor coordonator al I.J.E.COOJ? — Vrane« unele precizări. Redacția . Cunoscîndu-se­ fap­­­tul că în partea de munte a județului sînt unele localități de mărfuri, industriale și­ auro­­alimentare pentru deservirea­ promptă a cumpărătorului ?. E. A.: în această iarnă la 59­ de magazine se va pătrunde greu sau deloc, din cauză că satele de care a­­parțin vor fi afectate de înzăpezire Avînd experiența anilor trecuți, ne-am preocupat, din vreme — am putea spune, chiar din vară — ca depozitele de la Focșani, Adjud și Burca, să dispună de stocuri­­ de mar­fă la produsele de larg consum. Bu­năoară, chiar dacă iarna nu a poposit de-a binele« ue meleagurile vrînce­­ne, la Reghiu, Paltin, Jitia, Tulnici, Dumitreșt­i și Năruja unitățile co­merciale dispun la ora actuală de 44 tone orez, 45 tone zahăr, 35 tone ulei, 25 tone paste făinoase, 25 tone biscuiți, 107 tone conserve din carne, pește, legume, fructe, 25 tone brîn­­zeturi, 190 tone sare și multe alte mărfuri de strictă necesitate, capa­bile să îndestuleze în mod ritmic magazinele satelor de munte prevă­zute a fi temporar izolate din cauza intemperiilor. Red.: Am vrea să cunoaș­tem cum se prezintă situația în legătură cu aprovizionarea populației și în ceea ce pri­vește produsele nealimentare? E. A.: Fată de anii trecuți,­ gama sortimentelor oferite cumpărătorilor este mult mai­­ largă. Astfel, am tri­mis magazinelor din satele de munte 6 500 000 țigări, 1 400 000 cutii cu S. E. (Continuare în pag. a H-a) sau sectoare forestiere care, din cauza înzăpezirii, pierd le­gătura cu depozitele și cu ce­lelalte puncte de aproviziona­re, ce măsuri au­ întreprins pentru asigurarea stocurilor INTERVIUL NOSTRU Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al VI-lea al P.M.U.P. STIMAȚI TOVARĂȘI. Ne este deosebit de plăcut să luăm parte la lucrările celui de-al VI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Ți­nit Polonez și să vă adresăm dum­neavoastră, participanților la Con­gres, comuniștilor și tuturor oameni­lor muncii din Polonia socialistă un fierbinte mesaj de prietenie și soli­daritate internaționalistă din partea Comitetului Central al Partidului Co­munist Român, a comuniștilor, a în­tregului popor. Faptul că acest înalt forum al co­muniștilor polonezi are loc în preajma aniversării a 30 de ani de la crearea Partidului Muncitoresc Polonez spo­rește și mai mult însemnătatea Con­gresului, îi conferă semnificația unui bilanț atît al luptei pentru instau­­­­rarea puterii populare cît și al acti­vității desfășurate in anii construc­ției socialiste. Raportul Comitetului Central și raportul prezentat Congre­sului de tovarășul Gierek oferă o am­plă imagine a realizărilor pe care cla­sa muncitoare, oamenii muncii polo­nezi le-au dobîndit — sub conduce­rea partidului — în construcția socie­tății socialiste, precum și a progra­mului de dezvoltare multilaterală a patriei dumneavoastră. Comuniștii, oamenii muncii din Ro­mânia urmăresc cu profund interes cursul înnoitor determinat de Parti­dul Muncitoresc Unit Polonez pen­tru soluționarea problemelor comple­xe ale edificării noii societăți, pen­tru dezvoltarea economiei, științei și culturii, creșterea bunăstării poporu­lui, pentru afirmarea tot mai puter­nică a rolului conducător al partidului și întărirea legăturilor sale cu clasa muncitoare și masele populare, pen­tru participarea largă, nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea vieții politico-sociale a întregii țări. Ca prie­teni ai poporului polonez, ne bucură din inimă, dragi tovarăși, că partidul dumneavoastră a reușit, sub condu­cerea tovarășului Gierek să învingă greutățile de anul trecut și să asigure dezvoltarea cu succes a orînduirii socialiste, progresul economic și so­cial — și vă dorim succese cit mai mari pe acest drum. DRAGI TOVARĂȘI. Intre poporul român și poporul po­lonez există vechi relații, cu bogate tradiții făurite în lupta dusă în de­cursul istoriei pentru libertate și in­dependență națională, împotriva im­perialismului și fascismului, a exploa­tării și asupririi ; aceste relații au do­bîndit un conținut nou în anii socia­lismului, avînd drept fundament trai­nic noua orînduire socială, ideologia marxist-leninistă, aspirațiile și țelu­rile comune în lupta pentru triumful socialismului și păcii. Consemnăm cu satisfacție că între România și Polonia se dezvoltă an de an o colaborare rodnică și multilaterală, iar progre­sele obținute de țările noastre in con­strucția socialistă. Tratatul de priete­nie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă deschid largi perspective pentru intensifica­rea acestei colaborări. O contribuție Însemnată la dezvoltarea prieteniei româno—polone o aduc partidele noastre — Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez, schimburile de delegații, de informa­ții, contactele pe linie de partid în­lesnind mai buna cunoaștere recipro­că a experienței și rezultatelor obți­nute in construcția socialistă, intensi­ficarea colaborării pe multiple pla­nuri. Partidul Comunist Român și guver­nul Republicii Socialiste România vor acționa cu consecvență și in viitor pentru dezvoltarea continuă a rela­țiilor româno—polone, cu convinge­rea că aceasta corespunde intereselor ambelor popoare, servește unității țărilor socialiste, întăririi forțelor so­cialismului, cauzei progresului și păcii. STIMAȚI TOVARĂȘI. In prezent, întregul nostru popor înfăptuiește neabătut programul a­­doptat de Congresul al X-lea al parti­dului in vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate — program care prevede continuarea In ritm susținut a industrializării socia­liste, modernizarea structurii întregii economii in vederea creșterii avuției nationale, a apropierii de țările dez­voltate din punct de vedere economic. Noul plan cincinal, 1971—1975, pre­vede creșterea producției industriale în ritm mediu anual de 11—12 la sută, dezvoltarea agriculturii, introducerea pe scară tot mai largă a științei și tehnicii înaintate, creșterea mai ra­pidă a venitului național. Avînd ca obiectiv de prim ordin ridicarea sistematică a nivelului de trai al întregului popor, planul pre­vede creșterea însemnată a salariilor și a veniturilor oamenilor muncii, în primul rind a salariilor mici, precum și sporirea cheltuielilor social-cultu­­rale ale statului. Rezultatele obținute pe primele 11 luni ale acestui an — cînd sarcinile de plan au fost nu numai îndeplinite, dar, chiar depășite —­ demonstrează realismul prevederilor cincinalului, hotărîrea cu care întregul popor ro­mân acționează pentru transpunerea lui în viață. * Dezvoltăm economia națională in strinsă colaborare cu țările socialiste, acordăm o atenție deosebită promo­vării formelor noi de cooperare în producție și in alte domenii de acti­vitate. In acest sens, apreciem impor­tanța Programului complex al adîn­­cirii și perfecționării în continuare a colaborării și dezvoltării integrării economice socialiste adoptat în vara acestui an la București. Intensificăm, totodată, relațiile noastre cu toate ță­rile, participind activ la diviziunea in­ternațională a muncii, la schimbul mondial de valori. In ultimii ani, partidul nostru, a luat un șir de măsuri pentru perfecționa­rea conducerii economiei și a întregii vieți sociale, a relațiilor de produc­ție, a creat, in toate întreprinderile și unitățile economico-sociale, orga­ne de conducere colectivă din care fac parte și oameni ai muncii care lu­crează nemijlocit în producție; asi­gurăm, astfel, cadrul pentru participa­rea tot mai intensă a maselor popu­lare la elaborarea și înfăptuirea poli­ticii interne și externe, dezvoltăm în forme noi democrația socialistă. A­­cordind o atenție deosebită ridicării conștiinței socialiste a întregului popor, recent Comitetul Central al partidului a elaborat un program de îmbunătățire a activității ideologice și de educație socialistă, de așezare a relațiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii și echității so­cialiste și comuniste. In același timp, asigurăm condiții pentru dezvoltarea mai rapidă a învățămintului, științei, culturii — ca factori de prim ordin ai progresului rapid și multilateral al întregii societăți socialiste. Acționînd pentru defășurarea cu succes a întregii opere de construcție socialistă, partidul nostru își îndepli­nește atît înaltele sale îndatoriri față de propriul popor, cit și datoria in­­ternaționalistă, de răspundere față de clasa muncitoare de pretutindeni, față de cauza socialismului. In cadrul politicii sale eurorice, Ro­mânia situează pe primul plan prie­tenia, alianța și colaborarea cu­ toate țările socialiste. Relațiile de tip nou, internaționaliste, dintre țările socia­liste trebuie să contribuie la înflorirea și progresul fiecărei națiuni socialiste, a tuturor țărilor socialiste — ca state suverane, egale în drepturi — la cau­za unității și coeziunii lor. Considerăm că deosebirile de păreri existente nu trebuie să afecteze relațiile intersta­tale, că trebuie acționat pentru înlă­turarea divergențelor și găsirea căilor ca, pe baza a ceea ce unește țările socialiste, să se dezvolte intre ele re­lații strinse de colaborare întemeiate pe stimă și încredere reciprocă. Pornind de la convingerea că toate statele lumii — fie ele mari sau mici — trebuie să participe activ la solu­ționarea problemelor care preocupă omenirea, România desfășoară o po­litică activă de extindere a relațiilor cu toate statele, fără deosebire de o­­rînduire socială, își aduce contribu­ția la promovarea înțelegerii și apro­pierii intre popoare. La baza relațiilor cu toate statele situăm principiile respectării indepen­dentei și suveranității nationale, de­plinei egalități în drepturi, neameste­cului în treburile interne și avantaju­lui reciproc — pe care viața le-a confirmat pe deplin drept singurele care pot asigura dezvoltarea unor ra­porturi normale între țări și popoare. Țara noastră se preocupă consec­vent de înfăptuirea securității pe con­tinentul european, de instaurarea unor relații care să excludă folosirea for­­ței sau amenințarea cu forța în raporturile interstatale, să a­­sigure colaborarea largă, neîngrădită a tuturor țărilor. Considerăm că ra­tificarea cit mai neîntîrziată a trata­telor între U.R.S.S. și Republica Fede­rală a Germaniei, intre Republic­­a Populară Polonă și Republica Federală Germaniei, acordul la care s-a ajuns in problema Berlinului occi­dental ca și desfășurarea și încheie­rea cu succes a tratativelor dintre cele două state germane, precum dintre Republica Federală a Germa­ni­niei și Republica Socialistă Cehoslo­vacă sunt menite să favorizeze noi pași înainte pe calea securității euro­pene. Apreciind condițiile favorabile existente, credem că este necesar să se acționeze pentru trecerea la pre­gătirea multilaterală a conferinței consacrate securității europene, astfel incit ea să poată avea loc anul viitor. Ne pronunțăm, totodată, pentru dez­voltarea relațiilor de bună vecinătate în Balcani, pentru transformarea a­­cestora intr-o zonă denuclearizată, într-o regiune a colaborării, înțelege­rii și păcii. Condamnînd cu fermitate politica cercurilor imperialiste reacționare, de dominație și agresiune, de dictat și amestec în treburile interne ale altor popoare, partidul și guvernul român sprijină cu fermitate lupta eroică a poporului vietnamez, a celorlalte po­poare din Peninsula indochineză, se pronunță pentru încetarea actelor de război și retragerea tuturor trupelor S.U.A. și ale aliaților lor din această zonă. De asemenea, ne pronunțăm pentru soluționarea, în spiritul rezo­luției Consiliului de Securitate din 1967, a conflictului din Orientul Mij­lociu. In actualele condiții internaționale trebuie acționat ca problemele liti­gioase dintre state să fie rezolvate pe cale politică, prin tratative pașnice, pentru a se pune capăt focarelor de conflicte și încordare existente și a se împiedica ivirea de noi surse de tensiune care ar putea pune în pri­mejdie pacea popoarelor lumii. Acordăm o deosebită atenție luptei pentru înfăptuirea dezarmării gene­rale și, in primul rând, a dezarmării nucleare, mobilizării largi a popoare­lor lumii pentru a impune măsuri concrete în această direcție. Republica Socialistă România spri­jină activ lupta de eliberare națio­nală a popoarelor de sub dominația străină, dezvoltă colaborarea cu țările care au scuturat jugul colonial și care luptă pentru dezvoltarea lor in­dependentă pe calea progresului și păcii, considerând că aceasta face par­te integrantă din lupta împotriva imperialismului. Partidul nostru acționează ca con­secvenți pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare și solidaritate frățească cu toate partidele frățești, pentru de­pășirea dificultăților existente și re­stabilirea pe o bază nouă, principială, a unității și colaborării dintre parti­dele comuniste și muncitorești. In a­­celași timp, partidul nostru dezvoltă relații cu celelalte forte revoluționare, cu partidele socialiste și social-demo­­crate, cu mișcările de eliberare na­țională și cu alte mișcări democratice și progresiste, hotărit să-­și aducă în­treaga sa contribuție la întărirea for­țelor antiimperialiste din lumea în­treagă. STIMAȚI TOVARĂȘI. în încheiere, doresc să-mi exprim convingerea că relațiile de prietenie și colaborare dintre partidele și țările noastre vor cunoaște o continuă dez­voltare spre binele am­belor popoare, al cauzei socialismului și păcii. Do­resc să urez partidului dumneavoas­tră, tuturor comuniștilor și oamenilor muncii succes deplin în înfăptuirea programului ce va fi adoptat de Con­gres pentru dezvoltarea economiei, a întregii vieți sociale, pentru bunăsta­rea și fericirea poporului polonez. Trăiască prietenia și colaborarea frățească dintre popoarele român și polonez, dintre Partidul Comunist Român și Partidul Muncitoresc Unit Polonez ! Trăiască unitatea țărilor socialiste, a partidelor comuniste și muncitorești, a tuturor forțelor antiimperialiste ! Trăiască socialismul ! Trăiască pacea ! (Cuvîntarea a fost subliniată in repe­tate rinduri cu vii și puternice aplau­ze). STOP LARGHEINI ÎN CONSUMUL DE MATERII PRIME 9SS3EB TIMPUL PROBABIL Astăzi. Vremea în continuare u­­medă, cu cerul mai "■"-’H acoperit. Vor cădea precipitații locale sub for­mă de ploaie, lapoviță și ninsoare. Vine slab cu unele intensificări. Tem­peraturile minime vor oscila între •—2 si 1 arad, i­ar maximele între 3 si 6 arade Celsius. Pentru următoarele 3 zile , Vremea va fi în general umedă, cu cerul mai mult noros. Vor cădea precipitații sla­­be locale la începutul intervalului, mai ales sub formă de ploaie și bur­niță, apoi și sub formă de lapovitS si ninsoare. Temperatura în scădere la sfîrșitul intervalului. Temperaturile minime vor oscila între —1 și 2 ara­de, iar maximele între 5 și 7 arade Celsius. amănuntul cotidian Educația străzii Se spune foarte adeseori că cei șapte ani de acasă înseamnă, de fapt, o alcătuire de omenie și bun simț, un epitet total după care ni se probează conduita cetățenească și, în fine, după care ni se desenează profilul. Uneori însă, uităm prea repede de ceea ce ar trebui să însem­ne acești ani. Mai mult chiar, peste anii de acasă, anii de educație deci, se adaugă alții, de școală, de instruire, care ar trebui să ni se­ adauge și să sublinieze frumos profilul nostru, conduita. Din păcate, primul loc de manifestare care este strada, înseamnă și o astfel de „demonstrație" a comportamentului nostru. Acum cîteva zile, un grup de­ elevi, ai Liceului „Unirea", grup unde­ l-am recunoscut pe elevul L. T., traversa strada cu încetinitorul, după orele de curs, e­­xact prin locurile intense ale circulației. La cîțiva metri — locul de trecere pentru pietoni. In colțul străzii Mari a Unirii, chiar lângă cafe-bar și magazinul gostat, grupuri de tineri, în fiecare seară, împiedică nu numai circulația, ci proferează, ca într-un fel de „dis­tracție“ oarecare, cuvinte murdare la adresa trecătorilor, a femei­lor în special. De acolo, mai ales de acolo, ceva este straniu și u­­rit. Unde ne sunt oare cei șapte ani de acasă ? Și exemple, am mai putea da. Dar de ce numai astfel de mo­dele ? Noi, cei care vedem frumos, noi care subliniem aerul străzii cu sinceritate, nu putem face puțin mai mult decit să privim cu liniște astfel de manifestări . 1. P. IIIIIII

Next