Milcovul, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 767-841)

1972-01-14 / nr. 775

f ANUL V — NR. 775 VINERI 14 IANUARIE 1972 4 pagini — 30 bani Ieri, la Răcoasa, cu prilejul acordării premiului I și a diplomei de comună fruntașă pe județ, in anul 1971, in activitatea de gospodărire și înfrumusețare, schimbul de experiență al primarilor a devenit VALOROS COLOCVIU EDILITAR - GOSPODĂRESC Pentru locuitorii comunei Răcoasa, ziua de 13 ianuarie 1972 a căpătat o semnificație deosebită. Am văzut, în aceste zile, localitatea de pe traseul pitoresc al Văii Șușiței adău­­gindu-și, dincolo de capriciile lui Ghenar, ca o continuare a anului început cu bine, spor de frumusețe. Și i-a întîmpinat pe oaspeți — primarii participanți la instruirea de trei zile — ve­ni­­ să fie martori la acest e­­veniment , comunei Răcoasa i s-a acordat locul întîi în în­trecerea desfășurată în anul 1971, intre localitățile vrînce­­ne, privind gospodărirea și în­frumusețarea, acțiune care, prin participarea însuflețită a cetățenilor, mobilizați de comu­niști și deputați, de toate or­ganizațiile locale politice și e­­conomice ,s-a soldat cu efec­tuarea — în anul trecut — a unui volum de lucrări în va­loare de 1 910 250 lei, ceea ce reprezintă 415 lei pe cap de locuitor. Am străbătut, împreună cu invitații, acest itinerar al hăr­niciei și patriotismului, am as­cultat impresiile acestor invi­tați cu privire la edificiile vizi­tate și care atestă un fapt : cînd spiritul gospodăresc este canalizat cu multă interes și răspundere chibzuință, pentru cerințele majore ale propriei localități, un magazin universal (cum e cel inaugurat ieri in satul Mărăști, un cămin cultural — în același sat) o școală ca în satul Varnița (care se va ex­tinde în 1973) precum și multe alte activități consacrate repa­rării, amenajării și extinderii străzilor, drumurilor, trotuare­lor, podurilor și fîntînilor, sunt argumente realiste ale bunilor gospodari de aici. In ziua în care s-a desfășu­rat festivitatea, presa județea­nă a publicat la loc de cinste, răspunsurile Comitetului comu­nal de partid și al Consiliului popular comunal, al tuturor lo­cuitorilor comunei Răcoasa, la Chemarea lansată de Comitetul de partid și Consiliul popular al comunei Ciorăști — pentru o utilizare mai rațională a în­tregului potențial productiv al pămîntului (reamenajarea su­prafețelor irigabile, întreține­rea pășunilor, împădurirea unor noi suprafețe) și la Chemarea lansată de locuitorii comunei Unirea din județul Ialomița pri­vind creșterea unui număr cu­ mai mare de animale în coope­rativă și gospodării persoanale. Devenite publice, aceste răs­punsuri au dublat semnificația sărbătorii din 13 ianuarie. Am văzut mulți dintre locui­tori și deputați participând cu deosebit interes la expunerea pe marginea proiectelor care au fost expuse în sala de fes­tivități a căminului cultural, discutînd cu competență cetățe­nească viitoarea înfățișare edili­tară a Răcoasei. Și fie că e vorba de Ion Bîra, Martei Ia­­mandi, Andrei I. Voicu, Ecate­­rina Vexler, Maricica Gosav, Floarea Iordache, de oricare alți cetățeni ai satelor Mărăști, Verdea, Varnița sau Răcoasa, toți și-au recunoscut în aceste schițe, propriile propuneri a­­ferente ținutei moderne — cu sporită notă de urbanitate — a localității lor. Nu numai în informarea pre­zentată de primarul comunei, dar în chiar cuvintele localni­cilor, am surprins acea modes­tie realistă a gospodarului ca­re și-a echilibrat bine potenția­lul local, simțul răspunderii pe care l-au manifestat tinerii — socotindu-se, pe drept cuvînt, principali beneficiari ai realiză­rilor — și care au prestat mai mult de 50 la sută din volumul de muncă cerut de construirea magazinului sătesc, de multe alte obiective. Că anul 1972 va fi încununat de realizarea unui volum de lucrări prin muncă patriotică în valoare de 1 311 500 lei, și că întreaga comună a hotărît unanim să-și valorifice și mai mult capacitatea gospodărească — acestea sînt criterii ale unei unice inimi. Și inima aceasta se numește Răcoasa. A. S. MILCOVIN­A GAVRII­ESCU Timp de 3 zile, sub egida Comitetului executiv al Consiliului popular județean Vrancea, se desfășoară instruirea anuală a pre­ședinților comitetelor executive ale consiliilor populare comunale. In cadrul acestei instruiri, se înscrie ca o eficientă acțiune prac­tică, și schimbul de experiență de la Răcoasa, prilejuit de acordarea distincției de comună fruntașă în activitatea de gospodărire și în­frumusețare, pe care localitatea sus amintită a obținut-o în întrece­rea desfășurată în 1971 între comunele județului nostru, în prezența tovarășului Simion DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., pre­ședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, a tovarășilor Neculai Chipăilă, prim-vicepreședinte al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular județean Vrancea, Chiril Bivolan, Ion Deciu și Ion Nădășan, vicepreședinți ai Consiliului popular județean, schimbul de experiență de ieri a constituit un valoros colocviu edi­­litar-gospodăresc. Mitică Lupașcu, primarul comunei Răcoasa, a prezentat o infor­mare privind stilul și metodele de muncă folosite de comitetul e­­xecutiv al consiliului popular comunal pentru realizarea obiectivelor edilitar-gospodărești pe anul 1971 și măsurile ce se impun pentru în­deplinirea sarcinilor pe anul 1972. După vizitarea obiectivelor social­­culturale recent construite, au urmat discuții și Împărtășirea expe­rienței proprii. Tovarășul Ion Nădășan, a prezentat planul și schi­țele de sistematizare a comunelor județului. In încheiere a luat cuvîntul tovarășul Simion Dobrovici, care apreciind eforturile cetățenilor din comuna Răcoasa, rezultatele obținute în întrecerea patriotică pentru înfrumusețarea și gospodă­rirea comunei, a arătat că schimbul de experiență se înscrie pe linia aplicării sarcinilor reieșite din lucrările primei Conferințe pe țară a secretarilor comitetelor de partid și a președinților consiliilor populare comunale și constituie o contribuție la perfecționarea me­todelor de lucru ale comitetelor executive ale consiliilor populare comunale și orășenești. Referindu-se la sarcinile ce revin organelor locale de stat în dez­voltarea economico-socială a localităților, a subliniat necesitatea creșterii răspunderii și rolului consiliilor populare in îndrumarea tuturor domeniilor de activitate de pe teritoriul satelor și comunelor respective. In acest sens, consiliile populare, sub îndrumarea comi­tetelor comunale de partid, trebuie să întreprindă acțiuni concrete în vederea dezvoltării economice a comunei, folosirii raționale ale resurselor locale, realizarea programului de ameliorări a terenurilor agricole, gospodărirea și apărarea fondului funciar, sistematizarea și urbanizarea comunelor, dezvoltarea activităților industriale și de prestări de servicii contribuind astfel la ridicarea nivelului material și spiritual al locuitorilor. In încheiere, tovarășul Simion Dobrovici, subliniind că înde­plinirea atribuțiunilor și sarcinilor calitativ noi de către comitetele executive și consiliile populare presupune participarea activă și conștientă a cetățenilor la conducerea treburilor obștești a eviden­țiat responsabiltatea ce revine fiecărui locuitor al comunelor și ora­șelor județului nostru în îndeplinirea obiectivelor cuprinse în răs­punsurile la Chemarea lansată de Comitetul de partid și Consiliul popular al comunei Ciorăști și la Chemarea lansată de locuitorii comunei Unirea din județul Ialomița. Instruirea primarilor comunelor vrîncene, continuă astăzi și miine, la Panciu. 4 Cores­pondenții ne transmit GURA CALIȚEI Zilele trecute, tinerii din sa­tul Plopu, îndrumați de secre­tarul comitetului comunal U.T.C., Valentin Brăgău, au prezentat, pe scena căminului cultural din satul Poenile, un frumos program artistic. Alcă­tuit din jocuri populare, cînte­­ce de muzică populară și ușoa­ră, momente vesele, programul s-a bucurat de un real succes și o­ numeroasă participare. Radu V. BALAN TIMBOIEȘTI In sala căminului cultural din satul Obrejița, comuna Timboiești, formația artistică din comuna Sihlea a prezentat un reușit spectacol la care au participat peste 300 de specta­tori. Scenetele susținute cu acest prilej de tinerii uteciști, care au evidențiat un talent remar­cabil, pe Mihai Negoiescu, au întrunit aprecierile și aplauze­le publicului. Ioana CIUGULEA URECHEȘTI Echipa de teatru a căminului cultural din Urechești a pre­zentat, pe scena căminului cultural din satul Budești, co­muna Cotești, un spectacol cu piesa de teatru „O glumă de doi bani". Spectatorii, au răs­plătit cu vii aplauze talentul și interpretarea artiștilor amatori: Octav NEGOIȚA Timpul probabil Astăzi, vreme friguroasă. Noap­tea — ger. Cerul va fi variabil. Se vor semnala ninsori izolate. Vînt potrivit. Temperaturile minime vor oscila între minus 22 și minus 18 grade, iar maximele între minus 5 și minus un grad Celsius. Pentru următoarele trei zile: Vreme rece cu nopți geroase în prima parte a intervalului. Cerul va fi variabil. Vor cădea ninsori temporare. Vînt potrivit. Tempe­raturile minime vor oscila între­­ minus 12 și minus 8 grade iar ma­ximele între minus 5 și plus 2 grade Celsius. Ecran economic Efectul organizării științifice Compartimentul de organiza­re științifică a producției și a muncii, care-și desfășoară acti­vitatea în cadrul Complexului de prelucrare a lemnului Gu­­gești, elaborează și valorifică studii ce vizează laturile esen­țiale ale activității întreprinde­rii, în condițiile unui înalt grad de investigare a problemelor. Activitatea acestui comparti­ment se materializează în cele 13 studii elaborate pe anul pre­cedent prin a căror aplicare s-a obținut un spor la producția globală de 946 000 lei și eco­nomii la prețul de cost de 478 000 lei. Tematica studiilor elaborate și aplicate reliefează preocupa­rea susținută a specialiștilor a­­cestei unități de a obține o e­­ficiență economică maximă, de a asigura o organizare superi­oară conducerii, producției și muncii, cuprinzînd un studiu de organizarea conducerii, șap­te studii de organizarea pro­ducției și cinci studii de orga­nizarea muncii. Depășiri la toți indicatorii Alături de unitățile industria­le ale județului, cu rezultate deosebite în activitatea produc­tivă se înscriu și cele aparți­­nînd cooperației meșteșugă­rești. Dintre acestea în mod de­osebit se evidențiază coopera­tiva „Sporul" care, pe prima de­cadă a lunii ianuarie, depășește toți indicatorii prevăzuți. Ast­fel, la valoarea producției mar­fă și prestații către populație, procentul de îndeplinire este de 102,9 la sută, deservirea populației 108,5 la sută, livrări către fondul pieței 105,3 sută și desfacerea cu amănun­ta­tul 104 la sută. Importante spo­ruri în cadrul rezultatelor ge­nerale au fost înregistrate de secția de confecții și încălță­minte. In pagina a Il-a HOTARIRE pentru adoptarea planului de stat de dezvoltare economico-socială pe anul 1972 a județului Vrancea PROIECT In paginile a II-a și a IlI-a HOT­ARÎRE pentru adoptarea bugetului local al județului Vrancea pe anul 1972 PROIECT­­ Consiliul popular județean, în cea de-a XIII-a sesiune ordinară, care va avea loc în ziua de 22 ianuarie 1972, va dezbate și adopta aceste două proiecte de hotărîre. Ziarul nostru se publică în vederea îmbunătățirii lor prin sugestiile și pro­punerile deputaților consiliilor populare, ale comitetelor executive, comisiilor permanen­te, comitetelor de cetățeni, lucrătorilor din întreprinderile, unitățile economice și instituții, ale cetățenilor de pe cuprinsul județului. Propunerile și sugestiile vor fi trimise Comitetului executiv al Consiliului popular jude­țean până în seara zilei de 21 ianuarie 1972. a S.M.A. Mărășești, lucrările de reparație soară din plin. tractoarelor se desfă- Intrarea în Beciul domnesc de la Odobești Foto , N. MOLDOVEANU Oamenii aceia și florile lor visătoare căzuse puțină zăpadă peste ca­se, peste arbori și lucrurile deve­neau pe jumătate în armonia lor, în alcătuirea lor care putea fi, oricum deosebită. Visam acum pri­măvara între brazdele acelea de Hori multicolore, între primele pansele, ori între vârful acelei săgeți de pasăre cu care în­verzesc prima dată sarcîmii. Parcurile intrau în melancolie, asta o spuneam noi, asta gîndeam mai mult, și am fi vrut o să descoperim trandafirii, verdele ori roșul lor tulburînd aerul. Dar iarna, mai ales acum ar fi trebuit să ne gîndim la oameni, la acei oameni care se ascund într-o floa­re, oamenii ce numesc acest vis care se cheamă ciclamen ori ga­roafă, mai întîi butaș, mai întîi ziua de muncă în halele acelea unde temperatura nu trebuie cobo­rîtă niciodată mai jos de 15 grade, ori mai mult de 20. Unde zilele se socotesc după numărul stropitului, apă alăturată compostului, unde dimineața înseamnă plivitul garoa­felor, ori a primoriilor... Am fost într-o zi de ianuarie la sera de flori a orașului; era ger afară, dar acolo activitatea se REPORTAJ continua ca în orice zi, ca într-una de primăvară să spunem, sau, ori­cum, obișnuită. Acolo l-am întîlnit pe șeful secției A.T.S., Ionel Busu­ioc, poate m-am obișnuit să-l fi văzut acolo de ani mulți, de peste 14 ani adică, atunci cînd s-a i ifi­­iințat și această seră. De atunci, zi ,d­e zi, prezența lui poate fi numită, măcar acolo, între spațiul de ver­de și culoare, o prezență de floa­re, așa cum ne-am obișnuit să credem metafora. — Cînd am venit întîi nu era mare lucru aici, de fapt nu era ni­mic. Dar trebuia să dăm orașului Horn, să alimentăm parcurile, braz­dele de pe lingă trotuare. Așa am început să știm și mai multe des­pre flori, că unei specii îi priește un anume fel de pămînt, de feli­nă să spunem, alteia pămîntul de pădure, apoi nisipul, turba și ce­lelalte îngrășăminte chimice și naturale. ■— Toată lumea iubește florile, tovarășe Busuioc, dar cei mai mulți dintre noi știm doar că florile sunt Ion PANAIT (Continuare în pag. a III-a) Curs de pregătire cu legumicultorii Timp de trei zile, Direcția gene­rală agricolă județeană, în colabo­rare cu I.P.V.I.L.F., a organizat la Casa agronomului din Panciu un util curs de pregătire a lucrători­lor din cadrul fermelor legumicole care activează în sectorul de sere înmulțitor și solarii. . Pentru aprofundarea cunoștințe­lor, specialiștii cu experiență au ținut o serie de lecții avînd ca te­mă pregătirea răsadnițelor, însă­­mînțarea, repicatul plantelor în ghivece nutritive, întreținerea ră­sadurilor pînă la mutarea lor în solarii sau în cîmp. 0 balanță sigură de­­ întărire a muncii cooperatorilor. ACORDUL GLOBAL Experiența primului an, a dove­dit că retribuirea muncii în acord global este forma cea mai echita­bilă de răsplătire a efortului de­pus de către cooperatori, balanță sigură de cîntărire a cantității și calității producției obținute, fie­care cooperator primindu-și remu­nerația cuvenită în raport cu par­ticiparea sa activă, cu rezultatele dobîndite. Aplicarea acordului global în cooperativa agricolă de producție Timboiești s-a făcut anul trecut la via pe rod, școala de viță, cultura porumbului și în sectorul zooteh­nic. Datorită faptului că profilul u­­nității este viticol, ea avînd peste 640 hectare vie pe rod, vom cău­ta să arătăm în rîndurile ce ur­mează modul în care a fost apli­cat acordul global în acest sector, avantajele de care s-au bucurat cei care, printr-o participare acti­vă la muncă, prin rezultatele su­perioare înregistrate, au primit o retribuție mult sporită față de Cei­lalți. O să în­cepem prin a arăta că în cooperativa agricolă Timboiești există echipe stabile cărora le-au fost repartizate parcelele de vie, terenul arabil, mijloacele de trans­port. In cadrul acestor echipe există o riguroasă disciplină muncii, oamenii participînd la toa­a­te lucrările. De aceea, adunarea generală a hotărît ca retribuirea muncii în acord global să se facă pe echipe, fiecare echipă primind o suprafața de vie pe rod variind ca mărime după numărul coope­ratorilor, după capacitatea lor de muncă și utilajele existente. Pen­tru ca evidența să se facă cit mai exact, au fost stabilite producțiile medii pentru­­ fiecare parcelă în funcție de gradul de fertilitate al solului, de vîrsta, densitatea plan­tației, de sol și mod de susținere. S-a stabilit de asemenea tehnolo­gia de lucru, iar pe baza devizelor a fost calculat numărul de norme de categoria I-a necesare întregu­lui ciclu de producție, ținîndu-se cont că elementele principale pen­tru calcul sunt producția obținută și numărul de norme consumate. Astfel, cum era și firesc, echipele au avut tarife de plată diferențiate calculate la zona de struguri, cu caracter mobilizator, ce au dus la o echitabilă repartizare a venitu­rilor. Iată de exemplu cum au fost calculate aceste tarife pentru echi­pele conduse de Aurelian Puiu și Costică Zăvoianu. Prima, de pe suprafața de vie de 8,85 hectare a avut planificată o producție me­die de 7 514 kg struguri la hectar însumînd o producție totală de 66,5 tone. Consumul de norme ca­tegoria I-a a fost planificat la 2 517, a norma la 43 de lei, valoa­rea manoperei revenind la 108 231 lei cu un tarif pe tonă de 1 627 lei. La a doua echipă suprafața a fost de 11,80 hectare, producția planificată de 6 103 kg struguri la hectar cu un total de 72 tone, consumul de norme însumînd ci­fra de 2 455, a 43 lei norma, de­­i 105 565 lei, la un tarif de 1 466 lei pe tonă. Producțiile obținute au fost di­ferite de la o echipă la alta, nive­lul acestora ilustrînd preocuparea ce a existat pentru executarea la timp a tuturor lucrărilor cu­ calitatea acestora. De aceea, ve­șm­­iturile membrilor echipei au fost stabilite în funcție de producțiile realizate, fapt ce a determinat și valoarea unei norme de categoria I-a. Astfel, prima echipă obținînd­ o producție medie de 10 200 struguri la hectar cu un total kg de 90,3 tone la tariful de 1 627 lei pe tonă a realizat suma de 146 918 lei care, împărțită la cele 2 548 norme efectuate a stabilit valoarea unei norme de categoria I-a la 57 lei, deci cu 14 lei mai mult decit cea planificată. în schimb, la echipa a doua care a avut o producție medie la hec­tar de 5 130 kg și una totală de 60,5 tone, veniturile cooperatori­lor au atins 88 693 lei. Această su­mă împărțită la cele 2 111 norme prestate a fixat la 42 lei valoarea unei norme de categoria I-a, deci cu un leu sub cea planificată. în acest fel, Nicolae Dinică din echipa lui Puiu Aurelian a primit pentru cele 143 norme de catego­ria I-a efectuate 8 151 lei, în timp ce Ioniță Popescu din echipa lui Costică Zăvoianu a încasat pen­tru cele 128 norme făcute 5 347 lei. Făcînd precizarea că cei doi au mai efectuat și alte lucrări ce le-a adus un venit de peste 11 000 lei, din calculele de mai sus se vede clar ci­ de exact a funcționat ba­lanța ce a cîntărit cantitatea calitatea muncii prestată de fie­și care echipă deci câ­ de precis a acționat acordul global. La fel s-a procedat și la școala de viță. Și dacă echipa lui Grigo­­re Serea a obținut 180 177 vite calitatea I-a, membrii acestei echi­pe vor primi pentru fiecare normă o valoare de 59 lei, în timp ce, cei din echipa lui Ștefan Androne, ce a realizat 146 286 vițe calitatea s-a, vor fi retribuiți cu 42 lei pen­tru fiecare normă prestată. Aplicarea corectă a acordului global în cooperativa agricolă din Timboiești a avut un efect stimu­lativ asupra muncii oamenilor. Ră­­mîne ca în acest an, prin calcula­rea tarifelor la 1 000 lei producție marfă, prin angajamentele înche­iate cu cooperatorii ce vor răspun­de direct de producția încredința­tă, prin aplicarea acordului pro­gresiv, rezultatele muncii­ coopera­torilor să fie edificatoare reflec­­tîndu-se atît în creșterea venituri­lor acestora cit și în întărirea e­­conomică a unității. Ioan NOR, Emil GONCIU CÎND NE GÎNDIM. Auzim uneori de niște intenții, de niște idei pe care le strîn­­gem la piept, le credem, dacă nu geniale, cel puțin fericite. Pentru că ele, aceste idei, aceste intenții ar voi să îmbunătă­țească o situație, să corecteze o stare de lucruri, să dea o stră­lucire mai amplă unor „oarecari" amănunte pe lingă care tre­cem. Dar, vai, creduli mai suntem­ dacă avem ambiția să și cre­dem chiar tot ce auzim... Există în Vrancea acest oraș de podgorie care se cheamă Odobești, căruia toată țara îi silabisește numele ca pe un cîn­­tec urcat toamna încet pe dealuri. Turistul ce vine pentru prima dată în Odobești, încearcă însă, printre altele și deziluzie. Orașul viței de vie nu are o cramă unde să-și îmbie vizitatorii, o cra­­mă-local de alimentație publică așa cum am văzut noi prin alte părți. Auzeam, de acum doi ani, de niște intenții, de niște propuneri în acest sens. Au trecut de atunci peste 700 de zile, în Odobești s-au făcut grădini de vară, dar o cramă încă nu. Pentru că suntem­ tot în acest sector al alimentației publice, să vorbim iarăși despre un vis abandonat înainte de a-l rosti mai tare. Să vorbim acum, chiar dacă suntem­ în plină iarnă. Poate, pînă la primăvară, vom fi auziți. Se șoptea de un fel de recondiționare a unui peisaj excepțional, propice joc de popas, sau de han veritabil, acolo unde se află cascada Putnei. Cîteva amenajări, cîteva corturi, niște reflectoare care să creeze ima­ginea fantastică a unei seri petrecute, vara, acolo, și iată ceva frumos, despre care, mai ales în condițiile acestui nou drum de asfalt ce se prelungește peste munți, pînă la Brașov, se va vorbi. Dar, vorbe au fost, și din partea celor direct interesați (a se citi Cooperația) și din partea altor interesați (a se citi O.N.T.)... Cînd ne gindim că, totuși, am mai putea crede în niște in­tenții... I. P. É

Next