Milcovul, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 767-841)

1972-01-28 / nr. 787

1 ANUL V — NR. 787 VINERI 28 IANUARIE 1972 4 pagini — 30 bani lin cîmp larg de afirmare a inteligenței constructive, o acțiune de mare eficientă AUTODOTAREA mijloc de creștere a producției și productivității muncii Autoutilarea, factor de mare e­­ficiență și actualitate, are multiple funcțiuni atît de ordin economic cit și social. Creșterea impetuoa­să a dotării tehnice prin autouti­­laje a creat premisele unei dezvol­tări ascendente a economiei națio­nale prin înfăptuirea unui amplu program de dezvoltare. Acest pro­gram este concretizat în cea mare parte prin noi, moderne mai și puternice capacități de producție afectate — cu deosebire — sferei productoare de bunuri materiale. Pe baza indicațiilor conducerii superioare de partid și de stat, ma­joritatea întreprinderilor din jude­țul nostru au trecut la organizarea și folosirea atelierelor proprii pen­tru realizarea unor utilaje, instala­ții și piese de schimb necesare îmbunătățirii tehnologiilor de fa­bricație, a ușurării muncii fizice, precum și pentru repararea și în­treținerea utilajelor din dotare. Importante realizări a obținut pe această linie C.E.I.L. Focșani tinde preocupările pentru autoutilarea unităților subordonate au condus la organizarea unui atelier meca­nic central înzestrat cu utilajele necesare executării acestor lucră­ri. Aici au fost executate: circula­re pentru retezat, o mașină de șlefuit canturile panourilor, o ma­șină de turnat lac poliesteric pe canturi, presă pentru asamblat corpurile, piese de schimb pentru utilaje, platforme metalice etc. Un volum însemnat de lucrări a fost destinat confecționării mai multor sisteme de acționare. Astfel, în atelierul mecanic cen­tral al C.E.I.L. s-au executat In anul care a trecut peste 50 repere (utilaje, piese de schimb etc.) în valoare de aproape 500 000 lei, renunțîndu-se la utilaje din import în valoare de peste 60 000 lei va­lută. De asemenea, prin executarea lucrărilor de autoutilaje s-au rea­lizat economii la cheltuielile ma­teriale de producție în valoare de peste 200 000 lei. în cadrul măsurilor luate de că­tre C.E.I.L. Focșani, în vederea ob­ținerii unor rezultate cît mai bune în această direcție, a fost constituit un colectiv de proiectare care se ocupă în exclusivitate cu întocmi­rea documentației pieselor de schimb, a instalațiilor și utilajelor necesare autoutilării. Calificarea salariaților din acest colectiv asi­gură condițiile necesare obținerii unor rezultate bune din punct de vedere cantitativ cît și calitativ pe linia autodotării și reutilării sec­țiilor și sectoarelor de producție subordonate. Obiectivele realizate de acest colectiv în anul care a trecut, ca : banda transportoare de la agregatul de prelucrări multiple, instalații de transport pneumatic, macarale pentru mijloace auto, In­stalații de exhaustare pentru sec­toarele prototipuri și ambalaje, ci­cloane etc. reprezintă probleme de maximă importanță, prin rezolva­rea lor obținîndu-se o tehnologie de prelucrare mult îmbunătățită și o eficiență economică ridicată. De asemenea, se află în stadiu de execuție modernizarea liniei de placaj de la C.P.L. Gugești, unitate în cadrul căreia pe linia autouti­lării au fost executate lucrări recondiționate și confecționare de pieselor de schimb pentru derula­a­re, mașinile de tăiat furnire, pre­cum și a utilajelor din cadrul sec­ției de parchete. Unele din aceste lucrări au fost executate in cadrul atelierului central de la C.E.I.L. sau a atelierului de întreținere de la C.P.L. Gugești. Preocupare pentru folosirea a­­telierelor proprii în vederea pro­iectării și executării unor instalații și utilaje necesare producției există și în cadrul întreprinde­rii de industrie locală Focșani. Ca principale realizări enume­răm : bandă de alimentare fo­losită la îmbuteliat, instalații de capsat dopuri, mașinile de confecționat capsule din b­al plastic, gherghete pentru mare­co­voare, masă vibratoare pentru pre­fabricate, presă hidraulică pentru îndoit tablă, bandă de șlefuit, dis­pozitiv de tăiat cercuri, strunguri pentru prelucrat lemnul, mașină de spălat sticle, instalația de in­jectat mase plastice, etc. Cores­pondenții ne transmit RUGINEȘTI Adunarea delegaților pe cir­cumscripții ce s-a desfășurat la Ruginești a avut drept scop votarea debitelor pentru anul acesta, precum și a valorii muncii patriotice ce va fi e­­fectuată. Din cuvîntul participa­nțiilor s-a putut desprinde o serie de propuneri ce vor fi materiali­zate în fapt, ca: extinderea spațiului de școlarizare în sa­tele Copăcești și Anghelești, a­­menajarea unei grădinițe și a unui club în satele Copăcești și Anghelești, precum și a unui atelier-școală în satul Anghe­lești. Propunerile, aprobate de întreaga adunare au fost făcute de deputații : Alexandru Ena­­che, Costache Panfil, Leonida Jitaru, Valeriu Dima și alții. Crișan BUNGHIU, CORBIȚA Răspunzînd sarcinilor cu pri­vire la creșterea veniturilor membrilor cooperatori cetățenii comunei Corbița, în frunte cu organele de partid și de stat din comună, au luat măsura construirii unui eleșteu în su­prafață de circa 15 000 hectare, a cărui valoare se ridică la 100 000 lei. Contribuția cetățe­nească s-a ridicat pînă în pre­zent la suma de 25 000 lei. Cornel OANCEA I.I.L. Foșcani și I.I.L. Adjud prin atelierele proprii — în cadrul au­toutilării — au executat în anul care a trecut 30 de repere în va­loare de peste 150 000 lei. Au rea­lizat pe această cale economii la prețul de cost în valoare de aproa­pe 80 000 lei reducînd în același timp importul unor utilaje în va­loare de aproape 300 000 lei va­lută. Rezultatele obținute mai sus pe linia autoutilării sunt cu mult sub posibilitățile pe care le au între­prinderile și combinatul la care s-au făcut referiri. Există o serie de probleme a căror rezolvare se cere să fie soluționată de către conducerile întreprinderilor (unele din ele cu sprijinul forurilor tu­telare) în felul acesta putîndu-se obține realizări corespunzătoare nivelului cerințelor și condițiilor actuale. Astfel, se simte nevoia unui pro­gram de autoutilaje, care să sta­bilească la nivelul fiecărei unități ceea ce au de realizat cel puțin pe o perioadă de un an de zile. Cunoscind acest program din timp, conducerea unităților respective să poată lua măsuri utile de întoc­mire a documentațiilor tehnice, a aprovizionării tehnico-materiale etc. Acest program lipsește la uni­tățile arătate mai sus, lucrările e­­xecutate fiind făcute în mod ar­bitrar sau chiar la întîmplare. Ing. Șt. ILIESCU, directorul Cabinetului ju­dețean de organizare a­­ producției și a muncii. (Continuare în pag. a III-a) Timpul probabil Astăzi, vremea se menține în­chisă și temporar se vor semnala ninsori. Vîntul va sufla potrivit din sectorul estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între mi­nus 6 și minus 4 grade iar maxi­mele între minus 4 și minus 2 grade. Pentru următoarele 3 zile , vre­mea va fi închisă și umedă, se vor semnala ninsori locale. Vîntul va sufla cu intensificări de scurtă du­rată. Temperaturile minime oscila între minus 7 și minus vor grade iar maximele între minus 4­5 și 0 grade. i s La I.I.L. Adjud ACTIVITATE PRODUCTIVĂ INTENSĂ întreprinderea de industrie loca­lă Adjud, ca urmare a asigurării unei aprovizionări tehnico-materia­le ritmice a secțiilor de fabricație, organizării judicioase a procesului de producție, folosirii eficiente a timpului de lucru, continuă să ob­țină succese importante în îndepli­nirea prevederilor planului. Cîteva cifre sînt concludente în acest sens. Atît producția globală cît și livrările către comerțul socialist consemnează depășiri de 0,9 și res­pectiv 7,4 la sută. Merită a fi subliniat faptul că pe perioada 1-20 ianuarie secțiile de tîmplărie-dogărie și balastieră au obținut o depășire a sarcinilor de plan intre 1,8 la sută și 25,3 la sută. PROMOVAREA I CU CONSECVENTA I ! A NOULUI ! ! ÎN VIATA SOCIALA, 1 | CONDIȚIE ! FUNDAMENTALA I !­I ! A DEZVOLTĂRII ! PATRIEI ! în municipiul Focșani, prin contribuția locuitorilor. NOI OBIECTIVE SOCIAL-CULTURALE Recent, în sala Ateneului popular din Focșani ,a avut loc o adunare a delegaților cetățenilor pe a cărei ordine de zi a figurat, între altele, stabilirea obiectivelor ce urmează a se construi în acest an prin con­tribuția bănească și în muncă locuitorilor. Potrivit hotărîrilor a­ a­doptate, în acest an, în municipiul Focșani urmează a se construi o bază sportivă în zona blocurilor de locuințe din cartierul Focșani­­sud (a căror lucrări vor fi în va­loare de 850 000 lei) , trei micro­­baze sportive în zona cartierelor Karl Marx, Bahne și Focșani-sud (150 000 lei), un teatru de vară în parcul Nicolae Bălcescu (650 000 lei); executarea unor lucrări de amenajare a plajei de la Putna ; lucrări de reparare a străzilor: Bistrița, Gloriei, Garofița, Dr. Te­­lemac, Poenița, Viilor, Cîmpuri și Ion Neculce (care însumează 340 000 lei), amenajarea unor noi spații verzi în cartierele de lo­cuințe Focșani-sud, Karl Marx și Bahne. C­OALA în cartierul de locuințe Focșani-gară LA C.A.P. PĂUNEȘTI ȘI BOGHEȘTI Animalele sunt adăpostite in...frigidere“ iar „responsabilitatea" dormitează in culcușul călduț al neglijentei Multe din cooperativele agrico­le de producție din județul nostru au prevăzut în planul de investiții pe anul 1971 să construiască di­ferite obiective agro-zootehnice — maternități, grajduri, saivane, bu­cătării furajere etc. sau lucrări de modernizare și amenajare a con­strucțiilor existente. Intrucît acestea erau menite să contribuie la crearea unor condiții mai bune de întreținere și exploa­tare a animalelor, ar fi trebuit ca ele să fie terminate înainte de în­ceperea perioadei­­ de stabulație. Un raid efectuat recent prin cî­teva unități, pentru a vedea con­dițiile în care sînt cazate animale­le, a scos la iveală aspecte care au o influență negativă asupra producției animaliere. Conducerea C.A.P. Păunești și-a prevăzut în planul de investiții să construiască 2 grajduri, fiecare cu o capacitate de 120 capete bovinei absolut necesare pentru adăposti­­rea în bune condiții a efectivului de animale existent. Dar, consiliul de conducere al unității și-a călcat propriile hotărîri. A ridicat de la baza sale de aprovizionare un plus de materi­ale față de cele planificate de Di­recția generală agricolă județeană, a construit numai un grajd, iar res­tul de materiale de construcție a luat altă destinație decît aceea pentru care fuseseră procurate, așa cum ne informa,­, tocmai Nicolae Ursu, președintele unității, pe care adunarea generală l-a investit cu mandatul de a conduce treburile gospodărești. Deși conducerea Direcției gene­rale agricole județene n-a permis schimbări în planul de investiții stabilit la începutul anului, preșe­dintele cooperativei, abătîndu-se de la democrația cooperatistă, prin nerespectarea hotărîrii adunării generale, a permis folosirea mate­rialelor de construcție nu pentru ridicarea grajdului atît de nece­sar ci pentru construcția a 3 sere destinate sectorului legumicol, u­nei brutării și altor obiective ce nu erau cuprinse în planul de in­vestiții. Lipsa simțului gospodăresc este prea evidentă, tovarășe președinte și iată că aceasta e în dauna secto­rului zootehnic ! Am vizitat 5 grajduri unde con­dițiile de cazare a bovinelor sunt corespunzătoare, exceptînd faptul că numărul animalelor este prea mare în raport cu spațiul existent. Dar în încăperile unde sunt adă­postiți 400 purcei de la 0—6 luni, microclimatul este complet neco­respunzător: în boxe, purceii stă­teau îngrămădiți unii peste alții, tremurînd de frig, fiindcă cele 2 aeroterme cumpărate de la S.M.A. Adjud, care le-a și instalat, se de­fectaseră. în interiorul încăperilor, paiele ude din apropierea ușilor erau în­ghețate, indiciu sigur că tineretul porcin avea asigurată în boxe o temperatură care nu depășea plus 5 grade C, deși în aceeași încăpe­re erau și purcei nou-născuți că­rora le era neclară o temperatură de peste plus 22 grade Celsius. I. BOGDAN (Continuare în pag. a III-aJ Ar fi trebuit să mergeți cu mine la bătrîna aceasta de 86 de ani, Sultana Zaharia, undeva spre mar­ginea Focșaniului, stradă care se cheamă Comisia Centrală, la casa cu numărul 76. Și să deschidem împreună ușa care nu mai are mi­ner, ci se leagă numai la exterior cu o sîrmă. Ce rost ar mai avea să se închidă pe dinăuntru, de vre­me ce bătrîna Sultana Z. nu mai coboară din pat de peste o lună de zile ?! Am mers acolo împreună cu Ținea Brînză, o femeie care nici măcar nu-i este vecină, locuiește în strada Turda nr. 4, dar care a venit și ne-a spus despre toate acestea. Auzise cum trăiește bă­trîna, a mai mers o vecină cu ea, i-au făcut bătrînei un ceai,, i-au dus lapte. Și ne-a mai spus că bă­trîna n-ar putea fi totuși singură, pentru că... — Are un fiu ; lucrează împreu­nă cu soția lui la întreprinderea de vinuri pentru export. Dar n-o a izitează decit așa, la o lună, două o dată. Mai are o fiică la București, îi trimite cite o sută de lei și atît... Acum, sîntem în această încăpe­re unde trăiește Sultana Zaharia. Ne aude greu, ne răspunde la fel de greu. Pentru că bătrîna este culcată pe spate, este singura po­ziție pe care o suportă. — De cînd n-a mai venit fiul dumneavoastră pe aici, de cînd nu l-ați mai­­ văzut ■? Repet întrebarea tare. Mi-e frică parcă să nu stric ’un­ fel de palid echilibru al tăcerii. — Nu l-am mai văzut de cînd lumea. Dar are și el greutățile lui, altfel ar veni... Și iarăși continuăm dialogul a­­cesta imposibil. . — Vă e greu aici,­­în condițiile a­­cestea? — Eu­ aș pleca­ în lume, maică, dar nu m­ai pot.'Nu vreau să-i fac nici un fel de greutăți feciorului meu... „Nu l-am mai văzut de cînd lu­mea", așa a spus, și în timpul a­­cesta vin vecinii și îi dau să mă­­nînce, o ajută cu cît pot. Un fe­cior locuiește în Focșani, la bloc, o fată la București. Ii trimite cîte o sută de lei pe lună, dar nu vine pînă la Focșani, pînă la patul aces­­­­tei femei singure. La sfîrșit, bătrîna, mama aces­tui fiu al ei, mai șoptește încă: „Maică,­te-arog să nu-i dai la ziar, are și el copii, are greutăți, de aia nu poate veni...“ Ai auzit. Ion Di­­mofte, mama dumitale cere înțele­gere pentru dumneata. Știi ce ne spunea o vecină, Ileana Văcărescu? — In toamnă, era fiul ei bolnav (al bătrînei, n.n.), era în spital. Sul­tana Zaharia l-a vizitat de 2—3 ori la spital. Odată, mi-a cerut chiar mie niște bani, să-i cumpere ceva feciorului, să-i ducă acolo, îi era rușine să nu-i ducă nimic... — Dar băiatul e­ vine s-o vadă? Intervine în discuție sora Ilenei Văcărescu, Raluca. — Băiatul nu prea vine, rar, foarte rar. Nu știu de cînd nu l-am văzut pe aici. Acum cîteva zile i-a adus nora ei niște lemne, dar nu­mai de lemne are nevoie bătrîna? Poate are nevoie de fiul ei, de pu­țină căldură sufletească... — Dumneavoastră care îi sînteți vecini ați putea să știți: de cînd n-a mai venit fiica de la București s-o vadă? Ne răspunde Ileana V.. — Cred că sînt vreo 8 ani. P ni Ion PANAIT (Continuare în pag. a II­I) Copiii au uitat că au o mamă de 86 ani... ANCHETA. SOCIALA * SAPTAMINA CULTURII BOTOȘĂNENE . Cea de a patra zi a manifestări­­rir de amploare găzduită de ținu­turile Țării de Piatră, în scopul unei mai bune cunoașteri dintre județele Botoșani și Vrancea, a programat alte noi acțiuni. Ieri dimineață, sala „Ateneului popular“ din Focșani a fost gazda a două spectacole de teatru pen­tru copii și tineret — „Miu Hai­ducul“ și „Călin Nebunul“ — sus­ținute de un colectiv de actori ai Teatrului de păpuși „Vasilache“ din Botoșani. Spectatorii — elevi ai unor școli generale din Foc­șani — au aplaudat cu entuziasm peripețiile pline de neprevăzut a doi dintre îndrăgiții eroi din căr­țile de balade și basme populare. După amiază, în holul „Ateneu­lui popular" s-a deschis o expozi­ție de artă plastică, a graficienei Ligia Macovei, cu desene inspira­te din viața și opera genialului fiu al Botoșanilor, Mihail Eminescu. Cele 31 de compoziții, executate într-o manieră cunoscută multora din vizitatorii focșăneni din unele ediții de versuri ilustrate de Ligia Macovei, recompun, grație unei sensibilități artistice deosebite, u­­niversul eminescian atît de bogat în sugestii și semnificații. Mîine va avea loc simpozionul „Mari personalități botoșănene : M. Eminescu, N. Iorga, G. Enescu, St. Luchian“, precum și un con­cert de muzică ușoară susținut de o formație a Casei de cultură din Dorohoi. Vorbe din vechiu... Pentru că sîntem într-un perimetru de legendă, fie chiar dacă ne-am gindi numai la Miorița și nu la toate celelalte balade ce alcătuiesc nu numai o memorie didactică ,uneori ne oprim cu uimire și adevăr asupra unor vorbe din vechiu, cum ar spune bătrînii. Și, iată una care ne reține în aceste zile a­­tenția : a arunca praf în ochii oamenilor, echivalînd cu a face doar dintr-un fel de obligație un lucru, fără prea multă o tragere de inimă, a astupa un gol numai pentru a scăpa de responsabilitate. Vorba aceasta veche dezvăluie, desigur înțelepciune, dar ne atrage în același timp atenția. De aici, observația unor lucruri, nu neapărat de cea mai mare impor­tanță. După nenumărate apeluri, după multe insistențe, iată că au apărut în orașul Focșani și mult prețioasele copertine, ace­le gherete-stații de așteptare ale călătorilor pe traseul auto­buzelor. Frumoase, lucrate cu gust, dar ce folos că utilitatea lor este mai mult de ordinul decorației ! Adică, sînt făcute doar pentru o jumătate de an, pentru jumătăți de anotimp. Nefolosibile acum iarna, nici cînd va ploua, pentru că vîntul și picăturile de ploaie pătrund la fel ca afară. Pentru că mo­delul acestor copertine este prea de... minijup. In sfîrșit, dar s-a rezolvat o problemă, nu-i așa ? Și s-a mai „bifat" o ope­rație undeva, într-un registru... Cît adevăr cuprinde vorba din vechiu­l Dan BUCIUM­AN A

Next