Milcovul, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 767-841)
1972-01-28 / nr. 787
1 ANUL V — NR. 787 VINERI 28 IANUARIE 1972 4 pagini — 30 bani lin cîmp larg de afirmare a inteligenței constructive, o acțiune de mare eficientă AUTODOTAREA mijloc de creștere a producției și productivității muncii Autoutilarea, factor de mare eficiență și actualitate, are multiple funcțiuni atît de ordin economic cit și social. Creșterea impetuoasă a dotării tehnice prin autoutilaje a creat premisele unei dezvoltări ascendente a economiei naționale prin înfăptuirea unui amplu program de dezvoltare. Acest program este concretizat în cea mare parte prin noi, moderne mai și puternice capacități de producție afectate — cu deosebire — sferei productoare de bunuri materiale. Pe baza indicațiilor conducerii superioare de partid și de stat, majoritatea întreprinderilor din județul nostru au trecut la organizarea și folosirea atelierelor proprii pentru realizarea unor utilaje, instalații și piese de schimb necesare îmbunătățirii tehnologiilor de fabricație, a ușurării muncii fizice, precum și pentru repararea și întreținerea utilajelor din dotare. Importante realizări a obținut pe această linie C.E.I.L. Focșani tinde preocupările pentru autoutilarea unităților subordonate au condus la organizarea unui atelier mecanic central înzestrat cu utilajele necesare executării acestor lucrări. Aici au fost executate: circulare pentru retezat, o mașină de șlefuit canturile panourilor, o mașină de turnat lac poliesteric pe canturi, presă pentru asamblat corpurile, piese de schimb pentru utilaje, platforme metalice etc. Un volum însemnat de lucrări a fost destinat confecționării mai multor sisteme de acționare. Astfel, în atelierul mecanic central al C.E.I.L. s-au executat In anul care a trecut peste 50 repere (utilaje, piese de schimb etc.) în valoare de aproape 500 000 lei, renunțîndu-se la utilaje din import în valoare de peste 60 000 lei valută. De asemenea, prin executarea lucrărilor de autoutilaje s-au realizat economii la cheltuielile materiale de producție în valoare de peste 200 000 lei. în cadrul măsurilor luate de către C.E.I.L. Focșani, în vederea obținerii unor rezultate cît mai bune în această direcție, a fost constituit un colectiv de proiectare care se ocupă în exclusivitate cu întocmirea documentației pieselor de schimb, a instalațiilor și utilajelor necesare autoutilării. Calificarea salariaților din acest colectiv asigură condițiile necesare obținerii unor rezultate bune din punct de vedere cantitativ cît și calitativ pe linia autodotării și reutilării secțiilor și sectoarelor de producție subordonate. Obiectivele realizate de acest colectiv în anul care a trecut, ca : banda transportoare de la agregatul de prelucrări multiple, instalații de transport pneumatic, macarale pentru mijloace auto, Instalații de exhaustare pentru sectoarele prototipuri și ambalaje, cicloane etc. reprezintă probleme de maximă importanță, prin rezolvarea lor obținîndu-se o tehnologie de prelucrare mult îmbunătățită și o eficiență economică ridicată. De asemenea, se află în stadiu de execuție modernizarea liniei de placaj de la C.P.L. Gugești, unitate în cadrul căreia pe linia autoutilării au fost executate lucrări recondiționate și confecționare de pieselor de schimb pentru derulaare, mașinile de tăiat furnire, precum și a utilajelor din cadrul secției de parchete. Unele din aceste lucrări au fost executate in cadrul atelierului central de la C.E.I.L. sau a atelierului de întreținere de la C.P.L. Gugești. Preocupare pentru folosirea atelierelor proprii în vederea proiectării și executării unor instalații și utilaje necesare producției există și în cadrul întreprinderii de industrie locală Focșani. Ca principale realizări enumerăm : bandă de alimentare folosită la îmbuteliat, instalații de capsat dopuri, mașinile de confecționat capsule din bal plastic, gherghete pentru marecovoare, masă vibratoare pentru prefabricate, presă hidraulică pentru îndoit tablă, bandă de șlefuit, dispozitiv de tăiat cercuri, strunguri pentru prelucrat lemnul, mașină de spălat sticle, instalația de injectat mase plastice, etc. Corespondenții ne transmit RUGINEȘTI Adunarea delegaților pe circumscripții ce s-a desfășurat la Ruginești a avut drept scop votarea debitelor pentru anul acesta, precum și a valorii muncii patriotice ce va fi efectuată. Din cuvîntul participanțiilor s-a putut desprinde o serie de propuneri ce vor fi materializate în fapt, ca: extinderea spațiului de școlarizare în satele Copăcești și Anghelești, amenajarea unei grădinițe și a unui club în satele Copăcești și Anghelești, precum și a unui atelier-școală în satul Anghelești. Propunerile, aprobate de întreaga adunare au fost făcute de deputații : Alexandru Enache, Costache Panfil, Leonida Jitaru, Valeriu Dima și alții. Crișan BUNGHIU, CORBIȚA Răspunzînd sarcinilor cu privire la creșterea veniturilor membrilor cooperatori cetățenii comunei Corbița, în frunte cu organele de partid și de stat din comună, au luat măsura construirii unui eleșteu în suprafață de circa 15 000 hectare, a cărui valoare se ridică la 100 000 lei. Contribuția cetățenească s-a ridicat pînă în prezent la suma de 25 000 lei. Cornel OANCEA I.I.L. Foșcani și I.I.L. Adjud prin atelierele proprii — în cadrul autoutilării — au executat în anul care a trecut 30 de repere în valoare de peste 150 000 lei. Au realizat pe această cale economii la prețul de cost în valoare de aproape 80 000 lei reducînd în același timp importul unor utilaje în valoare de aproape 300 000 lei valută. Rezultatele obținute mai sus pe linia autoutilării sunt cu mult sub posibilitățile pe care le au întreprinderile și combinatul la care s-au făcut referiri. Există o serie de probleme a căror rezolvare se cere să fie soluționată de către conducerile întreprinderilor (unele din ele cu sprijinul forurilor tutelare) în felul acesta putîndu-se obține realizări corespunzătoare nivelului cerințelor și condițiilor actuale. Astfel, se simte nevoia unui program de autoutilaje, care să stabilească la nivelul fiecărei unități ceea ce au de realizat cel puțin pe o perioadă de un an de zile. Cunoscind acest program din timp, conducerea unităților respective să poată lua măsuri utile de întocmire a documentațiilor tehnice, a aprovizionării tehnico-materiale etc. Acest program lipsește la unitățile arătate mai sus, lucrările executate fiind făcute în mod arbitrar sau chiar la întîmplare. Ing. Șt. ILIESCU, directorul Cabinetului județean de organizare a producției și a muncii. (Continuare în pag. a III-a) Timpul probabil Astăzi, vremea se menține închisă și temporar se vor semnala ninsori. Vîntul va sufla potrivit din sectorul estic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 6 și minus 4 grade iar maximele între minus 4 și minus 2 grade. Pentru următoarele 3 zile , vremea va fi închisă și umedă, se vor semnala ninsori locale. Vîntul va sufla cu intensificări de scurtă durată. Temperaturile minime oscila între minus 7 și minus vor grade iar maximele între minus 45 și 0 grade. i s La I.I.L. Adjud ACTIVITATE PRODUCTIVĂ INTENSĂ întreprinderea de industrie locală Adjud, ca urmare a asigurării unei aprovizionări tehnico-materiale ritmice a secțiilor de fabricație, organizării judicioase a procesului de producție, folosirii eficiente a timpului de lucru, continuă să obțină succese importante în îndeplinirea prevederilor planului. Cîteva cifre sînt concludente în acest sens. Atît producția globală cît și livrările către comerțul socialist consemnează depășiri de 0,9 și respectiv 7,4 la sută. Merită a fi subliniat faptul că pe perioada 1-20 ianuarie secțiile de tîmplărie-dogărie și balastieră au obținut o depășire a sarcinilor de plan intre 1,8 la sută și 25,3 la sută. PROMOVAREA I CU CONSECVENTA I ! A NOULUI ! ! ÎN VIATA SOCIALA, 1 | CONDIȚIE ! FUNDAMENTALA I !I ! A DEZVOLTĂRII ! PATRIEI ! în municipiul Focșani, prin contribuția locuitorilor. NOI OBIECTIVE SOCIAL-CULTURALE Recent, în sala Ateneului popular din Focșani ,a avut loc o adunare a delegaților cetățenilor pe a cărei ordine de zi a figurat, între altele, stabilirea obiectivelor ce urmează a se construi în acest an prin contribuția bănească și în muncă locuitorilor. Potrivit hotărîrilor a adoptate, în acest an, în municipiul Focșani urmează a se construi o bază sportivă în zona blocurilor de locuințe din cartierul Focșanisud (a căror lucrări vor fi în valoare de 850 000 lei) , trei microbaze sportive în zona cartierelor Karl Marx, Bahne și Focșani-sud (150 000 lei), un teatru de vară în parcul Nicolae Bălcescu (650 000 lei); executarea unor lucrări de amenajare a plajei de la Putna ; lucrări de reparare a străzilor: Bistrița, Gloriei, Garofița, Dr. Telemac, Poenița, Viilor, Cîmpuri și Ion Neculce (care însumează 340 000 lei), amenajarea unor noi spații verzi în cartierele de locuințe Focșani-sud, Karl Marx și Bahne. COALA în cartierul de locuințe Focșani-gară LA C.A.P. PĂUNEȘTI ȘI BOGHEȘTI Animalele sunt adăpostite in...frigidere“ iar „responsabilitatea" dormitează in culcușul călduț al neglijentei Multe din cooperativele agricole de producție din județul nostru au prevăzut în planul de investiții pe anul 1971 să construiască diferite obiective agro-zootehnice — maternități, grajduri, saivane, bucătării furajere etc. sau lucrări de modernizare și amenajare a construcțiilor existente. Intrucît acestea erau menite să contribuie la crearea unor condiții mai bune de întreținere și exploatare a animalelor, ar fi trebuit ca ele să fie terminate înainte de începerea perioadei de stabulație. Un raid efectuat recent prin cîteva unități, pentru a vedea condițiile în care sînt cazate animalele, a scos la iveală aspecte care au o influență negativă asupra producției animaliere. Conducerea C.A.P. Păunești și-a prevăzut în planul de investiții să construiască 2 grajduri, fiecare cu o capacitate de 120 capete bovinei absolut necesare pentru adăpostirea în bune condiții a efectivului de animale existent. Dar, consiliul de conducere al unității și-a călcat propriile hotărîri. A ridicat de la baza sale de aprovizionare un plus de materiale față de cele planificate de Direcția generală agricolă județeană, a construit numai un grajd, iar restul de materiale de construcție a luat altă destinație decît aceea pentru care fuseseră procurate, așa cum ne informa,, tocmai Nicolae Ursu, președintele unității, pe care adunarea generală l-a investit cu mandatul de a conduce treburile gospodărești. Deși conducerea Direcției generale agricole județene n-a permis schimbări în planul de investiții stabilit la începutul anului, președintele cooperativei, abătîndu-se de la democrația cooperatistă, prin nerespectarea hotărîrii adunării generale, a permis folosirea materialelor de construcție nu pentru ridicarea grajdului atît de necesar ci pentru construcția a 3 sere destinate sectorului legumicol, unei brutării și altor obiective ce nu erau cuprinse în planul de investiții. Lipsa simțului gospodăresc este prea evidentă, tovarășe președinte și iată că aceasta e în dauna sectorului zootehnic ! Am vizitat 5 grajduri unde condițiile de cazare a bovinelor sunt corespunzătoare, exceptînd faptul că numărul animalelor este prea mare în raport cu spațiul existent. Dar în încăperile unde sunt adăpostiți 400 purcei de la 0—6 luni, microclimatul este complet necorespunzător: în boxe, purceii stăteau îngrămădiți unii peste alții, tremurînd de frig, fiindcă cele 2 aeroterme cumpărate de la S.M.A. Adjud, care le-a și instalat, se defectaseră. în interiorul încăperilor, paiele ude din apropierea ușilor erau înghețate, indiciu sigur că tineretul porcin avea asigurată în boxe o temperatură care nu depășea plus 5 grade C, deși în aceeași încăpere erau și purcei nou-născuți cărora le era neclară o temperatură de peste plus 22 grade Celsius. I. BOGDAN (Continuare în pag. a III-aJ Ar fi trebuit să mergeți cu mine la bătrîna aceasta de 86 de ani, Sultana Zaharia, undeva spre marginea Focșaniului, stradă care se cheamă Comisia Centrală, la casa cu numărul 76. Și să deschidem împreună ușa care nu mai are miner, ci se leagă numai la exterior cu o sîrmă. Ce rost ar mai avea să se închidă pe dinăuntru, de vreme ce bătrîna Sultana Z. nu mai coboară din pat de peste o lună de zile ?! Am mers acolo împreună cu Ținea Brînză, o femeie care nici măcar nu-i este vecină, locuiește în strada Turda nr. 4, dar care a venit și ne-a spus despre toate acestea. Auzise cum trăiește bătrîna, a mai mers o vecină cu ea, i-au făcut bătrînei un ceai,, i-au dus lapte. Și ne-a mai spus că bătrîna n-ar putea fi totuși singură, pentru că... — Are un fiu ; lucrează împreună cu soția lui la întreprinderea de vinuri pentru export. Dar n-o a izitează decit așa, la o lună, două o dată. Mai are o fiică la București, îi trimite cite o sută de lei și atît... Acum, sîntem în această încăpere unde trăiește Sultana Zaharia. Ne aude greu, ne răspunde la fel de greu. Pentru că bătrîna este culcată pe spate, este singura poziție pe care o suportă. — De cînd n-a mai venit fiul dumneavoastră pe aici, de cînd nu l-ați mai văzut ■? Repet întrebarea tare. Mi-e frică parcă să nu stric ’un fel de palid echilibru al tăcerii. — Nu l-am mai văzut de cînd lumea. Dar are și el greutățile lui, altfel ar veni... Și iarăși continuăm dialogul acesta imposibil. . — Vă e greu aici,în condițiile acestea? — Eu aș pleca în lume, maică, dar nu mai pot.'Nu vreau să-i fac nici un fel de greutăți feciorului meu... „Nu l-am mai văzut de cînd lumea", așa a spus, și în timpul acesta vin vecinii și îi dau să mănînce, o ajută cu cît pot. Un fecior locuiește în Focșani, la bloc, o fată la București. Ii trimite cîte o sută de lei pe lună, dar nu vine pînă la Focșani, pînă la patul acestei femei singure. La sfîrșit, bătrîna, mama acestui fiu al ei, mai șoptește încă: „Maică,te-arog să nu-i dai la ziar, are și el copii, are greutăți, de aia nu poate veni...“ Ai auzit. Ion Dimofte, mama dumitale cere înțelegere pentru dumneata. Știi ce ne spunea o vecină, Ileana Văcărescu? — In toamnă, era fiul ei bolnav (al bătrînei, n.n.), era în spital. Sultana Zaharia l-a vizitat de 2—3 ori la spital. Odată, mi-a cerut chiar mie niște bani, să-i cumpere ceva feciorului, să-i ducă acolo, îi era rușine să nu-i ducă nimic... — Dar băiatul e vine s-o vadă? Intervine în discuție sora Ilenei Văcărescu, Raluca. — Băiatul nu prea vine, rar, foarte rar. Nu știu de cînd nu l-am văzut pe aici. Acum cîteva zile i-a adus nora ei niște lemne, dar numai de lemne are nevoie bătrîna? Poate are nevoie de fiul ei, de puțină căldură sufletească... — Dumneavoastră care îi sînteți vecini ați putea să știți: de cînd n-a mai venit fiica de la București s-o vadă? Ne răspunde Ileana V.. — Cred că sînt vreo 8 ani. P ni Ion PANAIT (Continuare în pag. a III) Copiii au uitat că au o mamă de 86 ani... ANCHETA. SOCIALA * SAPTAMINA CULTURII BOTOȘĂNENE . Cea de a patra zi a manifestăririr de amploare găzduită de ținuturile Țării de Piatră, în scopul unei mai bune cunoașteri dintre județele Botoșani și Vrancea, a programat alte noi acțiuni. Ieri dimineață, sala „Ateneului popular“ din Focșani a fost gazda a două spectacole de teatru pentru copii și tineret — „Miu Haiducul“ și „Călin Nebunul“ — susținute de un colectiv de actori ai Teatrului de păpuși „Vasilache“ din Botoșani. Spectatorii — elevi ai unor școli generale din Focșani — au aplaudat cu entuziasm peripețiile pline de neprevăzut a doi dintre îndrăgiții eroi din cărțile de balade și basme populare. După amiază, în holul „Ateneului popular" s-a deschis o expoziție de artă plastică, a graficienei Ligia Macovei, cu desene inspirate din viața și opera genialului fiu al Botoșanilor, Mihail Eminescu. Cele 31 de compoziții, executate într-o manieră cunoscută multora din vizitatorii focșăneni din unele ediții de versuri ilustrate de Ligia Macovei, recompun, grație unei sensibilități artistice deosebite, universul eminescian atît de bogat în sugestii și semnificații. Mîine va avea loc simpozionul „Mari personalități botoșănene : M. Eminescu, N. Iorga, G. Enescu, St. Luchian“, precum și un concert de muzică ușoară susținut de o formație a Casei de cultură din Dorohoi. Vorbe din vechiu... Pentru că sîntem într-un perimetru de legendă, fie chiar dacă ne-am gindi numai la Miorița și nu la toate celelalte balade ce alcătuiesc nu numai o memorie didactică ,uneori ne oprim cu uimire și adevăr asupra unor vorbe din vechiu, cum ar spune bătrînii. Și, iată una care ne reține în aceste zile atenția : a arunca praf în ochii oamenilor, echivalînd cu a face doar dintr-un fel de obligație un lucru, fără prea multă o tragere de inimă, a astupa un gol numai pentru a scăpa de responsabilitate. Vorba aceasta veche dezvăluie, desigur înțelepciune, dar ne atrage în același timp atenția. De aici, observația unor lucruri, nu neapărat de cea mai mare importanță. După nenumărate apeluri, după multe insistențe, iată că au apărut în orașul Focșani și mult prețioasele copertine, acele gherete-stații de așteptare ale călătorilor pe traseul autobuzelor. Frumoase, lucrate cu gust, dar ce folos că utilitatea lor este mai mult de ordinul decorației ! Adică, sînt făcute doar pentru o jumătate de an, pentru jumătăți de anotimp. Nefolosibile acum iarna, nici cînd va ploua, pentru că vîntul și picăturile de ploaie pătrund la fel ca afară. Pentru că modelul acestor copertine este prea de... minijup. In sfîrșit, dar s-a rezolvat o problemă, nu-i așa ? Și s-a mai „bifat" o operație undeva, într-un registru... Cît adevăr cuprinde vorba din vechiul Dan BUCIUMAN A