Milcovul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 842-918)

1972-06-24 / nr. 913

MILCOVUL nr. 913 sîmbătă 24 iunie 1972 3 SUCCES DEPUN LUCRĂRILOR CONFERINȚEI EXTRAORDINARE A ORGANIZAȚIEI JUDEȚENE DE PARTID! Delegații celor 33 de mii de pentru înflorirea vieții politice, comuniști, ai oamenilor muncii vrînceni, își vor exprima astăzi hotărîrea de a face totul social-economice, culturale a județului, hotărîrea de a munci neobosit pentru înfăptuirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal ÎN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELE­­­t A DV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII X" "a" i*- >"■ "i" lO/l­ A / V­ i’A . Có i .V.VAV.V. V.VAM.VA u i'./I M 1 |V.VAV.VA.*.VA.AVA'.* ./«/au­A> a» a- a­Va*, a . auai a Se clădește o GEOGRAFIA Astăzi, la Conferința extraordi­nară a Organizației județene a co­muniștilor, Vrancea, ținut de pre­faceri tumultoase, proprii orîndu­­irii noastre socialiste — rod al politicii înțelepte a partidului, de dezvoltare armonioasă a tuturor județelor țării — își prezintă ge­ografia nouă pe scara industria­lizării. Prefacerile sînt cu atît mai evidente cu cit adincim compara­ția între ceea ce a fost și ce este astăzi. Industria acestui ținut, așa cum e prezentată de monografiile și statisticile din perioada anilor 1936—1944, consta în existența cî­­torva unități de prelucrare a lem­nului și oaselor animale, alături de care ființau numeroase ateliere meșteșugărești, de tăbăcărie, cis­­mărie, dogărie, de fabricare a să­punului și luminărilor, croitorie etc., mare parte dintre ele con­centrate în orașul Focșani. Dar, pe baza politicii P.C.R., în cadrul pro­cesului de industrializare socialis­tă, întreprinderile existente s-au refăcut din temelii, s-au lărgit și modernizat iar prin fondurile spo­rite de investiții s-au creat noi și noi obiective, asigurîndu-se un o retrospectivă a înfăptuirilor cu care delegații la Conferința extraordinară a Organizației ju­dețene de partid se prezintă, ara­tă realismul sarcinilor de plan, lar­ga participare la realizarea lor, chezăște stînd suplimentările an­gajamentelor in fiecare unitate, sector, secție, la nivelul echipelor, a muncitorilor. Realizarea cu zile mai devreme a producției glo­­­bale industriale pe ansamblul ju­dețului, aferentă primei jumătăți a celui de al doilea an al cincina­lului și obținerea suplimentară a unei producții de peste 28 mili­oane lei, a producției m­ică cu 15 zile și depășirea acestui indica­­tor cu aproape 72 milioane lei, este o dovadă grăitoare a imen­selor resurse de care dispun co­lectivele noastre de muncă, resur­se canalizate în direcția atingerii unor nivele tot mai ridicate a producției și a productivităț­i muncii. La acest eveniment la care se prezintă bilanțul marilor înfăptu­iri ce au avut loc în economia ju­dețului se cuvine a aminti nume­le cîtorva dintre făuritorii bunu­rilor materiale, care cu fie­are zi și-au cristalizat strădaniile în ti­parele efortului, conferind actm­n­grad ridicat de prelucrare a mate­riilor prime. Dispunem astăzi de unități dota­te la nivelul tehnicii mondiale în ramura lemnului, drumul parcurs de această imensă bogăție a jude­țului nostru, de la exploatare la industrializare urmînd un proces amplu de prelucrare. Varietatea produselor executate în cadrul C.E.I.L. Focșani se lărgește an de an, face dovada competitivității ri­dicate în confruntarea, cu produse similare de pe piața mondială. De la lemnul brut, exploatat nerați­­onal în goana după profit a capi­talurilor străine, la o largă gamă sortimentală, cu un înalt grad de prelucrare și finisare, ceea ce ca­racterizează produsele de mobilă, placaj, panel, furnir estetic, par­chete, întîlnite pe multe meridiane ale globului — iată drumul ascen­dent străbătut în ultimul sfert de veac de lemnul pădurilor vrînce­­ne. Dar, dincolo de misiunea sa economică, lemnul a jucat în anii construcției socialiste un rol di­namizator, pe linie socială. El schimbat destinele oamenilor, pro­­­­ducînd largi mutații în geografia tării productive o strălucire valo­rică bine meritată. Maistrul Dumitru Ștefan, șeful secției metal de la Întreprinderea de industrie locală își are un me­rit apreciat de întreg colectivul u­­nității. Hotărînd să sporească gra­dul de prelucrare a tonei de metal a reușit în același timp să tripleze valoarea acesteia. Desigur nu a fost destul de ușor să treacă la materializarea inițiativei respecti­ve. Dar, in același timp a știut să creadă în puterea de mân­ă a co­lectivului, priceperea și compe­tența lui. Despre Ion Pastia, șeful sălii de croit­ore la Fabrica de confecții, se spune că e omul care „măsoară de șapte ori și taie o singură da­meseriilor. De la agricultorul de odinioară, lucrător forestier neca­lificat, la muncitorul forestier de astăzi care mînuie utilaje de înal­tă productivitate, silvicultori, șefi de parchete, ingineri. Și, strîns le­gat de parchetele și sectoarele de exploatare s-a dezvoltat rețeaua de drumuri, s-a modernizat, au fost electrificate localitățile mon­tane, au apărut magazine, dispen­sare. Dacă ramura lemnului a cunos­cut prefaceri uimitoare, valorifi­­cîndu-se resursele naturale ale ju­dețului în această direcție, în aria preocupărilor pentru creșterea po­tențialului productiv vrîncean tre­cerea la scara industrială a unor meserii cu caracter meșteșugăresc pînă mai deunăzi, s-a înscris cu prioritate. Așa se face că în urmă cu mai bine de 8 ani, harta indus­trială a municipiului Focșani, mar­chează apariția unui nou efectiv — Fabrica de confecții, î­n­tru ci­titorul obișnuit aceasta semnifică o modernă unitate, parte notorie din vasta operă de industrializare socialistă; în același timp, ea sem­nifică un veritabil certificat al ma­tă“. Și, acest proverb i se potri­vește întocmai. De modul în care se calculează baloții, pe lungimi, lățimi și diagonal, se execută șa­­blonarea și apoi croirea, depind economiile la materia primă Ast­fel se explică faptul că numai pe 5 luni din acest an s-a economisit o cantitate de materie primă în valoare de aproape 500 000 lei, reprezentînd circa 80 la sută din angajamentul anual. Tocmai acest lucru a determinat colectivul din cadrul sălii de croit să-și majore­ze angajamentul de economisire a materiei prime cu încă 400 000 lei. Alexandru Mustață, șef de par­chet la sectorul de exploatare So­­veja, forestier din tată în fiu, es­e unul din miile de muncitori ce turității tehnice și umane. Drumul parcurs de această unitate în cei cîțiva ani de la înființare a însem­nat o muncă neobosită pentru stă­­pînirea celor mai avansate cunoș­tințe tehnice atît de necesare în a stăpîni utilaje cu randament re­cunoscut pe plan mondial. Și a­­ceastă muncă asiduă a fost din plin răsplătită de aprecierea ce o întrunesc produsele fabricii pe di­verse piețe ale globului. O cifră reține atenția. In condițiile spori­rii considerabile a volumului de producție din acest an, față de a­­nul precedent, sortimentele desti­nate exportului reprezintă aproxi­mativ 75 la sută din producția to­tală. U.R.S.S., R. F. a Germaniei, S.U.A., Anglia, Canada — țări cu o veche tradiție în industria con­fecțiilor, sunt astăzi beneficiare ale produselor tinerei unități focșăne­­ne, cu un colectiv în continuă a­­firmare. Se remarcă în mod deo­sebit faptul că prin reorganizarea activității la această unitate, în sensul folosirii cit mai raționale a suprafețelor de producție, a utili­zării cu maximum de randament a mașinilor, în ultimul an al actu­alului cincinal producția va fi aproape dublă față de cea a anului 1971. Dar, economia acestei zone cunoscut ample prefaceri și în al­­­te ramuri. Bunăoară, în ramura chimiei producția a crescut din 1950 pînă la sfîrșitul cincinalului precedent de aproape 6 ori, atît prin sporirea volumului la pro­ducția de bază cît și prin asimila­rea de noi produse. Au fost puse în funcțiune noi secții, cum ar fi cea de precipitat și gelatină ali­mentări, iar în momentul de față se află în construcție o secție de acizi grași. Putem spune astăzi că industria județului Vrancea se înscrie pe traiectoria ascendentă a ritmurilor superioare de dezvoltare ce carac­terizează întreaga noastră econo­mie, rod nemijlocit al investițiilor alocate din fondurile centralizate ale statului, investiții ce au înre­gistrat o creștere rapidă în volu­mul global. Revelator în această direcție este faptul că în anul 1975 dinamica investițiilor pe județ pre­vede o creștere de 289 la sută fa­ță de 1965. Acest lucru se reflectă și în volumul producției globale care va prezenta o creștere la fi­nele aceluiași an de 250,2 la sută în comparație cu 1965. Se cuvine a fi subliniat faptul că numai in mu­nicipiul Focșani la sfîrșitul acestui cincinal se va realiza 56,1 la sută din volumul total al producției, pe de o parte pe seama sporirii pro­ductivității muncii în unitățile e­­xistente, chezășie stînd ritmurile superioare înregistrate în această perioadă premergătoare Conferin­ței Naționale a partidului și celei de a XXV-a aniversări a Republi­cii, iar pe de altă parte, a intrării unor noi obiective în circuitul producției. Nicolae LADARU lucrează în ramura lemnului, care prin sîrguința de care dă dovadă a redat circuitului economic zeci de mii de metri cubi. Exploatarea într-un timp cât mai scurt a par­chetului este obiectivul numărul unu al activității sale. Așa se face că și în acest an întregul parchet va fi exploatat cu 3 luni de zile mai devreme. Cu nimic mai prejos în această largă întrecere nu se lasă nici constructorii de drumuri forestie­re, cei care dau lemnului cale li­beră spre industrializare. Aici, l-am întâlnit pe Nicolae Botezatu, șef de brigadă. Prin măsurile lu­ate la nivelul brigăzii ce o con­duce a reușit să devanseze terme­nul din grafic la drumul auto Păs­­taia cu mai bine de o lună. Dar, fie că este vorba de ramu­ra lemnului sau a confecțiilor, construcțiilor sau alimentară, pe c­a­te tot oamenii înscriu în cronica întrecerii, realizări pe măsura hăr­niciei lor, fac dovada abnegației și elanului de a realiza în mod e­­xemplar planul și angajamentele luate, și, în acest fel să devanseze termenul de îndeplinire a cinci­nalului 1971—1975. Nicolae PACUREANU geografie nouă: INDUSTRIALĂ Citeva semnat cartea realizatorilor *întrecere pe ogoarele meridianului 27 Am fi putut surprinde momente de muncă ori­unde in județ, la Boghești sau la Dumitrești, la Nanești sau Tulnici, în orice sat, pentru că în a­­ceastă perioadă lucrătorii ogoarelor s-au angajat ca niciodată într-o întrecere continuă pentru ob­ținerea de recolte bogate. Am fi putut surprinde pasiunea cooperatorilor din Cîmpuri pentru pre­lucrarea lemnului sau a celor din Suraia pentru împletirea răchitei. Pretutindeni sunt oameni care muncesc cu pasiune, cu convingere. Am ales însă ca reper meridianul 27. Și, coborind de-a lungu-i am poposit in citeva unități. I.A.S. PANCIU: Soarele abia a răsărit și zvonul muncii e în toi. Pe inginerul Ion Pintilie, directo­rul întreprinderii, l-am întilnit la ferma industria­lă. L-am rugat să ne prezinte, desigur pe scurt, si­tuația unității din acest an. — Ne-am realizat sarcinile economice pe pri­mul semestru cu 15 zile înainte de termen. Am expediat peste plan 15 000 sticle șampanie și 30 vagoane vin. — Dar lucrările în vis? — S-a executat prașila a treia pe cele 2­013 ha. Am terminat și cel de-al patrulea stropit. Ciorchi­nii cresc bine. Avem convingerea că vom realiza o producție de foarte bună calitate. Dar, mai bine să vedem „terenul". Și împreună am pornit printre vii. Rînduri drepte, terenul afinat, fără buruieni, teren de gră­dină oriunde priveam. La ferma 6 Haret, șeful fermei, Iosif Andronic, controla calitatea stropitului efectuat cu o pompă mecanică. „Se face treabă bună, ne-a asigurat. Nici o frun­ză nu e atacată de mană. Am certitudinea că vom depăși producția planificată de 10 000 kg struguri la hectar". Undeva, pe cele 143 ha de vie ale fer­mei, prășeau 50 de oameni în două echipe. Pră­șeau bine, adine, cu convingere. Pe Constantin Dobroiu, șeful fermei 12 Țifești, l-am surprins dis­­cutînd cu Gheorghe Burlacu­, șeful sectorului me­canic, despre posibilitățile de extindere a mecani­zării lucrărilor in vii. — Tovarășul Burlacu a făc­ut multe lucruri bune pentru întreprinderea noastră. A conceput remor­ca basculantă pentru transportul strugurilor, a a­­doptat instalația de la SPC-6 pentru stropit în vii, a pregătit agregate pentru lucrarea terenului între rînduri. Ne-a ajutat mult, pe noi, fermierii, și ori de cîte ori avem prilejul ne sfătuim. Muncim de dimineață pînă seara, îndrumăm și controlăm cali­­tatea lucrărilor, dar nu trebuie să uităm viitoruli producții cît mai mari, cheltuieli cit mai mici. Vi­itorul este deci al mecanizării. PÂINEȘTI: tinde să ne îndreptăm mai întii în această puternică și complexă cooperativă agrico­lă? în cele 924 ha vie munca e în toi. Fiecare fa­milie își are luată suprafața în primire, iar între formațiunile de lucru este o adevărată întrecere care se intensifică cu fiecare zi. In toamnă, fiecare își va cîntări priceperea, hăr­nicia, spiritul gospodăresc. Citeva sute de coope­ratori prășeau la porumb, înalte, pînă la briu, plantele cresc viguroase, umbrind pămintul. Ulti­ma prașilă. Rîndurile sînt încheiate. Oamenii au făcut ce a trebuit. Recoltarea e sărbătoare. Și în această toamnă rodul va fi bogat. Tot cîmpul e frumos la Păunești. Și floarea-soa­­relui pe cele 200 ha și griul și livada și școala de viță. ȘI LA VECINI, la Movilita, munca e în toi. Un­deva, la hotar, Ion Savin și Nicolae Ursu, preșe­dinții celor două cooperative agricole se sfătuiesc ca doi buni gospodari. — Să începem stropitul cinci. Noi avem viile ve­cine. Nu cumva să apară mana „la unul" că se „întinde". N-ar fi rău să mai facem și o prașilă. Lucrările de întreținere trebuie terminate repede, in 3—4 zile. Apoi începem recoltatul griului și se dispersează forțele. Prevederea nu strică, deși atît la Păunești cît și la Movilita zilnic participă la lucru foarte mulți cooperatori așa că nu poate fi vorba de o disper­sare a forțelor chiar dacă s-ar lucra pe două „fronturi“. La Odobe­ști, munca se desfășoară într-un ritm deosebit. Se simte pulsul în crame, iu vii, în ate­lierele mecanice și de c­e să nu o spunem chiar și pentru lucrătorii din aparatul administrativ. — De curînd, ne informează inginerul șef Gheorghe Pogorevici, am analizat posibilitățile u­­nității și am ajuns la concluzia că printr-o mobi­lizare mai bună a forțelor putem realiza producția globală stabilită pentru acest cincinal in 4 ani și 6 luni. DESIGUR, chiar și în agricultură putem prezen­ta concret rezultatele muncii, lată de pildă la Cio­­răști. L-am întilnit pe inginerul Alexandru Haidu­cii printre padocuri, supraveghind distribuirea lu­­cernei la iesle. In ferma zootehnică e mult de muncă. Cît e de mare ziua de vară și tot nu ajun­ge. Cooperativa are 1 700 taurine, 2 800 porci, 11000 ovine. Sutele de îngrijitori nu-și precupe­țesc orele. Acum e vîrf de producție. Acum e a­­cum! Roadele muncii lor sunt concrete. Au predat la stat 5 500 ha lapte din 8 000 ha planul anual. Au vîndut statului 830 porci, 50 la sută din plan. Iar cei 10 000 miei care trebuie să fie livrați la 30 kg au de pe acum în medie 22 kg fiecare. Și cîmpul la Ciorăști este frumos. Floarea-soa­­relui a înflorit. Porumbul are 80 era înălțime. Iar griul, va da peste 3 500 kg la hhec­tar, cu 700 kg mai mult decit producția medie planificată. Rod bogat poartă ogoarele județului Vrancea, rod al eforturilor zecilor de mii de membri coope­ratori, hotăriți să cinstească cu fapte vrednice de laudă Conferința Națională a partidului, cea de a XXV-a aniversare a Republicii. Ioan NOR Echipa de instalatori din cadrul șantierului de locuințe Focșani-sud, condusă de Mircea Drăgan Foto. N. MOLDOVEANU

Next