Milcovul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 842-918)
1972-06-24 / nr. 913
MILCOVUL nr. 913 sîmbătă 24 iunie 1972 3 SUCCES DEPUN LUCRĂRILOR CONFERINȚEI EXTRAORDINARE A ORGANIZAȚIEI JUDEȚENE DE PARTID! Delegații celor 33 de mii de pentru înflorirea vieții politice, comuniști, ai oamenilor muncii vrînceni, își vor exprima astăzi hotărîrea de a face totul social-economice, culturale a județului, hotărîrea de a munci neobosit pentru înfăptuirea înainte de termen a prevederilor actualului cincinal ÎN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEt A DV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII X" "a" i*- >"■ "i" lO/l A / V i’A . Có i .V.VAV.V. V.VAM.VA u i'./I M 1 |V.VAV.VA.*.VA.AVA'.* ./«/auA> a» a- aVa*, a . auai a Se clădește o GEOGRAFIA Astăzi, la Conferința extraordinară a Organizației județene a comuniștilor, Vrancea, ținut de prefaceri tumultoase, proprii orînduirii noastre socialiste — rod al politicii înțelepte a partidului, de dezvoltare armonioasă a tuturor județelor țării — își prezintă geografia nouă pe scara industrializării. Prefacerile sînt cu atît mai evidente cu cit adincim comparația între ceea ce a fost și ce este astăzi. Industria acestui ținut, așa cum e prezentată de monografiile și statisticile din perioada anilor 1936—1944, consta în existența cîtorva unități de prelucrare a lemnului și oaselor animale, alături de care ființau numeroase ateliere meșteșugărești, de tăbăcărie, cismărie, dogărie, de fabricare a săpunului și luminărilor, croitorie etc., mare parte dintre ele concentrate în orașul Focșani. Dar, pe baza politicii P.C.R., în cadrul procesului de industrializare socialistă, întreprinderile existente s-au refăcut din temelii, s-au lărgit și modernizat iar prin fondurile sporite de investiții s-au creat noi și noi obiective, asigurîndu-se un o retrospectivă a înfăptuirilor cu care delegații la Conferința extraordinară a Organizației județene de partid se prezintă, arată realismul sarcinilor de plan, larga participare la realizarea lor, chezăște stînd suplimentările angajamentelor in fiecare unitate, sector, secție, la nivelul echipelor, a muncitorilor. Realizarea cu zile mai devreme a producției globale industriale pe ansamblul județului, aferentă primei jumătăți a celui de al doilea an al cincinalului și obținerea suplimentară a unei producții de peste 28 milioane lei, a producției mică cu 15 zile și depășirea acestui indicator cu aproape 72 milioane lei, este o dovadă grăitoare a imenselor resurse de care dispun colectivele noastre de muncă, resurse canalizate în direcția atingerii unor nivele tot mai ridicate a producției și a productivități muncii. La acest eveniment la care se prezintă bilanțul marilor înfăptuiri ce au avut loc în economia județului se cuvine a aminti numele cîtorva dintre făuritorii bunurilor materiale, care cu fieare zi și-au cristalizat strădaniile în tiparele efortului, conferind actmngrad ridicat de prelucrare a materiilor prime. Dispunem astăzi de unități dotate la nivelul tehnicii mondiale în ramura lemnului, drumul parcurs de această imensă bogăție a județului nostru, de la exploatare la industrializare urmînd un proces amplu de prelucrare. Varietatea produselor executate în cadrul C.E.I.L. Focșani se lărgește an de an, face dovada competitivității ridicate în confruntarea, cu produse similare de pe piața mondială. De la lemnul brut, exploatat nerațional în goana după profit a capitalurilor străine, la o largă gamă sortimentală, cu un înalt grad de prelucrare și finisare, ceea ce caracterizează produsele de mobilă, placaj, panel, furnir estetic, parchete, întîlnite pe multe meridiane ale globului — iată drumul ascendent străbătut în ultimul sfert de veac de lemnul pădurilor vrîncene. Dar, dincolo de misiunea sa economică, lemnul a jucat în anii construcției socialiste un rol dinamizator, pe linie socială. El schimbat destinele oamenilor, producînd largi mutații în geografia tării productive o strălucire valorică bine meritată. Maistrul Dumitru Ștefan, șeful secției metal de la Întreprinderea de industrie locală își are un merit apreciat de întreg colectivul unității. Hotărînd să sporească gradul de prelucrare a tonei de metal a reușit în același timp să tripleze valoarea acesteia. Desigur nu a fost destul de ușor să treacă la materializarea inițiativei respective. Dar, in același timp a știut să creadă în puterea de mână a colectivului, priceperea și competența lui. Despre Ion Pastia, șeful sălii de croitore la Fabrica de confecții, se spune că e omul care „măsoară de șapte ori și taie o singură dameseriilor. De la agricultorul de odinioară, lucrător forestier necalificat, la muncitorul forestier de astăzi care mînuie utilaje de înaltă productivitate, silvicultori, șefi de parchete, ingineri. Și, strîns legat de parchetele și sectoarele de exploatare s-a dezvoltat rețeaua de drumuri, s-a modernizat, au fost electrificate localitățile montane, au apărut magazine, dispensare. Dacă ramura lemnului a cunoscut prefaceri uimitoare, valorificîndu-se resursele naturale ale județului în această direcție, în aria preocupărilor pentru creșterea potențialului productiv vrîncean trecerea la scara industrială a unor meserii cu caracter meșteșugăresc pînă mai deunăzi, s-a înscris cu prioritate. Așa se face că în urmă cu mai bine de 8 ani, harta industrială a municipiului Focșani, marchează apariția unui nou efectiv — Fabrica de confecții, întru cititorul obișnuit aceasta semnifică o modernă unitate, parte notorie din vasta operă de industrializare socialistă; în același timp, ea semnifică un veritabil certificat al mată“. Și, acest proverb i se potrivește întocmai. De modul în care se calculează baloții, pe lungimi, lățimi și diagonal, se execută șablonarea și apoi croirea, depind economiile la materia primă Astfel se explică faptul că numai pe 5 luni din acest an s-a economisit o cantitate de materie primă în valoare de aproape 500 000 lei, reprezentînd circa 80 la sută din angajamentul anual. Tocmai acest lucru a determinat colectivul din cadrul sălii de croit să-și majoreze angajamentul de economisire a materiei prime cu încă 400 000 lei. Alexandru Mustață, șef de parchet la sectorul de exploatare Soveja, forestier din tată în fiu, ese unul din miile de muncitori ce turității tehnice și umane. Drumul parcurs de această unitate în cei cîțiva ani de la înființare a însemnat o muncă neobosită pentru stăpînirea celor mai avansate cunoștințe tehnice atît de necesare în a stăpîni utilaje cu randament recunoscut pe plan mondial. Și această muncă asiduă a fost din plin răsplătită de aprecierea ce o întrunesc produsele fabricii pe diverse piețe ale globului. O cifră reține atenția. In condițiile sporirii considerabile a volumului de producție din acest an, față de anul precedent, sortimentele destinate exportului reprezintă aproximativ 75 la sută din producția totală. U.R.S.S., R. F. a Germaniei, S.U.A., Anglia, Canada — țări cu o veche tradiție în industria confecțiilor, sunt astăzi beneficiare ale produselor tinerei unități focșănene, cu un colectiv în continuă afirmare. Se remarcă în mod deosebit faptul că prin reorganizarea activității la această unitate, în sensul folosirii cit mai raționale a suprafețelor de producție, a utilizării cu maximum de randament a mașinilor, în ultimul an al actualului cincinal producția va fi aproape dublă față de cea a anului 1971. Dar, economia acestei zone cunoscut ample prefaceri și în alte ramuri. Bunăoară, în ramura chimiei producția a crescut din 1950 pînă la sfîrșitul cincinalului precedent de aproape 6 ori, atît prin sporirea volumului la producția de bază cît și prin asimilarea de noi produse. Au fost puse în funcțiune noi secții, cum ar fi cea de precipitat și gelatină alimentări, iar în momentul de față se află în construcție o secție de acizi grași. Putem spune astăzi că industria județului Vrancea se înscrie pe traiectoria ascendentă a ritmurilor superioare de dezvoltare ce caracterizează întreaga noastră economie, rod nemijlocit al investițiilor alocate din fondurile centralizate ale statului, investiții ce au înregistrat o creștere rapidă în volumul global. Revelator în această direcție este faptul că în anul 1975 dinamica investițiilor pe județ prevede o creștere de 289 la sută față de 1965. Acest lucru se reflectă și în volumul producției globale care va prezenta o creștere la finele aceluiași an de 250,2 la sută în comparație cu 1965. Se cuvine a fi subliniat faptul că numai in municipiul Focșani la sfîrșitul acestui cincinal se va realiza 56,1 la sută din volumul total al producției, pe de o parte pe seama sporirii productivității muncii în unitățile existente, chezășie stînd ritmurile superioare înregistrate în această perioadă premergătoare Conferinței Naționale a partidului și celei de a XXV-a aniversări a Republicii, iar pe de altă parte, a intrării unor noi obiective în circuitul producției. Nicolae LADARU lucrează în ramura lemnului, care prin sîrguința de care dă dovadă a redat circuitului economic zeci de mii de metri cubi. Exploatarea într-un timp cât mai scurt a parchetului este obiectivul numărul unu al activității sale. Așa se face că și în acest an întregul parchet va fi exploatat cu 3 luni de zile mai devreme. Cu nimic mai prejos în această largă întrecere nu se lasă nici constructorii de drumuri forestiere, cei care dau lemnului cale liberă spre industrializare. Aici, l-am întâlnit pe Nicolae Botezatu, șef de brigadă. Prin măsurile luate la nivelul brigăzii ce o conduce a reușit să devanseze termenul din grafic la drumul auto Păstaia cu mai bine de o lună. Dar, fie că este vorba de ramura lemnului sau a confecțiilor, construcțiilor sau alimentară, pe cate tot oamenii înscriu în cronica întrecerii, realizări pe măsura hărniciei lor, fac dovada abnegației și elanului de a realiza în mod exemplar planul și angajamentele luate, și, în acest fel să devanseze termenul de îndeplinire a cincinalului 1971—1975. Nicolae PACUREANU geografie nouă: INDUSTRIALĂ Citeva semnat cartea realizatorilor *întrecere pe ogoarele meridianului 27 Am fi putut surprinde momente de muncă oriunde in județ, la Boghești sau la Dumitrești, la Nanești sau Tulnici, în orice sat, pentru că în această perioadă lucrătorii ogoarelor s-au angajat ca niciodată într-o întrecere continuă pentru obținerea de recolte bogate. Am fi putut surprinde pasiunea cooperatorilor din Cîmpuri pentru prelucrarea lemnului sau a celor din Suraia pentru împletirea răchitei. Pretutindeni sunt oameni care muncesc cu pasiune, cu convingere. Am ales însă ca reper meridianul 27. Și, coborind de-a lungu-i am poposit in citeva unități. I.A.S. PANCIU: Soarele abia a răsărit și zvonul muncii e în toi. Pe inginerul Ion Pintilie, directorul întreprinderii, l-am întilnit la ferma industrială. L-am rugat să ne prezinte, desigur pe scurt, situația unității din acest an. — Ne-am realizat sarcinile economice pe primul semestru cu 15 zile înainte de termen. Am expediat peste plan 15 000 sticle șampanie și 30 vagoane vin. — Dar lucrările în vis? — S-a executat prașila a treia pe cele 2013 ha. Am terminat și cel de-al patrulea stropit. Ciorchinii cresc bine. Avem convingerea că vom realiza o producție de foarte bună calitate. Dar, mai bine să vedem „terenul". Și împreună am pornit printre vii. Rînduri drepte, terenul afinat, fără buruieni, teren de grădină oriunde priveam. La ferma 6 Haret, șeful fermei, Iosif Andronic, controla calitatea stropitului efectuat cu o pompă mecanică. „Se face treabă bună, ne-a asigurat. Nici o frunză nu e atacată de mană. Am certitudinea că vom depăși producția planificată de 10 000 kg struguri la hectar". Undeva, pe cele 143 ha de vie ale fermei, prășeau 50 de oameni în două echipe. Prășeau bine, adine, cu convingere. Pe Constantin Dobroiu, șeful fermei 12 Țifești, l-am surprins discutînd cu Gheorghe Burlacu, șeful sectorului mecanic, despre posibilitățile de extindere a mecanizării lucrărilor in vii. — Tovarășul Burlacu a făcut multe lucruri bune pentru întreprinderea noastră. A conceput remorca basculantă pentru transportul strugurilor, a adoptat instalația de la SPC-6 pentru stropit în vii, a pregătit agregate pentru lucrarea terenului între rînduri. Ne-a ajutat mult, pe noi, fermierii, și ori de cîte ori avem prilejul ne sfătuim. Muncim de dimineață pînă seara, îndrumăm și controlăm calitatea lucrărilor, dar nu trebuie să uităm viitoruli producții cît mai mari, cheltuieli cit mai mici. Viitorul este deci al mecanizării. PÂINEȘTI: tinde să ne îndreptăm mai întii în această puternică și complexă cooperativă agricolă? în cele 924 ha vie munca e în toi. Fiecare familie își are luată suprafața în primire, iar între formațiunile de lucru este o adevărată întrecere care se intensifică cu fiecare zi. In toamnă, fiecare își va cîntări priceperea, hărnicia, spiritul gospodăresc. Citeva sute de cooperatori prășeau la porumb, înalte, pînă la briu, plantele cresc viguroase, umbrind pămintul. Ultima prașilă. Rîndurile sînt încheiate. Oamenii au făcut ce a trebuit. Recoltarea e sărbătoare. Și în această toamnă rodul va fi bogat. Tot cîmpul e frumos la Păunești. Și floarea-soarelui pe cele 200 ha și griul și livada și școala de viță. ȘI LA VECINI, la Movilita, munca e în toi. Undeva, la hotar, Ion Savin și Nicolae Ursu, președinții celor două cooperative agricole se sfătuiesc ca doi buni gospodari. — Să începem stropitul cinci. Noi avem viile vecine. Nu cumva să apară mana „la unul" că se „întinde". N-ar fi rău să mai facem și o prașilă. Lucrările de întreținere trebuie terminate repede, in 3—4 zile. Apoi începem recoltatul griului și se dispersează forțele. Prevederea nu strică, deși atît la Păunești cît și la Movilita zilnic participă la lucru foarte mulți cooperatori așa că nu poate fi vorba de o dispersare a forțelor chiar dacă s-ar lucra pe două „fronturi“. La Odobești, munca se desfășoară într-un ritm deosebit. Se simte pulsul în crame, iu vii, în atelierele mecanice și de ce să nu o spunem chiar și pentru lucrătorii din aparatul administrativ. — De curînd, ne informează inginerul șef Gheorghe Pogorevici, am analizat posibilitățile unității și am ajuns la concluzia că printr-o mobilizare mai bună a forțelor putem realiza producția globală stabilită pentru acest cincinal in 4 ani și 6 luni. DESIGUR, chiar și în agricultură putem prezenta concret rezultatele muncii, lată de pildă la Ciorăști. L-am întilnit pe inginerul Alexandru Haiducii printre padocuri, supraveghind distribuirea lucernei la iesle. In ferma zootehnică e mult de muncă. Cît e de mare ziua de vară și tot nu ajunge. Cooperativa are 1 700 taurine, 2 800 porci, 11000 ovine. Sutele de îngrijitori nu-și precupețesc orele. Acum e vîrf de producție. Acum e acum! Roadele muncii lor sunt concrete. Au predat la stat 5 500 ha lapte din 8 000 ha planul anual. Au vîndut statului 830 porci, 50 la sută din plan. Iar cei 10 000 miei care trebuie să fie livrați la 30 kg au de pe acum în medie 22 kg fiecare. Și cîmpul la Ciorăști este frumos. Floarea-soarelui a înflorit. Porumbul are 80 era înălțime. Iar griul, va da peste 3 500 kg la hhectar, cu 700 kg mai mult decit producția medie planificată. Rod bogat poartă ogoarele județului Vrancea, rod al eforturilor zecilor de mii de membri cooperatori, hotăriți să cinstească cu fapte vrednice de laudă Conferința Națională a partidului, cea de a XXV-a aniversare a Republicii. Ioan NOR Echipa de instalatori din cadrul șantierului de locuințe Focșani-sud, condusă de Mircea Drăgan Foto. N. MOLDOVEANU