Milcovul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 919-996)
1972-09-27 / nr. 993
2i MILCOVUL nr. 993 OCHIUL M A G IC Fără întîrzieri! în unele zile, ne sesizează mai multi cititori, la chioșcul de difuzare a presei situat în cartierul Focșani-Sud ziarele sosesc cu mare întîrziere, așa încît, pentru a procura un ziar, sînt nevoiți să meargă pînă la unitățile din centru. Spre a ne convinge și noi de veridicitatea faptului semnalat ne-am deplasat luni 25 septembrie a.c. pe la ora 12,00 la chioșcul de difuzare a presei din Focșani- Sud, după ce, în prealabil, am observat că, la unitățile din centru ziarele sosiseră. Și, intr-adevăr,ca să poți citi o publicație cotidiană la ora 12 trebuie să o procuri de oriunde, numai de la chioșcul din Focșani-Sud nu. Este o problemă pe care o supunem atenției serviciului de resort al Direcției județene de poștă și telecomunicații. Dar nu pentru a afla... motivele întârzierilor, ci în scopul lichidării lor. Inițiative... ilicite Deunăzi, am avut prilejul să ascultăm replicile date de Ștefania și Gheorghe Cucu din Jariștea cu privire la substanțialele venituri dobîndite de dumnealor în ultimii ani. Economii, împrumuturi, inițiative ș.a. sunt... justificările. Dintre toate însă, putem nota,, ca valabilă, doar... inițiativa. Adică, „inițiativa" în ceea ce privește dobîndirea unor venituri care, de fapt, nu pot fi acceptate ca fiind cît de cu serioase, întrucît toate veniturile și împrumuturile dumnealor nu pot acoperi, nici pe departe, cheltuielile efectuate și bunurile achiziționate. Aceasta este și opinia Comisiei pentru verificarea provenienței unor valori ce nu au fost dobîndite în mod legal, care, recent, a dispus trimiterea celor doi soți în fața instanței de judecată, în vederea aplicării impozitului de 80 la sută pentru suma de 198 000 lei. Cu alte cuvinte, cei doi urmează să fie taxați I Stop plimbărilor I Mariana Cucu, fără a avea un loc de muncă și nici un domiciliu stabil, a fost depistată călătorind cu trenul spre Adjud. Conductorului de bilete i-a prezentat un permis de circulație falsificat. La organele de miliție din Adjud, întrucît nu avea asupra ei actul de identitate, s-a prezentat sub un nume fals. Cu prilejul investigațiilor s-a constatat că permisul cu care se plimba M. C. fusese sustras de la o altă persoană și, prin urmare, i-a fost reținut. In prezent este reținută și dumneaei, în vederea eliberării unui „permis" către penitenciar pe un interval de timp ce urmează să fie stabilit de instanță. Rubrică realizată de Mircea LAZAR Străbate, cu insistență, drumul de la BINE spre 11 BINE (Urmare din pag. 1) față de prevederi, adică 130 la sută. Red.: Ca membru al comitetului executiv al consiliului popular comunal, ați solicitat — și firește, ați și primit — sprijinul celorlalți tovarăși. Care a fost ultima analiză a activității ? N.S.: In 9 iulie,, cînd toate criteriile semestrului parcurs a făcut obiectul unei largi dezbateri intr-o ședință a comitetului executiv al consiliului popular. S-au soluționat atunci cu promptitudine probleme care privesc îmbunătățirea activității noastre. Red.: Toate problemele ? N.S.: Aproape toate. Una importantă se referea la necazurile care decurgeau din araba — pe-atunci — activitatea depozitului de materiale de construcție. Spun, pe atunci, deoarece datorită sprijinului primit, acum acest depozit este un motiv de laudă din partea localnicilor. Noi suntem oraș în devenire — aceasta-i perspectiva, dorința. Oamenii vor să construiască, să-și integreze locuințele în armonia generală a comunei. Nu putem rămîne nici o clipă în afara acestor năzuințe, de noi depind o seamă de materiale de construcție, oamenii ni se adresează cu multă încredere... Red. : Spuneați că „aproape toate" — deci nu toate problemele s-au rezolvat privind sprijinul consiliului popular. N.S.: Aici e vorba mai mult de o anume optică a unor deputați. Iată pentru că am încă un prilej de a vă înfățișa o optică cetățenească și o alta... nedeputătească , ca să aprovizionăm prompt și echitabil avem, firește, nevoie de drumuri bune. Cu ani în urmă, la pînă pe la mijlocul acestui an, drumul către Bordeasca Nouă era un mare năduf. Aflați că a fost destul un apel cetățenesc al deputatului Costică Grigore și toți locuitorii aferenți circumscripției sale electorale și drumului cu pricina, au contribuit cu bani și suma strînsă, destul de însemnată, s-a soldat cu repararea urgentă și de calitate a acestui drum. Exemplul e edificator pentru alți deputați, ca bunăoară Constantin Beciu. Pentru că există de la C.A.P. Obilești spre statia C.F.R. Bordeasca Nouă o porțiune de drum, de aproape 2 km, cum nu s-a mai pomenit , cu dîmburi și hârtoape, cu două gropi mari... Red.. Cine folosește acest drum ? N.S.: Toate cele 4 cooperative agricole de producție din Tătăranu , ca deputați și ca președinți ai cooperativelor, tovarășii Vasile Grigorescu, Stan Dima, Neculai Staicu, Alexandru Dumitru, ar trebui să dispună măsurile cuvenite. Trec dînșii de multe ori pe aici, către baza de recepție a sfeclei de zahăr sau către depozitul de materiale de construcție. nostru Dar preferă să ocolească gropile, decit să-și unească eforturile în reamenajarea acestui drum. Red. : Dăunează acest drum și aprovizionării comunei ? N.S.: Bineînțeles. Recent am primit 2 000 mp geam tras. Vă închipuiți ce-ar însemna să „îndrăznim" să-l transportăm, mai ales că geamul are doar 2 și 3 mm grosime. Nu vrem să lucrăm... pierderi planificate de neglijența celor care pot să repare acest drum. Red. : Ce ar trebui ? N.S.: Un pic de suflet... Red. : De bunăseamă, între fruntașii comerțului cooperatist există „vîrfuri” demne de popularizat... N.S. : Aș putea vorbi mult despre fierare în parte. Mă gfindesc cu stimă și încredere la toți cei care au preluat din mers stilul de muncă și căldura profesională unor membri și nemembri de paratid ca gestionarii Paraschiv Neacșu, Nicolae Geambașu, Negoiță Chipăilă, sau ca vestitul meșter croitor Ion D. Sandu. Am încercat recent, mai precis, pe 9 septembrie, o sinceră mîndrie cînd confecțiile croitoriei din Tătăranu își etalau frumusețea și eleganța in vitrina unui mare magazin adjudean (pentru că la Adjud am avut recent o ședință operativă). Red.: Ce a însemnat pentru coectivul dumneavoastră etapa parcursă, ce măsuri ați întreprins în lumina hotărîrii adoptate de Consiliul popular județean ? N.S.: Măsurile concrete sînt vizibile în vitrinele și rafturile noastre ; au sporit mărfurile de imediată utitate ; avem zahăr și orez, ulei comestibil, pește congelat, sare, numeroase alte sortimente în cantități care atrag cumpărătorii. Dacă trebuie să ne referim și la cum am întîmpinat noi noul an școlar, aflați că s-au vîndut lechizite și uniforme școlare de peste 75 000 lei, neavînd nici un fel de reproșuri. La noi, iarna poate pofti de pe acum : paltoane b Tbătești, de damă și pentru copii, încălțăminte de sezon pentru toate vîrstele și gusturile, există și vom mai aduce. Accent unitar punem pe întreaga sortimentație alimentară și nealimentară. Hotărîrea respectivă este ratificată practic de hotărîrea noastră : să slujim cu și mai milita grijă masele largi de cumpărători. E un criteriu al timpului nostru și al conștiinței noastre. Filmul săptămânii FANFAN LA TOUPE Filmul, cu titlul de mai sus, are o vechime de două decenii și istoriografii cele de a șaptea arte îl consemnează ca prima realizare serioasă de după război, care a reușit să readucă peliculelor gen „capă și spadă“ voga de altădată. Revăzut după ani și ani, travaliul lui Cristian-Jaque este mai puțin gustat și apreciat acum, în 1972, de către spectatorul modern s-a familiarizat cu toate_(sau care aproape toate) „genurile și curentele cinematografice, timpul vizionării fiind la, prima vedere minute de relaxare, de destindere. Dar, tot așa de adevărat este și faptul că cel din sală, la reîntâlnirea cu personalitatea lui Gerard Philipe, una din cele mai regretate dispariții ale cinematografiei postbelice, trăiește clipe de efuziune și contemplație, de nedumerire și deplină satisfacție, toate acestea pe fundalul unei retrospective intime asupra prezenței pe ecran a marelui actor. Ce semnifică pentru noi Gerard Philipe ? in primul rind o galerie diversă de roluri de neuitat, in filme ca „Le diable au corps" „Frumusețea diavolului", „Frumoasele nopții" „Marile manevre", „Roșu și negru" „Domnul Ripols“ „Modigliani" etc. Apoi, un mare june-prim al ecranului francez, înaintaș de primă clasă al marilor „seducători" de astăzi : Belmondo, Cassel, Jean Claude Dronot sau Delon. Unul din cei mai faimoși parteneri de partitură artistică în prezenta căruia, stele și dive ca Micheline Presle, Danielle Darrieux, Martine Carol, Gina Lolobrigida, Denise Grey, Jeanne Moreau, Antoneta Lualdi, n-au reușit decit să fie simple figurante. în sfîrșit, actorul care, deși a îmbrăcat diverse și diversificate identități, nu a făcut niciodată rol de compoziție (în accepțiunea strictă a cuvântului). Aceasta întrucît cel dispărut acum 13 ani este un exemplu aproape singular, prin desăvîrșirea sa totală rămînind singura încarnare posibilă și acceptată a personajelor pe care le-a creat pe platourile de filmare. în „Fanfan la Tulipe", film în care ni se prezintă aventuri și iubire pe fundalul unui „război în dantele", satira la adresa Franței secolului al XVIII-lea (domnia lui Ludovic al XV-lea) se realizează cu ajutorul unor peripeții dominate copios de marele actor care secondat cu briocleumoasa Loto, de Noel Roquevert și Oliver Hussenet. Nu vă reamintim subiectul : este arhicunoscut, și, înainte de toate, simplu. Vă lăsăm, de asemenea, pe dumneavoastră, spectatorii — care veți veni la film (știind că joacă el — marele idol sacru) — să faceți aprecierile de rigoare asupra talentului și frumuseții lui, un actor cetățean, inegalabil soț, coleg de scenă sau platou... Gerard Philipe a apărut pe ecrane pentru ultima oară în filmul lui Bunuel „Febra crește la El Pao" (1959) în care se poate descifra pe misteriosul și distinsul lui semnul apropierii de un drum chip al tăcerii depline. Febra sfârșitului îl va toropi peste puțin. Un hebdomader din New York va oferi familiei sale 3 milioane de franci pentru acordarea dreptului de a-l fotografia pe muribund în ultimele î clipe de viață. Monstruos, incredibil, ilogic. Pentru că, Gerard Philipe este în memoria posterității numai actorul plin de farmec, seducție și glorie. Este greu de făcut afirmații în plus. In acest sens, Jean Vilar scria în 1960: „Am încercat cîteodată să-i analizez modul de interpretare... dar niciodată n-am reușit să descopăr din ce este plămădit acest actor. Se va spune : ținuta, eleganța, grafia... De fapt avea un talent, mult mai profund, de nedes.c cifrat, acest „ceva" îl făcea o dată emoționant, altădată nostim. Avea geniul intervenției. Face parte dintr-o categorie aflată în afara categoriilor, aceea a actorilor de geniu“... Nicolae DRULEA SPORT - SPORT - SPORT Handbal S.S.E. Unirea Iași-Voința Focșani 22-20 (11-7) . Duminică, în cadrul etapei a III-a Campionatului republican de handbal al juniorilor și școlarilor, s-a disputat, la Iași, pe terenul „Voința", întîlnirea de handbal dintre S.S.E. „Unirea“ Iași și Voința Focșani. A fost un meci viu disputat în care inițiativa a aparținut pe rînd ambelor echipe. Prima repriză s-a desfășurat în nota de dominare a echipei gazdă care- și înscrie primul gol al partidei. Handbaliștii ieșeni vor conduce toată repriza întîi, terminind-o cu un avantaj de patru goluri: 11—7. în această perioadă handbaliștii de la Voința au greșit foarte mult în atac (au ratat printre altele și un 7 m). După pauză, aspectul jocului se schimbă. Focșănenii sunt deciși să răstoarne rezultatul. Ei încep bine repriza — pun stăpinire din ce în ce mai mult pe joc și astfel în minutul 43 ajung la numai un punct diferență (17—18) de adversar — dar în continuare grăbesc prea mult atacul, șutează la poartă din poziții nu prea ridicate și permit astfel ieșenilor să se distanțeze din nou la 2 goluri. Finalul a fost aproape dramatic. Handbaliștii de la Voința au ajuns de trei ori la un gol diferență, dar nu au mai avut puterea să depășească și granița acestui ultim gol, astfel că partida se încheie cu rezultatul de 22—20 pentru ieșeni. BUCUR. corespondent Fotbal Campionatul județean de fotbal rezultatul etapei a Vl-a (24 septembrie) Avîntul Jariștea — Trotușul Ruginești 3- 0 Victoria Odobești — Foresta Cosmești 1—4 Unirea Țifești — C.E.I.S. Focșani 0- 5 Foresta Vidra — Constructorul Focșani 1—0 Unirea-Vinexport Focșani — Foresta Gugești 1—2 Flacăra Urechești — Flacăra Odobești 2—0 Victoria Focșani — Putna Bolotești 3—0 CLASAMENTUL I. C.E.I.L. Focșani 5 5 0 0 27 0 10 2. Foresta Cosmești 6 5 0 1 17 9 10 3. Foresta Gugești 5 4 1 0 18 2 9 4. Flacăra Urechești 5 4 0 1 13 4 8 5. Flacăra Odobești 6 3 0 3 13 10 6 6. Foresta Vidra 5 3 0 25 13 6 7. Avîntul Jariștea 5 2 12 6 5 5 8. Trotușul Ruginești 6 2 1 3 10 15 5 9. Victoria Focșani 6 2 13 8 15 5 10. Chimica Mărășești 5 2 0 3 17 13 4 11. Victoria Odobești 6 12 3 8 14 4 12. Unirea Țifești 6 12 3 4 11 4 13. Constructorul Focșani 5 11 4 6 18 3 14. Unirea-Vinexport Focșani 5 10 4 4 15 2 15. Putna Bototești 5 0 14 4 16 1 Școala generală din Fitionești Birocratismul barează drumul solicitudinii (Urmare din pag. I) sul" la mașină. Momentan este însă ocupat ! „Șeful" respectiv ,tovarășul arhitect Constantin Mihalcea, se arată surprins cînd află despre cazul cu pricina : — Bine, dar cererea a fost rezolvată in termen. De la 17 august — cînd au fost întocmite toate actele — și pînă la 25 august cînd am eliberat autorizația nu sînt decit nouă zile ! Rezolvat în termen, credem noi, înseamnă de fapt operativitate, soluționarea în termenul legal a tuturor formalităților, nu purtatul pe drumuri a cetățenilor, făcîndu-i să-și piardă zile întregi pe la ușile serviciului amintit. Aceasta nu este de altfel singura situație în care lipsa de solicitudine față de cetățeni, formele greoaie de lucru cu publicul sînt aruncate în seama lipsei de... dactilografe. Iată un caz revoltător pentru lipsa de solicitudine față de populație a salariaților notariatului focșănean. Zilnic sînt cetățenii care așteaptă ore întregi să le vină rîndul pentru a legaliza o copie după un certificat de naștere ,căsătorie etc. Singura bancă ce le stă la dispoziție este cu totul insuficientă față de numărul celor care așteaptă. Cu cîteva săptămîni în urmă un cetățean bătrin și bolnav a venit, dintr-una din comunele de munte ale județului, a fost doborît de orele lungi de așteptare fără a reuși să dea ochii cu „autoritatea" notarilor. Nici atunci cînd cetățenii au început să se agite, cînd la fața locului au sosit personalul sanitar și procurorul de serviciu, notarii Radu Vrînceanu și Stan Cristea n-au catadixit să parcurgă cei câțiva pași care-i despărțeau de ușă. Au aflat cele întîmplate din relatările altora.. . Dacă apucau să legalizeze testamentul bătrînului înainte de a muri, atunci să fi văzut dumeavoastră reclamații din partea, comoștenitorilor — ne-a declarat Stan Cristea. Am avut mare noroc... Notarul șef recunoaște că cetățenii sînt obligați să aștepte ore în șir pentru o formalitate care durează cîteva minute, că situația este anormală, dar ridică neputincios din umeri. — S-ar putea face ceva dacă am avea personal mai numeros. — Și atunci de ce nu întreprindeți nimic? — Am făcut o cerere pentru a ni se aproba să mai încadrăm o dactilografă (sic !). Dacă este vorba despre suplimentarea schemei, atunci, credem noi, ar trebui să fie mai mulți notari și nu dactilografe. Din păcate însă, la notariatul focșănean BIROCRATISMUL — personaj cu sau fără mînecute negre — se pare că mai există încă. Lipsa de solicitudine față de cetățeni, de operativitate și ospitalitate sunt adevăratele lipsuri ale acestei instituții și nu numărul mic de secretare dectilografe. Situații similare, lipsă de solicitudine și de operativitate — am întâlnit și la Direcția pentru probleme de muncă și ocrotire socială, serviciul de stare civilă, laboratorul de analize al spitalului unificat. Pentru a confrunta nemulțumirile cetățenilor cu opinia autorităților ne-am adresat tovarășului Constantin Veber, secretar al Consiliului popular județean. — Noi am prelucrat cu salariații tuturor serviciilor și instituțiilor de deservire publică — ne-a spus dumnealui — prevederile legale și indicațiile pe care conducerea superioară de partid le-a trasat în această direcție. De asemenea, periodic am făcut instruiri ale acestora și le-am analizat activitatea. Din păcate însă, se mai ivesc cazuri ca cele semnalate de dumneavoastră. Aici ar trebui să acționeze mai energic Comitetul executiv al Consiliului popular municipal Ne raliem întru totul acestei opinii. Instruirile și analizele sunt desigur necesare. Pentru a lichida însă formele greoaie care mai persistă în relațiile cu publicul, este nevoie să se efectueze periodic controale inopinate. Numai pornind de la realitățile vii, de la opiniile cetățenilor, se pot adopta măsurile ce vor duce la lichidarea unor asemenea stări de lucruri existente. Sperăm că cei în cauză vor lua măcar pe această cale cunoștință despre aceste opinii și nu-i vor lăsa pe cetățeni să aștepte prea mult pînă cind cererile și scrisorile lor vor fi rezolvate cu operativitate, în termenul legal. miercuri 27 septembrie 1972 (televiziuni) MIERCURI 27 SEPTEMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. 9.05 Moment folcloric. 9.15 Film documentar. 9.25 O viață pentru o idee : Nansen. 10.00 Curs de limba rusă. 10.30 Telecinemateca pentru tineret. „Parisul care doarme“. 12.00 Reportajul sâptâminii : „Trepte pe Cîmpul Frumos“. 12.20 Telejurnal. 15.30 Deschiderea emisiunii de după-amiaza — Fotbal : F.C. Argeș— Arris Bonnaweg (Luxemburg). 17.15 Publicitate. 17.30 Curs de limba germană. 18.00 Moment folcloric cu Ion Cristea și Emil Gavriș. 18.10 Caleidoscop cultural-artistic. 18.40 Tragerea PRONOEXPRES. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.201 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Teleobiectiv. 20.20 Telecinemateca . „Al 41-lea“. 21.50 Panoramic științific. 22.10 Ipostaze coregrafice. 22.30 24 de ore. JOI 28 SEPTEMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. 9.05 România in lume. 9.35 Prietenii lui Așchiuță. 10.00 Curs de limba franceză. 10.30 De la alfa la omega. 11.00 Telecinemateca . „Al 41-lea“. 12.30 Telejurnal. 17.30 Deschiderea emisiunii de dupăamiază. 18.30 La volan. 18.50 Teleconferință de presă. 19.201 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Intre Someș și Tîrnave. 20.15 Tinerii despre ei înșiși. 20.45 „Aventuri în ecopa de piatră“. 21.15 Fotbal . Ajax Amsterdam—îndependiente Buenos Aires. 23.00 Telejurnal. C; radio :~ MIERCURI 27 SEPTEMBRIE 1972 PROGRAMUL I 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Viața cărților. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Cîntece și jocuri populare. 10.50 Muzică din operete. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Cîntă Juddy Miller. 11.15 Consultație juridică. 11.30 Pentru prietenii muzicii corale. 12.00 Discul zilei — Orietta Berti. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.30 Muzică de prînz. 14.50 Moment folcloric vrincean. 15.00 Buletin de știri. 15.30 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Știința la zi. 17.00 FOTBAL : F.C. Argeș—Arris Luxemburg — din Cupa campionilor europeni — repriza a II-a. 17.50 Alternanțe ritmice — muzică ușoară. 18.00 Orele serii. 20.00 înfăptuim hotărîrile Conferinței Naționale a P.C.R. 20.10 FOTBAL. din Suedia . Transmisiune duplex Landskrona—Rapid - Cupa cupelor și Norköping— U.T.A. - Cupa U.E.F.A. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 2*.no Buletin de știri. 0.03-. 00 Estrada nocturnă. MIERCURI 27 SEPTEMBRIE 1972 Cinema „UNIREA“ Focșani — „Fanfan la Tulippe“ orele: 14.45, 16.45, 18.43, 20.45. Tel. 1204. Cinema „FLACARA“ Focșani — „Ultimul tren din Gun Hill“ orele: 15.15, 17.15. 19.15, 21.15. Tel. 1161. Cinema „POPULAR" Adjud — „Aria celor 1000 de zile“. Cinema „POPULAR“ Panciu — „Micul scăldător“. Cinema „VICTORIA“ Odobești — „Felix și Otilia“ (I—II). Cinema „LUMINA“ Mărășești — „Greșeala regelui". MUZEUL DE ISTORIE - FOCȘANII zilnic 10—20. luni închis MUZEUL DE ȘT NATURII - FOCȘANI zilnic 10—20. luni închis. MUZEUL DE ȘT NATURII - PANCIU: zilnic 10—13 și 16—19. luni închis. MUZEUL DE ȘT NATURII - ADJUD: zilnic 10-13 și 16-19, luni închis. MAUSOLEUL SOVEJA: zilnic 9—16, luni închis CASA MEMORIALA „AL. VLAHUȚA" - DRAGOSLOVENI: zilnic 9-18, luni închis CASA MEMORIALA „ION ROATA" — CIMPURI: zilnic 9-18, luni închis. MAUSOLEUL FOCȘANI: zilnic 9-16. DIRECȚIA GENERALA PENTRU AGRICULTURA, INDUSTRIE ALIMENTARĂ Și APE a județului Vrancea ANGAJEAZA Pentru CENTRUL JUDEȚEAN DE REPRODUCȚIE ȘI SELECȚIE A ANIMALELOR Focșani CONTABIL ȘEF în condițiile prevăzute de H.C.M. 914/1968 și Legea nr. 12/1971. Doritorii se vor adresa Direcției Generale Agricole Vrancea — Biroul personal, str. Cuza Vodă nr. 43, telefon 1179, 3017. Centrul școlar de construcții str. Carantinei nr. 4 BRĂILA primește înscrieri pînă la data de 27 SEPTEMBRIE 1972, pentru absolvenți a 8 clase în vederea examenului de admitere pentru meseriile de: ZIDAR CONSTRUCTOR (băieți) FINILOR MASE PLASTICE (fete) care vor da examen la: MATEMATIC« (scris și oral) CHIMIE (oral) Examenul va avea loc la data de 28 SEPTEMBRIE 1972. Tămuriri suplimentare se pot lua de la secretariatul școlii, telefon 11422. ÎNTREPRINDEREA AVICOLA DE STAT GALAȚI Strada Traian, nr. 464, Galați telefon nr. 11269 — 30199 OFERĂ piețelor din Județul Vrancea, prin organizațiile comerciale de stat și cooperatiste, precum și prin sectoarele de magazine ale întreprinderilor agricole și avicole de stat. ORICE CANTITATE DE PUI DE CARNE ÎN VIU, la greutatea medie de 1 550 I 700 grame cu prețul de 17 lei kilogramul. Se acordă rabat comercial 8 la sută și bonificație de transport conform indicațiilor legale. Programul de livrare este zilnic de la ora 06 în ora 22,30, duminica pînă la ora 14. Reînnoiți-vă abonamentul la ZIARUL „MILCOVUL*«