Milcovul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 919-996)
1972-07-04 / nr. 921
2 marți 4 iulie 1972 ■ ®»ribuna culturală Pe urmele „Mioriței“ In urmă cu cîtva timp, sub titlul Un itinerar al entuziasmului publicistic, „Miorița", apărea în coloanele ziarului o intervenție legată de existența foii de cultură editată de Consiliul județean al sindicatelor Vrancea, împreună cu cercul literar „Orizont". Analiza făcută cu acel prilej își propunea, pe de o parte să evidențieze eforturile întreprinse de un grup de entuziaști ce au asigurat conținut publicației, manifestînd un interes constant pentru a realiza la fiecare apariție o structură și o ținută remarcabile, iar pe de altă parte să cenzureze critic itinerarul publicistic, parcurs în așa fel încît să ofere observații capabile să reprezinte reale puncte de meditație pentru cei angajați în realizarea foii de cultură. Capetele intervenției noastre critice, reprezentate sintetic, însemnau: o preocupare palidă în direcția cultivării unei atitudini juste a tuturor salariaților față de muncă, față de îndatoririle obștești, pentru ridicarea spiritului de responsabilitate a fiecărui salariat față de interesele generale ale colectivității, ale întregii noastre societăți, penuria de forme artistice din paginile numitei apariții, număr limitat de colaboratori, o apropiere prea puțin convingătoare de viața cercurilor literare din întreprinderile și instituțiile județului. Dar, așa cum spuneam și atunci, o analiză serioasă și atentă a itinerarului parcurs, fără a se renunța la modalitatea publicistică la care s-a apelat, o precizare cu mai mare claritate a coordonatelor și scopului pe care țin să-l înfăptuiască „credem că ar fi de natură să slujească interesul colectivului de redactare și să facă din „Miorița" un mijloc de ilustrare reală a potențialului literar-artistic existent în județ". De ce, revenirea de față? Pentru că, intenția noastră, obiectivă și voit-constructivă, a fost tradusă cu totul altfel — foaia de cultură a cercului literar „Orizont“ încetîndu-și activitatea, punîndu-se capăt astfel unei existențe, în cea mai mare parte, aureolate. Ne vedem obligați, și considerăm prin aceasta că împlinim nu o datorie profesională, să invităm pe această cale pe toți acei ce s-au numărat în rîndurile entuziastului colectiv de realizatori să participe efectiv la reînnodarea unui fir publicistic ce se anunța în mare măsură demn de laude. De asemenea, considerăm că și Consiliul județean al sindicatelor, prin comisia sa de resort, va trebui să caute să ofere o bază trainică realizatorilor, pentru ca aceștia să găsească și pe mai departe drumul în parcurgerea căruia s-au angajat. tul Lucrurile bune și certele împliniri de pînă acum nu ne dau drepsă abandonăm, deficiențele de orice ordin ar fi, trebuie să ne mobilizeze, să ducă la sporirea capacității noastre de efort pentru realizarea unor lucruri deosebite. Tr. OLTEANU „Coordonate culturale vrîncene“ (Urmare din pag. 1) constitui o sursă de informație pentru noi toți". Contribuții meritorii pot fi remarcate sub semnăturile profesorilor Gh. Chiriac, Emil Giurgea, Victor Renea, Elisabeta Merică, Florica Albu, Alex. Temciuc, precum și a muzeografului Virginia Arbore care s-au străduit să aducă în planul informațional reflecții și considerații notabile, privind creația folclorică contemporană și problematica sa, mișcarea teatrală din Focșani, precum și date și aprecieri despre o serie de personalități ale culturii și științei naționale, născute pe plaiurile Vrancei. Din rîndul lor, amintim pe actorul Petre Liciu, pe arhitectul de renume mondial Ion Mincu, pe savanții Simion Mehedinți, Ștefan Longinescu și mulți alții. Tot în cadrul primului dintre volumele unei serii editoriale cu reale perspective mai sunt prezenți cunoscutul istoric prof. univ. dr. Constantin C. Giurăscu (cu un vibrant și emoționant medalion „Vrancea și istoria“), precum profesorul și cercetătorul folcloruilui vrîncean Ion Diaconu. Prin această, culegere de note și comunicări „Coordonate culturale vrîncene" dobîndește meritul incontestabil de a fi înmănuncheat o harnică pleiadă de cercetători. Din acest punct de vedere, „Coordonate culturale vrîncene" constituie o treaptă importantă nu numai sub aspect pur editorial. Permanentizarea colecției „Milcovia" — care va trebui să fie o publicație ce vizează un larg și divers cerc de cititori — este mobilul ce poate avea largi implicații asupra vieții culturale a județului. Pentru aceasta însă, așezămintele de cultură din județ vor trebui să fie promotorii unor cuprinzătoare manifestări cultural-artistice, asigurînd astfel pentru viitoarele numere ale „Milcoviei" un bogat material faptic, pilduitor în latura sa cultural-artistică și educativă. DIALOG CU CETĂȚENII Fructuoase — cînd organizatorii au în vedere dezbaterea celor mai importante probleme care preocupă pe locuitorii unei așezări rurale — dialogurile cu cetățenii își mențin nealterat caracterul practic, eficient cu care ne-au obișnuit în ultima vreme. Dovadă — reușita discuției purtată cu oficialitățile comunei Corbița cu membrii cooperatori, pe tema: „Ce înseamnă proprietatea obștească și căile sale de dezvoltare?". Prin intervenția directă a multora dintre participanți, întrebării enunțate în titlul de mai sus i s-a dat un răspuns real, purtînd drept gir de justețe, semnătura obștei. Brigăzi științifice in deplasare Angajînd săptămînal pasionante și interesante dialoguri specialiști—public, brigăzile științifice continuă să se mențină, prin întîlnirile organizate sub egida căminelor culturale, în fruntea mijloacelor de răspîndire a cunoștințelor în mase. Săptămîna care s-a încheiat consemnat trei noi colocvii publice, realizate de colectivele de specialiști din Mărășești, Vidra și Odobești. Localitățile vizitate — Haret, Năruja și, respectiv, Broșteni — au făcut dovada unui interes crescînd din partea maselor față de probleme ale științei contemporane. SERBĂRI POPULARE Găsindu-și cîmpul firesc de afirmare în atmosfera unui anotimp vestitor de recolte îmbelșugate, serbările populare — aceste lansări în aer liber ale cîntecului și jocului tineresc — au demonstrat din nou reale valențe festive. Duminică, în orașul Adjud, și-au dat întîlnire artiștii amatori din Homocea și Păunești, iar la Reghiu, localnicii i-au avut drept oaspeți pe mesagerii artei populare din Mera și Broșteni. în fața unei asistente numeroase, serbările populare sus-amintite au căpătat, grație tinereții artiștilor ce s-au produs, caracterul unor adevărate parăzi ale cîntecului și jocului popular. EXPOZIȚIE ȘCOLARĂ Joi, 29 iunie 1972, cu sprijinul Bibliotecii municipale, secția copii, s-a deschis în holul mic al Ateneului din Focșani expoziția elevilor de la Școala generală nr. 3 din Focșani. Originalitatea acestei expoziții constă în faptul că inițiatoarea și conducătoarea acțiunii este profesoara Cecilia Banu, profesoară nu de desen, cum am fi tentați să credem, ci de limba română. Salutara sa idee (ce stă la baza acestei realizări) a constat în experimentarea capacității de materializare plastică a unui text literar cu care elevii iau cunoștință prin lectură. Singura condiție impusă : respectarea elementelor și specificul personajelor diin text. In rest, imaginația și inventivitatea își spun cuvîntul. Or, asemenea calități cu care copii la această vîrstă sînt generos dotați au determinat realizarea unor lucrări surprinzătoare prin umor, ușurința rezolvării compoziționale, iar suprafața pictată este mărișoară (aproximativ 50/70 cm) deci nu tocmai lesne de echilibrat cu linii și culoare. Subiectul literar influențează maniera de execuție și astfel că vom privi impresionați cîteva delicate variante la „Moartea căprioarei" după poezia lui Labiș, haroase ilustrații la „Domnul Goe" sau acidă interpretare la „Arendașul român.“ C. M. Câteodată, greșeala are sens unic Prin adresa nr. 614 din 1972, serviciul de bază civilă contractuală al Fabricii de confecții Focșani face cunoscut direcției acestei întreprinderi că muncitoarea E. B., de la sectorul de croit, a sustras (a se citi furat), 2,20 metri peplin. La controlul efectuat la ieșirea din fabrică, după terminarea schimbului, E. B. este surprinsă și recunoaște fapta. Numai că, abia aici vine partea interesantă, cei care propun sancțiunile printre care și șeful secției în care lucrează muncitoarea devin, brusc, „îngrijorați“ de soarta acesteia. Vezi, dragă doamne, să nu i se întîmple ceva rău. Și, în consecință, admit furtul, dar intervin cu caracterizările. Așa este, a furat, dar este pentru prima dată cînd se întîmplă așa ceva și tovarășa e o muncitoare bună, disciplinată și se achită cu bine de sarcinile de serviciu. După care se propun sancțiunile, însă, vedeți, țineți cont și de caracterizarea noastră ; parcă așa s-ar spune în acea adresă nr. 614... Desigur, a greși este omenește, dar a adinei, a sublinia greșeala în acest fel, ni se pare mult mai mult. Optica aceasta ar putea să fie mai mult decît o eroare. Adică, da, tovarăși, e drept că a furat, e drept că a încercat să scoată pe poarta fabricii 2,20 metri de peplin, dar ce vreți, mai și greșește omul. E pentru prima dată... Ce e pentru prima dată, acum a fost pentru prima dată, ori reactualizăm proverbul cu hoțul neprins ce trece în ochii celorlalți negustori, cinstit ? In locul unor măsuri hotărîte, șeful secției formulează caracterizări de suflet. Și, desigur, disciplina în secție este la înălțime. Dacă judecăm numai după aceste cîteva cuvinte de caracterizare din adresa cu pricina, și tot avem dreptul să spunem că ne îndoim. ...Și mai departe pot fi aceste greșeli cotidiene, pe care le etichetăm doar în măsura în care ele ne izbesc personal, se sancționăm în funcție de o... dispoziție curentă. „Lasă, dom’le, un fleac, nu se schimbă lumea, nu moare nimeni din asta", ni se replică. Adică, ia n-o mai interpreta dumneata așa, ce vrei trăiește și omul. Da, trăiește și trăiește bine. Acum cîteva zile în jurul orelor 13,00 la restaurantul „Căprioara", un timp rînd nu existau prea mulți consumatori, chelnerii, ospătarii însă nu aranjaseră vinul și berea în frapiere, deși restaurantul nu era deschis din primele ore ale dimineții, iar consumatorii așteptau încă preparativele de așezare mărfii. Pentru ce? Ce fel de greașeală poate fi aceasta ? Era clar, nici responsabilul unității, nici chelnerii nu-și îndepliniseră atribuțiunile de serviciu. Unde era atunci greșeala aici ? Și, mai departe, după ritualul de așteptare ce întrece de multe ori o jumătate de oră, vine o chelnăriță plictisită și ia comanda. Desigur, nici asta nu face parte din cadru, dar ascultați răspunsul, la remarca noastră pentru mina pe care o afișează, cu care se prezintă în fața clienților: „Știți, am lucrat și ieri, de asta sînt obosită..." Fără nici un fel de comentariu... Ne-am folosit și de acest exemplu pentru a sublinia o dată în plus acea deosebire de greșeală pe care sîntem tentați să o înțelegem, „greșeala involuntară". Atunci cînd iese însă dintr-un astfel de cadru și o acceptăm in continuare, noi devenim, pentru poziția adoptată, părtași. Greșeala își schimbă sensul, își amplifică, la modul cel mai negativ, proprietatea. De aici, identitatea celui care cere clemență pentru „greșeală“, devine cu siguranță foarte aproximativă. Greșeala este un mijloc de a-și acoperi faptele antisociale, cîteodată. A ne situa pe poziția de mijloc, împăciuitoristă, a parlamenta, devine mai mult decît o greșeală. Devine, în unele cazuri, mod de a privi lucrurile și, de ce nu ?, dar de o gravitate deosebită, opțiune de viață, tristă opțiune de viață... Ion PANAIT De perimetrul comercial al pieței răspunde Aviasanul ? In Focșani există un perimetru comercial care și-a căpătat de-a lungul anilor un binemeritat renume. Este vorba de piața trasă — sau a „Moldovei" cum ce aînregistrat-o pe nomenclatorul eia — tradiția. în ultimii ani, modernizarea acesteia a însemnat în primul rînd lărgirea spațiilor de desfacere a unei game variate de produse agroalimentare, acțiune făcută, din păcate, în detrimentul profilării, raionării ei pe un tip sau altul de marfă expusă în vederea comercializării. Acest aspect nu face decît să înjumătățească vizibilele eforturi care s-au observat în ceea ce privește conturarea unei personalități distincte a pieței municipiului. La administrația pieței, tovarășa Maria Simion — contabila unității — ne prezintă, ca viitoare amenajări, doar asfaltarea pieței de păsări și amplasarea unor chioșcuri pentru desfacerea acelorași galinacee... ...Despre aprovizionarea cu legume și fructe, bloc-notestul a înregistrat, în urma unor discuții cu salariați ai I.P.V.L.F. Focșani și numeroși cumpărători, numai lucruri bune. Deci, concluzia: o aprovizionare promptă, desfacere în conformitate cu exigențele gospodinelor. Dar, mici anomalii s-au semnalat la magazinul intercooperatist (gestionar Vetasica loan) unde organele de control au depistat vînzarea, cu preț de calitatea I a unor cantități de varză de calitatea a II-a. Carențe care dăinuie de multă vreme se pot vedea lesne la sectorul legume-fructe, rezervat membrilor cooperatori. Aici se semnalează frecvent vînzarea produselor peste baremul maxim înscris în mercurial, lipsa prețului de vînzare al produselor, expunerea leguminoaselor pe bordurile asfaltice circumscrise zonei de tară și acoperite, ca Și „coada" ce se formează la cîntare, ca și cum administrația pieței n-ar avea în magazia ei destule... talere. Dar acestea trebuie luate, și în primul rînd recomandate membrilor cooperatori de către taxatorii sectorului, ceea ce este (pare-se) ceva mai greu... In sectorul lactate—ouă o parte din produse (lapte, brînză, ouă) se pot cumpăra numai după o... fandare a picioarelor, întrucît tot asfaltul găzduiește sortimentele susamintite. In acest sector se poate observa adesea că igiena este încărcată cu o perseverență „apreciabilă". Sîntem — vineri 30 iunie, ora 18 — în fața boxei 58 din hală, unde se poate cumpăra lapte acrit, telemea de oi sărată și brînză de vaci. Laptele e sortit inevitabil degradării, frigiderul de 5 tone „nu funcționează normal" — ni se spune, în spațiul rezervat lui, muște cu sutele, un miros insuportabil și gunoaie și căldură ca la ecuator. In plus, canalul de scurgere a apei reziduale adaugă noi „arome" aerului halei și așa destul de viciat de hamsii și macrouri, sortimente care se află în stoc în cantități apreciabile (8 și respectiv 4 tone — ne declară Marian Mușat, gestionarul unității C.V. 31)... Contactul cu realitățile pieței, discuțiile cu un mare număr de cetățeni, frecvenți în lumea acestui perimetru care trebuie să fie și unul al educației și spiritului gospodăresc, au conturat cîteva concluzii pe care le consemnăm după cum urmează : • Administrația pieței are cuvenita obligație de a exercita prin salariații ei, un permanent control asupra modului în care se prezintă „pulsul“ pieței în ceea ce privește respectarea mercurialului, plata taxelor, curățenia spațiilor de prezentare a mărfurilor,reglementarea pazei de noapte a sectoarelor pieței. • Este necesară «existența urgentă a cel puțin încă 2—3 guri de apă și a 4—5 robinete de apă potabilă. 9 Fiind de mult știut că la bodega „Ca la mama acasă" se mănîncă mai rău ca la un „dușman", se impune transformarea uneia din unitățile de alimentație publică din zona pieței într-o unitate tip autoservire. O veche promisiune se cere transpusă în fapt: înființarea unui dormitor comun pentru găzduirea zecilor de oameni care populează noaptea mesele pieței. Se impune revizuirea funcționării canalului de scurgere, din hală, de mult defectat, deși este absolut indispensabil igienei... Pentru moment, atît. Aceasta nu înseamnă că nu mai sunt încă multe de reglementat în buna gospodărire a pieței centrale a municipiului Focșani. Despre acestea cu alt prilej. Nicolae DRULEA I. A. S. MAICANESTI ORGANIZEAZĂ CONCURS la data de 7 iulie 1972 pentru ocuparea unui post de Conducător auto FABRICA DE CONFECȚII FOCȘANI ORGANIZEAZĂ la data de 18 iulie 1972 în condițiile Legii nr. 12/1971 CONCURS pentru ocuparea postului de ȘEF SERVICIU EXPORT înscrierile se fac la serviciul personal pînă în ziua de 15 iulie a.c. FABRICA DE CIMENT BICAZ, JUDEȚUL NEAMȚ Angajează urgent: — 6 mecanici locomotive Diesel electrice (L.D.E.) — 2 impegați de mișcare C.F.R. — 3 manevranți C.F.R Condițiile de angajare conform prevederilor Legii nr. 12/1971 și H.C.M. 914/1968. Informații se pot primi zilnic între orele 7—15,30 de la serviciul salarizare-personal, telefon 212, interior 200 sau 216.' MILCOVUL nr. 921 /televiziune) MARȚI 4 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9.05 Teleșcoală. 10.00 Curs de limba engleză. 10.30 Căminul. 11.10 Prim plan : Ion Gorceag. 11.30 Film serial : Patru tanchiști și un cîine (XX). 12.25 Selecțiuni din baletul „Detașamentul roșu de femei“. 12.40 Telejurnal. 17.30 Deschiderea emisiunii de dupăamiază. 18.00 Steaua polară. 18.25 Reflector. 18.40 Publicitate. 18.45 Dinamica societății românești. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Ia întîmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. 20.20 Seară de teatru : „Moartea guvernatorului“. 22.00 Vedete ale muzicii ușoare. 22.15 Teleglob. 22.30 24 de ore. MIERCURI 5 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Telex. 9.00 „La mijloc de codru des“. 9.30 O viață pentru o idee : Nicolae Iorga. 10.00 Curs de limba rusă. 10.30 Telecinemateca pentru copii. 12.00 Dinamica societăți românești. 12.30 Telejurnal. 17.30 Deschiderea emisiunii de dupăamiază. 18.00 Muzica — emisiune de actualitate muzicală. 1825 Alger — orașul alb. 18.40 Tragerea Pronoexpres. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In întîmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. 20.20 Partidului. 20.35 Telecinemateca . Soarta unui om. 22.05 O seară de operetă la Brașov. 22.25 Secvențe venezuelene. 22.40 24 de ore. ( xadi?~) MARȚI 1 IULIE PROGRAMUL 1 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Atlas cultural. 10.00 Buletin de știri. 10.30 Start la intersecție. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Parada muzicii ușoare. 11.35 Melodii de ieri și de azi. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Secvențe sonore. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Estivală — muzică de print. 14.00 Compozitorul săptămînii: Edvard Grieg. 14.40 Cîntece populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Radiosimpozion. 15.25 Cuplete din operete. 15.40 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Știința la zi. 16.50 Radio publicitate. 17.00 Antena tineretului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 21.10 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolologic. Sport. 22.30 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. T^cinema % MARȚI 4 IULIE Cinema „UNIREA“ Focșani — „Evadare din Planeta maimuțelor“ (orele: 14.45—16.45—18.45—20.45) Tel 1204. Cinema „FLACĂRA“ Focșani — „Zestrea domniței Ralu“ (orele: 15.15— 17.15—19.15-21.15). Tel. 1161. Cinema „POPULAR“ Adjud - „Doar un telefon“. Cinema „POPULAR“ Panciu - „Cea mai frumoasă soție“. Cinema „VICTORIA“ Odobești - „O scrisoare pierdută“. Cinema „LUMINA“ Mărășești — „Cortul roșu“ (I—II). MUZEUL DE ISTORIE - FOCȘANI: zilnic 10—20, tun] Indila. MUZEUL DE ȘT. NATURII — FOCȘANI : zilnic 10-20, tun Inclis. MUZEUL DE ȘT. NATURII - PANCIU : zilnic 10-11 «1 10—1». luni inchi». MUZEUL DE ȘT. NATURII - ADJUD : zilnic 10—13 el 18-19, luni închis. MAUSOLEUL SOVEJA : zilnic 9-18, luni inchia. CASA MEMORIALA „AL. VLAHUța* pravosloveni j zimie »Ui luni închis CASA MEMORIALA „ION ROATA" CIMPURI : zilnic 9—18. lun inchts. MAUSOLEUL FOCȘANI zilnic 0—18. Trustul de construcții Hunedoara-Deva întreprinderea de producție secundară și prestații Deva, strada Depozitelor nr. 21, telefon 1377. Angajează urgent MUNCITORI CALIFICAȚI pentru Deva și Livezeni în următoarele meserii: — tinichigii — lăcătuși confecții metalice — mecanici auto — fierari betoniști — mecanici exploatare utilaje — conducători auto Se asigură pentru nefamiliști cazare la cămin, iar pentru familiști apartament în limita posibilităților și masa la cantina unității. Salarizarea se asigură conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare se obțin de la serviciul plan-salarizare din I.P.S.P., telefon 13775. Uzina de utilaj greu „Progresul“ BRĂILA Șoseaua Uzina Progresul angajează de urgență — lăcătuși — tinichigii — strungari — sudori — frezori - vopsitori — găuritori — maiștri așchietori — tîmplari — tehnicieni normatori — zidari - economiști — geamgii — muncitori necalificați — ingineri mecanici energeticieni Relații suplimentare la telefon 16200. interior 262. 250. 315. Mica publicitate SCHIMB apartament trei camere Focșani-sud contra similar Buzău-crîng. Adresați-vă la administrația ziarului. PIERDUT diplomă bacalaureat seria C, nr. 77061 eliberată de liceul „Unirea" Focșani, la data de 9 iulie 1970 pe numele GRIGORIU St. MIOARA. Se declară nulă.