Milcovul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 919-996)

1972-07-04 / nr. 921

2 marți 4 iulie 1972 ■ ®»­ribuna culturală Pe urmele „Mioriței“ In urmă cu cîtva timp, sub titlul Un itinerar al entuziasmului pu­blicistic, „Miorița", apărea în coloanele ziarului o intervenție legată de existența foii de cultură editată de Consiliul județean al sindica­telor Vrancea, împreună cu cercul literar „Orizont". Analiza făcută cu acel prilej își propunea, pe de o parte să evi­dențieze eforturile întreprinse de un grup de entuziaști ce au asigu­rat conținut publicației, manifestînd un interes constant pentru a re­aliza la fiecare apariție o structură și o ținută remarcabile, iar pe de altă parte să cenzureze critic itinerarul publicistic, parcurs în așa fel încît să ofere observații capabile să reprezinte reale puncte de meditație pentru cei angajați în realizarea foii de cultură. Capetele intervenției noastre critice, reprezentate sintetic, în­semnau: o preocupare palidă în direcția cultivării unei atitudini juste a tuturor salariaților față de muncă, față de îndatoririle obștești, pentru ridicarea spiritului de responsabilitate a fiecărui salariat față de interesele generale ale colectivității, ale întregii noastre societăți, penuria de forme artistice din paginile numitei apariții, număr limi­tat de colaboratori, o apropiere prea puțin convingătoare de viața cercurilor literare din întreprinderile și instituțiile județului. Dar, așa cum spuneam și atunci, o analiză serioasă și atentă a iti­nerarului parcurs, fără a se renunța la modalitatea publicistică la ca­re s-a apelat, o precizare cu mai mare claritate a coordonatelor și scopului pe care țin să-l înfăptuiască „credem că ar fi de natură să slujească interesul colectivului de redactare și să facă din „Miorița" un mijloc de ilustrare reală a potențialului literar-artistic existent în județ". De ce, revenirea de față? Pentru că, intenția noastră, obiectivă și voit-constructivă, a fost tradusă cu totul altfel — foaia de cultură a cercului literar „Orizont“ încetîndu-și activitatea, punîndu-se capăt astfel unei existențe, în cea mai mare parte, aureolate. Ne vedem obligați, și considerăm prin aceasta că împlinim nu o datorie profesională, să invităm pe această cale pe toți acei ce s-au numărat în rîndurile entuziastului colectiv de realizatori să participe efectiv la reînnodarea unui fir publicistic ce se anunța în mare mă­sură demn de laude. De asemenea, considerăm că și Consiliul județean al sindicate­lor, prin comisia sa de resort, va trebui să caute să ofere o bază trainică realizatorilor, pentru ca aceștia să găsească și pe mai de­parte drumul în parcurgerea căruia s-au angajat. tul Lucrurile bune și certele împliniri de pînă acum nu ne dau drep­să abandonăm, deficiențele de orice ordin ar fi, trebuie să ne mobilizeze, să ducă la sporirea capacității noastre de efort pentru re­alizarea unor lucruri deosebite. Tr. OLTEANU „Coordonate culturale vrîncene“ (Urmare din pag. 1) constitui o sursă de informație pentru noi toți". Contribuții meritorii pot fi re­marcate sub semnăturile profeso­rilor Gh. Chiriac, Emil Giurgea, Victor Renea, Elisabeta Merică, Florica Albu, Alex. Temciuc, pre­cum și a muzeografului Virginia Arbore care s-au străduit să adu­că în planul informațional reflec­ții și considerații notabile, privind creația folclorică contemporană și problematica sa, mișcarea teatra­lă din Focșani, precum și date și aprecieri despre o serie de perso­nalități ale culturii și științei nați­onale, născute pe plaiurile Vran­­cei. Din rîndul lor, amintim pe ac­torul Petre Liciu, pe arhitectul de renume mondial Ion Mincu, pe savanții Simion Mehedinți, Ștefan Longinescu și mulți alții. Tot în cadrul primului dintre volumele unei serii editoriale cu reale perspective mai sunt pre­zenți cunoscutul istoric prof. univ. dr. Constantin C. Giurăscu (cu un vibrant și emoționant medalion „Vrancea și istoria“), precum profesorul și cercetătorul folcloru­­i­lui vrîncean Ion Diaconu. Prin această, culegere de note și co­municări „Coordonate culturale vrîncene" dobîndește meritul in­contestabil de a fi înmănuncheat o harnică pleiadă de cercetători. Din acest punct de vedere, „Coordona­te culturale vrîncene" constituie o treaptă importantă nu numai sub aspect pur editorial. Permanenti­zarea colecției „Milcovia" — care va trebui să fie o publicație ce vizează un larg și divers cerc de cititori — este mobilul ce poate avea largi implicații asupra vieții culturale a județului. Pentru a­­ceasta însă, așezămintele de cul­tură din județ vor trebui să fie promotorii unor cuprinzătoare ma­nifestări cultural-artistice, asigu­­rînd astfel pentru viitoarele nu­mere ale „Milcoviei" un bogat ma­terial faptic, pilduitor în latura sa cultural-artistică și educativă. DIALOG CU CETĂȚENII Fructuoase — cînd organizatorii au în vedere dezbaterea celor mai importante probleme care preocupă pe locuitorii unei așezări rurale — dialogurile cu cetățenii își mențin nealterat caracterul prac­tic, eficient cu care ne-au obișnuit în ultima vreme. Dovadă — reuși­ta discuției purtată cu oficialitățile comunei Corbița cu membrii coo­peratori, pe tema: „Ce înseamnă proprietatea obștească și căile sale de dezvoltare?". Prin intervenția directă a multora dintre participanți, întrebării enunțate în titlul de mai sus i s-a dat un răspuns real, purtînd drept gir de justețe, semnătura obștei. Brigăzi științifice in deplasare Angajînd săptămînal pasionante și interesante dialoguri specia­liști—public, brigăzile științifice continuă să se mențină, prin întîl­­nirile organizate sub egida că­minelor culturale, în fruntea mij­loacelor de răspîndire a cunoștin­țelor în mase. Săptămîna care s-a încheiat consemnat trei noi colocvii publi­­­ce, realizate de colectivele de spe­cialiști din Mărășești, Vidra și Odobești. Localitățile vizitate — Haret, Năruja și, respectiv, Broș­­teni — au făcut dovada unui in­teres crescînd din partea maselor față de probleme ale științei con­temporane. SERBĂRI POPULARE Găsindu-și cîmpul firesc de afir­mare în atmosfera unui anotimp vestitor de recolte îmbelșugate, serbările populare — aceste lan­sări în aer liber ale cîntecului și jocului tineresc — au demonstrat din nou reale valențe festive. Duminică, în orașul Adjud, și-au dat întîlnire artiștii amatori din Homocea și Păunești, iar la Re­­ghiu, localnicii i-au avut drept oaspeți pe mesagerii artei popu­lare din Mera și Broșteni. în fața unei asistente numeroase, serbă­rile populare sus-amintite au că­pătat, grație tinereții artiștilor ce s-au produs, caracterul unor ade­vărate parăzi ale cîntecului și jo­cului popular. EXPOZIȚIE ȘCOLARĂ Joi, 29 iunie 1972, cu sprijinul Bibliotecii municipale, secția copii, s-a deschis în holul mic al Atene­ului din Focșani expoziția elevilor de la Școala generală nr. 3 din Focșani. Originalitatea acestei ex­poziții constă în faptul că iniția­­toarea și conducătoarea acțiunii este profesoara Cecilia Banu, pro­fesoară nu de desen, cum am fi tentați să credem, ci de limba ro­mână. Salutara sa idee (ce stă la baza acestei realizări) a constat în ex­perimentarea capacității de mate­rializare plastică a unui text lite­rar cu care elevii iau cunoștință prin lectură. Singura condiție im­pusă : respectarea elementelor și specificul personajelor diin text. In rest, imaginația și inventivitatea își spun cuvîntul. Or, asemenea calități cu care copii la această vîrstă sînt generos dotați au de­terminat realizarea unor lucrări surprinzătoare prin umor, ușurin­ța rezolvării compoziționale, iar suprafața pictată este mărișoară (aproximativ 50/70 cm) deci nu tocmai lesne de echilibrat cu linii și culoare. Subiectul literar influ­ențează maniera de execuție și astfel că vom privi impresionați cîteva delicate variante la „Moar­tea căprioarei" după poezia lui Labiș, haroase ilustrații la „Dom­nul Goe" sau acidă interpretare la „Arendașul român.“ C. M. Câteodată, greșeala are sens unic Prin adresa nr. 614 din 1972, ser­viciul de bază civilă contractuală al Fabricii de confecții Focșani face cunoscut direcției acestei în­treprinderi că muncitoarea E. B., de la sectorul de croit, a sustras (a se citi furat), 2,20 metri peplin. La controlul efectuat la ieșirea din fabrică, după terminarea schimbului, E. B. este surprinsă și recunoaște fapta. Numai că, abia aici vine partea interesantă, cei care propun sancțiunile printre care și șeful secției în care lu­crează muncitoarea devin, brusc, „îngrijorați“ de soarta acesteia. Vezi, dragă doamne, să nu i se întîmple ceva rău. Și, în consecin­ță, admit furtul, dar intervin cu caracterizările. Așa este, a furat, dar este pentru prima dată cînd se întîmplă așa ceva și tovarășa e o muncitoare bună, disciplinată și se achită cu bine de sarcinile de serviciu. După care se propun sancțiunile, însă, vedeți, țineți cont și de caracterizarea noastră ; parcă așa s-ar spune în acea adre­să nr. 614... Desigur, a greși este omenește, dar a adinei, a sublinia greșeala în acest fel, ni se pare mult mai mult. Optica aceasta ar putea să fie mai mult decît o eroare. Adi­că, da, tovarăși, e drept că a furat, e drept că a încercat să scoată pe poarta fabricii 2,20 metri de pe­plin, dar ce vreți, mai și greșește omul. E pentru prima dată... Ce e pentru prima dată, acum a fost pentru prima dată, ori reactuali­zăm proverbul cu hoțul neprins ce trece în ochii celorlalți negustori, cinstit ? In locul unor măsuri ho­­tărîte, șeful secției formulează ca­racterizări de suflet. Și, desigur, disciplina în secție este la înălți­me. Dacă judecăm numai după a­­ceste cîteva cuvinte de caracteri­zare din adresa cu pricina, și tot avem dreptul să spunem că ne în­doim. ...Și mai departe pot fi aceste greșeli cotidiene, pe care le etiche­tăm doar în măsura în care ele ne izbesc personal, se sancționăm în funcție de o... dispoziție curentă. „Lasă, dom’le, un fleac, nu se schimbă lumea, nu moare nimeni din asta", ni se replică. Adică, ia n-o mai interpreta dumneata așa, ce vrei trăiește și omul. Da, trăieș­te și trăiește bine. Acum cîteva zile în jurul orelor 13,00 la res­taurantul „Căprioara", un timp rînd nu existau prea mulți con­sumatori, chelnerii, ospătarii însă nu aranjaseră vinul și berea în frapiere, deși restaurantul nu era deschis din primele ore ale dimi­neții, iar consumatorii așteptau încă preparativele de așezare mărfii. Pentru ce? Ce fel de gre­a­șeală poate fi aceasta ? Era clar, nici responsabilul unității, nici chelnerii nu-și îndepliniseră atri­­buțiunile de serviciu. Unde era a­tunci greșeala aici ? Și, mai de­parte, după ritualul de așteptare ce întrece de multe ori o jumă­tate de oră, vine o chelnăriță plic­tisită și ia comanda. Desigur, nici asta nu face parte din cadru, dar ascultați răspunsul, la remarca noastră pentru mina pe care o a­­fișează, cu care se prezintă în fa­ța clienților: „Știți, am lucrat și ieri, de asta sînt obosită..." Fără nici un fel de comentariu... Ne-am folosit și de acest exem­plu pentru a sublinia o dată în plus acea deosebire de greșeală pe care sîntem tentați să o înțele­gem, „greșeala involuntară". A­­tunci cînd iese însă dintr-un ast­fel de cadru și o acceptăm in continuare, noi devenim, pentru poziția adoptată, părtași. Greșeala își schimbă sensul, își amplifică, la modul cel mai negativ, propri­etatea. De aici, identitatea celui care cere clemență pentru „gre­șeală“, devine cu siguranță foarte aproximativă. Greșeala este un mijloc de a-și acoperi faptele an­tisociale, cîteodată. A ne situa pe poziția de mijloc, împăciuitoristă, a parlamenta, devine mai mult de­cît o greșeală. Devine, în unele cazuri, mod de a privi lucrurile și, de ce nu ?, dar de o gravitate deosebită, opțiune de viață, tristă opțiune de viață... Ion PANAIT De perimetrul comercial al pieței răspunde Aviasanul ? In Focșani există un perimetru comercial care și-a căpătat de-a lungul anilor un binemeritat re­nume. Este vorba de piața trasă — sau a „Moldovei" cum ce a­înregistrat-o pe nomenclatorul ei­a — tradiția. în ultimii ani, moderni­zarea acesteia a însemnat în pri­mul rînd lărgirea spațiilor de desfacere a unei game variate de produse agroalimentare, acțiune făcută, din păcate, în detrimentul profilării, raionării ei pe un tip sau altul de marfă expusă în ve­derea comercializării. Acest aspect nu face decît să înjumătățească vi­zibilele eforturi care s-au obser­vat în ceea ce privește conturarea unei personalități distincte a pie­ței municipiului. La administrația pieței, tovarășa Maria Simion — contabila unită­ții — ne prezintă, ca viitoare a­­menajări, doar asfaltarea pieței de păsări și amplasarea unor chioșcuri pentru desfacerea acelo­rași galinacee... ...Despre aprovizionarea cu le­gume și fructe, bloc-notestul a în­registrat, în urma unor discuții cu salariați ai I.P.V.L.F. Focșani și numeroși cumpărători, numai lu­cruri bune. Deci, concluzia: o a­­provizionare promptă, desfacere în conformitate cu exigențele gospo­dinelor. Dar, mici anomalii s-au semnalat la magazinul intercooperatist (ges­tionar Vetasica loan) unde orga­nele de control au depistat vîn­­zarea, cu preț de calitatea I a unor cantități de varză de calitatea a II-a. Carențe care dăinuie de multă vreme se pot vedea lesne la secto­rul legume-fructe, rezervat mem­brilor cooperatori. Aici se semnalează frecvent vînzarea produselor peste baremul maxim înscris în mercurial, lipsa prețului de vînzare al produselor, expunerea leguminoaselor pe bor­durile asfaltice circumscrise zonei de tară și acoperite, ca Și „coada" ce se formează la cîntare, ca și cum administrația pieței n-ar avea în magazia ei destule... talere. Dar acestea trebuie luate, și în primul rînd recomandate membrilor coo­peratori de către taxatorii secto­rului, ceea ce este (pare-se) ceva mai greu... In sectorul lactate—ouă o parte din produse (lapte, brînză, ouă) se pot cumpăra numai după o... fan­­dare a picioarelor, întrucît tot as­faltul găzduiește sortimentele sus­­amintite. In acest sector se poate observa adesea că igiena este în­cărcată cu o perseverență „apreci­abilă". Sîntem — vineri 30 iunie, ora 18 — în fața boxei 58 din hală, unde se poate cumpăra lapte acrit, telemea de oi sărată și brînză de vaci. Laptele e sortit inevitabil de­gradării, frigiderul de 5 tone „nu funcționează normal" — ni se spu­ne, în spațiul rezervat lui, muște cu sutele, un miros insuportabil și gunoaie și căldură ca la ecu­ator. In plus, canalul de scurgere a apei reziduale adaugă noi „aro­me" aerului halei și așa destul de viciat de hamsii și macrouri, sor­timente care se află în stoc în cantități apreciabile (8 și respectiv 4 tone — ne declară Marian Mu­­șat, gestionarul unității C.V. 31)... Contactul cu realitățile pieței, discuțiile cu un mare număr de cetățeni, frecvenți în lumea aces­tui perimetru care trebuie să fie și unul al educației și spiritului gos­podăresc, au conturat cîteva con­cluzii pe care le consemnăm după cum urmează : • Administrația pieței are cu­venita obligație de a exercita prin salariații ei, un permanent con­trol asupra modului în care se prezintă „pulsul“ pieței în ceea ce privește respectarea mercurialului, plata taxelor, curățenia spațiilor de prezentare a mărfurilor,­­regle­mentarea pazei de noapte a sec­toarelor pieței. • Este necesară «existența ur­gentă a cel puțin încă 2—3 guri de apă și a 4—5 robinete de apă po­tabilă. 9 Fiind de mult știut că la bodega „Ca la mama acasă" se mănîncă mai rău ca la un „duș­man", se impune transformarea u­­neia din unitățile de alimentație publică din zona pieței într-o uni­tate tip autoservire.­­ O veche promisiune se cere transpusă în fapt: înființarea u­­nui dormitor comun pentru găzdui­rea zecilor de oameni care popu­lează noaptea mesele pieței.­­ Se impune revizuirea funcți­onării canalului de scurgere, din hală, de mult defectat, deși este absolut indispensabil igienei... Pentru moment, atît. Aceasta nu înseamnă că nu mai sunt încă mul­te de reglementat în buna gospo­dărire a pieței centrale a munici­piului Focșani. Despre acestea cu alt prilej. Nicolae DRULEA I. A. S. MAICANESTI ORGANIZEAZĂ CONCURS la data de 7 iulie 1972 pentru ocuparea unui post de Conducător auto FABRICA DE CONFECȚII FOCȘANI ORGANIZEAZĂ la data de 18 iulie 1972 în condițiile Legii nr. 12/1971 CONCURS pentru ocuparea postului de ȘEF SERVICIU EXPORT înscrierile se fac la serviciul personal pînă în ziua de 15 iulie a.c. FABRICA DE CIMENT BICAZ, JUDEȚUL NEAMȚ Angajează urgent: — 6 mecanici locomotive Diesel electrice (L.D.E.) — 2 impegați de mișcare C.F.R. — 3 manevranți C.F.R Condițiile de angajare conform prevederilor Legii nr. 12/1971 și H.C.M. 914/1968. Informații se pot primi zilnic între orele 7—15,30 de la serviciul salarizare-personal, telefon 212, interior 200 sau 216.' MILCOVUL nr. 921 /televiziune) MARȚI 4 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimi­neață. Telex. 9.05 Teleșcoală. 10.00 Curs de limba engleză. 10.30 Căminul. 11.10 Prim plan : Ion Gorceag. 11.30 Film serial : Patru tanchiști și un cîine (XX). 12.25 Selecțiuni din baletul „Detașa­mentul roșu de femei“. 12.40 Telejurnal. 17.30 Deschiderea emisiunii de după­­amiază. 18.00 Steaua polară. 18.25 Reflector. 18.40 Publicitate. 18.45 Dinamica societății românești. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Ia întîmpinarea Conferinței Na­ționale a Partidului Comunist Ro­mân și a celei de-a 25-a a­­niversări a Republicii. 20.20 Seară de teatru : „Moartea gu­vernatorului“. 22.00 Vedete ale muzicii ușoare. 22.15 Teleglob. 22.30 24 de ore. MIERCURI 5 IULIE 9.00 Deschiderea emisiunii de dimi­neață. Telex. 9.00 „La mijloc de codru des“. 9.30 O viață pentru o idee : Nicolae Iorga. 10.00 Curs de limba rusă. 10.30 Telecinemateca pentru copii. 12.00 Dinamica societăți românești. 12.30 Telejurnal. 17.30 Deschiderea emisiunii de după­­amiază. 18.00 Muzica — emisiune de actuali­tate muzicală. 18­25 Alger — orașul alb. 18.40 Tragerea Pronoexpres. 18.50 Timp și anotimp în agricultură. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In întîmpinarea Conferinței Na­ționale a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a a­­niversări a Republicii. 20.20 Partidului. 20.35 Telecinemateca . Soarta unui om. 22.05 O seară de operetă la Brașov. 22.25 Secvențe venezuelene. 22.40 24 de ore. ( xadi?~) MARȚI 1 IULIE PROGRAMUL 1­ 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. 8.00 Sumarul presei. 9.30 Atlas cultural. 10.00 Buletin de știri. 10.30 Start la intersecție. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Parada muzicii ușoare. 11.35 Melodii de ieri și de azi. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Secvențe sonore. 12.30 întâlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.30 Estivală — muzică de print. 14.00 Compozitorul săptămînii: Edvard Grieg. 14.40 Cîntece populare. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Radiosimpozion. 15.25 Cuplete din operete. 15.40 Muzică de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ruti­­er. 16.30 Știința la zi. 16.50 Radio publicitate. 17.00 Antena tineretului. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 21.10 Revista șlagărelor. 21.25 Moment poetic. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorololo­gic. Sport. 22.30 Concert de seară. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă.­ ­T^cinema % MARȚI 4 IULIE Cinema „UNIREA“ Focșani — „Eva­dare din Planeta maimuțelor“ (ore­le: 14.45—16.45—18.45—20.45) Tel 1204. Cinema „FLACĂRA“ Focșani — „Zes­trea domniței Ralu“ (orele: 15.15— 17.15—19.15-21.15). Tel. 1161. Cinema „POPULAR“ Adjud - „Doar un telefon“. Cinema „POPULAR“ Panciu - „Cea mai frumoasă soție“. Cinema „VICTORIA“ Odobești - „O scrisoare pierdută“. Cinema „LUMINA“ Mărășești — „Cor­tul roșu“ (I—II).­ ­ MUZEUL DE ISTORIE - FOCȘANI: zilnic 10—20, tun] Indila. MUZEUL DE ȘT. NATURII — FOC­ȘANI : zilnic 10-20, tun­ Inclis. MUZEUL DE ȘT. NATURII - PAN­CIU : zilnic 10-11 «1 10—1». luni inchi». MUZEUL DE ȘT. NATURII - AD­JUD : zilnic 10—13 el 18-19, luni în­chis. MAUSOLEUL SOVEJA : zilnic 9-18, luni inchia. CASA MEMORIALA „AL. VLAHU­ța* pravosloveni j zimie »­Ui luni închis CASA MEMORIALA „ION ROATA" CIMPURI : zilnic 9—18. lun­ inchts. MAUSOLEUL FOCȘANI­­ zilnic 0—18. Trustul de construcții Hunedoara-Deva întreprinderea de producție secundară și prestații Deva, strada Depozitelor nr. 21, telefon 1377. Angajează urgent MUNCITORI CALIFICAȚI pentru Deva și Livezeni în următoarele meserii: — tinichigii — lăcătuși confecții metalice — mecanici auto — fierari betoniști — mecanici exploatare utilaje — conducători auto Se asigură pentru nefamiliști cazare la cămin, iar pentru familiști apartament în limita posibilităților și masa la cantina unității. Salarizarea se asigură conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare se obțin de la serviciul plan-sala­­rizare din I.P.S.P., telefon 13775. Uzina de utilaj greu „Progresul“ BRĂILA Șoseaua Uzina Progresul angajează de urgență — lăcătuși — tinichigii — strungari — sudori — frezori - vopsitori — găuritori — maiștri așchietori — tîmplari — tehnicieni normatori — zidari - economiști — geamgii — muncitori necalificați — ingineri mecanici­ energeticieni Relații suplimentare la telefon 16200. interior 262. 250. 315. Mica publicitate SCHIMB apartament trei camere Focșani-sud contra similar Buzău-crîng. Adresați-vă la administrația ziarului. PIERDUT diplomă bacalaureat seria C, nr. 77­061 eliberată de liceul „Unirea" Focșani, la data de 9 iulie 1970 pe numele GRIGORIU St. MIOARA. Se declară nulă.

Next