Milcovul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 997-1075)
1972-12-07 / nr. 1054
2 MILCOVUL nr. 1054 I Lumea cărților | Etică și echitate socialistă (Culegere de lecții) „Ideea că toți oamenii, ca oameni, au ceva comun, remarca Engels — și că în această măsură ei sînt egali — este, bineînțeles, străveche“... Analizînd însă, concret conținutul revendicărilor burgheze, marele ideolog al luptelor sociale și politice ține să accentueze că „revendicarea modernă a egalității este ceva cu totul diferit : ea constă mai curînd în a deduce din însușirea comună tuturor oamenilor de a fi oameni, din egalitatea oamenilor ca oameni, dreptul la o situație politică, respectiv, socială egală a tuturor oamenilor, sau cel puțin a tuturor cetățenilor unui stat ori a tuturor membrilor unei societăți“. Bineînțeles, de la apariția ei și pînă în zilele noastre această idee a avut o deosebită evoluție. Nicidecum nu intenționăm să facem o prezentare exhaustivă a tuturor momentelor care jalonează drumul acestei evoluții, căci o atare abordare a problemei ar depăși scopul pe care ni l-am propus. Ținem, însă, să menționăm — în cadrul coordonatelor fixate anterior — că elaborarea de către Marx și Engels a teoriei socialismului științific a permis clarificarea deplină a aspectelor fundamentale ale eticii și echității, concepute în sensul atitudinii egale a oamenilor atît față de mijloacele de producție, cît și față de modalitățile de repartiție, ceea ce presupune desființarea proprietății private asupra mijloacelor de producție, generalizarea proprietății socialiste. Partidul și statul nostru socialist ridică echitatea și dreptatea socială la rangul de principiu fundamental al conducerii societății, al vieții noastre sociale, se preocupă de crearea acelui cadru instituțional care să stimuleze și să asigure, în diversele sfere ale activității sociale, afirmarea nestingherită și cît de plină a eticii și echității mai socialiste. Aceasta este, de fapt, ideea de principiu ce se detașează din fondul vastei tematici dezbătute în paginile volumului „Etică și echitate socialistă“ — a cărui apariție (în Editura politică, București — 1972) prilejuiește unele considerații. Nu vrem să expunem prin rezumare structura și conținutul fiecărui subiect. Ar fi o strădanie inutilă de vreme ce titlurile din cuprinsul volumului cititorul interesat la studiu invită și reflecție. E suficient, credem, să menționăm doar cîteva dintre ideile de bază dezvoltate în cadrul lecțiilor incluse în lucrarea amintită. Culegerile de lecții pornesc de la convingerea importanței cunoașterii normelor și principiilor de viață și muncă ale comuniștilor, care — o dată generalizate în viața socială, în relațiile dintre oameni — vor contribui la omogenizarea orînduirii socialiste, la crearea premiselor pentru trecerea spre comunism. Așa cum reiese din capitolul I „Echitatea și dreptatea socială — valori morale proprii socialismului, Conferința Națională a P.C.R. din iulie 1972 despre necesitatea așezării relațiilor din societatea noastră pe baza principiului eticii și echității socialiste și comuniste“ — orînduirea socialistă se caracterizează și prin aceea că întruchipează o societate a dreptății, a echității sociale reale, efective. Transpunerea în fapt a principiilor echității în toate domeniile vieții sociale se realizează datorită intervenției active și acțiunii permanente a partidului pentru perfecționarea relațiilor sociale, a formelor de repartiție, pentru adîncirea democrației socialiste, concomitent cu dezvoltarea largă a învățămîntului public și continua ridicare a nivelului de conștiință al maselor. In continuarea celor exprimate mai sus se înscrie ideea că principiul eticii și al echității acționează nu numai la nivelul general al societății, ci și la nivel individual, „fiind o valoare și un sentiment moral potrivit căruia omul își desfășoară acțiunile, apreciază pe ceilalți, își constituie idealul și năzuințele personale“. Viața practică ne demonstrează că mai există destule fenomene negative ca : obținerea veniturilor fără muncă, parazitismul social, furtul din avutul obștesc și personal, favoritismul etc., care reprezintă grave încălcări ale normelor eticii și echității socialiste, care dăunează în cel mai înalt grad intereselor individuale și colective. Or, parafrazîndu-l pe Roger Garaudy („Perspectives de l'homme" — Paris, 1960") ce ar putea să promoveze valorificarea capacităților și acțiunilor pozitive ale oamenilor, realizarea năzuințelor sale decît desființarea obstacolelor ce-i stau în cale, debarasarea relațiilor de orice servitute. Aceste cerințe se impun, desigur privind omul atît ca membru al colectivului, al organizației sociale, cît și ca individ. Chezășia realizării sarcinilor de aplicare judicioasă a normelor de etică și echitate atît în practica socială, cît și în cea individuală o constituie conducerea acestui proces de către partid. Dezbaterea avînd ca titlu i „Comunistul — model de atitudine și comportare în societatea noastră" este înainte de toate o pledoarie (întemeiată științific) în favoarea omului nou, a aceluia căruia îi revine sarcina cea mai complexă în procesul cultivării principiilor eticii și echității socialiste. Autorul acestei teme — Tudor Olaru — consemnează ca fiind definitorie pentru profilul unui comunist — poziția intransigentă față de unele forme de contaminare a climatului etic al societății noastre, cum ar fi tendințele de căpătuială, de parazitism, de subiectivism și arbitrar. Recunoaștem în culegerea de lecții „Etică și echitate socialistă" bine instalate și direcționînd demonstrațiile, tezele principale ale materialismului dialectic și istoric, ale marxism-leninismului. Mai potrivit ar fi să spunem că acestea oferă suport, alimentează dezbaterile. Metoda conferă coerență, suplețe, siguranță, unitate în interpretarea justă a aspectelor principale ale problemelor. Insumînd o seamă de observații pătrunzătoare și semnificative, noua apariție de carte este un eveniment pentru că înlesnește unui public mai larg posibilitatea de a se familiariza cu laturile esențiale ale problematicii comportamentului etic. Prof. M HAINEALA Mecanizarea agriculturii (Urmare din pag. 1) țin important, grijii acesteia pentru sporirea necontenită a forței mecanice din agricultură, pentru sporirea participării, la formarea noilor valori de întrebuințare a muncii materializate și reducerea treptată a muncii vii a trebuit să-i corespundă un rezultat economic mulțumitor, capacii sa răsplătească eforturile făcute în acest sens. O astfel de necesitate a putut deveni realitate tocmai prin contribuția permanenta a mecanizatorilor, a celor care prin natura funcției și activității lor sunt chemați să asigure acestor mijloace de producție folosirea lor rațională, eficientă. Un singur exemplu poate fi edificator : în actualul an de producție veniturile obținute sunt pe aproape 1 ori mai mari decit cei rean ai in perioada anilor din prumul cincinal, in timp ce cheltuielile au sporit de numai 7 ori. De aici concluzia ca preocupării statului nostru pentru a înzestra agricultura cu mijloace de producție corespunzătoare sarcinilor de producție mereu sporite ce-i reveneau acestei ramuri economice i-a corespuns un sprijin însuflețitor din partea mecanizatorilor și specialiștilor pe linia exploatării eficiente a acestora. Eforturile deosebite ale mecanizatorilor vrînceni din ultimii ani — perioadă mai puțin favorabilă procesului de producție din agricultură — demonstrează voința lor de a răspunde eforturilor financiare ale statului prin realizări de seamă, prin rezultate prin care să contribuie direct la întărirea puterii economice a unităților în care lucrează, a unităților pe care le deservesc, pentru ridicarea nivelului de trai a lucrătorilor din agricultură. Noua cantinuă a Liceului „Al. I. Cuza“ din Focșani. Bilanț cultural semnificativ Printre factorii care concură zi de zi la realizarea procesului de educație comunistă a oamenilor, la ridicarea conștiinței socialiste, biblioteca comunală Păunești se numără la loc de cinste. Dispunînd de un fond de carte care ajunge la aproape 8 500 volume, folosind cele mai diverse forme și mijloace de muncă, instituția respectivă și-a înscris în bilanțul său de activitate numeroase acțiuni, adresate celor mai diverse categorii de cititori. Numai simpla prezentare a cîtorva cifre vine să întărească un adevăr demult știut, și anume că biblioteca a devenit, cu adevărat, un factor de cultură cu multiple valențe educative. De exemplu, de la începutul anului, biblioteca a reușit să atragă un număr de 1 200 cititori, difuzînd peste 11 500 volume din diferite domenii : beletristic, științific, pedagogic, economic etc. Tot în această perioadă au fost organizate, în colaborare cu consiliul de conducere al căminului cultural, școala, organizația de UTC, de pionieri și cooperativa agricolă de producție, 58 acțiuni de masă cu cartea, din care am reținut : simpozionul — „România în cifre și fapte ; 1947-1972“ ; serile literare — „De strajă patriei“, „Republică, pămînt străbun“ și concursurile „Pe plaiurile Mioriței“, „Satul contemporan în literatură“ și „Pagini de luptă și glorie“. Dacă la toate acestea mai adăugăm că numărul participanților care au luat parte la acțiunile de masă organizate s-a cifrat la 9 599 locuitori, este suficient, credem, să afirmăm că biblioteca comunală Păunești, prin tot ce a întreprins, a devenit, cu adevărat, o prezență vie în viața spirituală a comunei. Frol. V. BANCILA Efervescentă creatoare (Urmare din pag. I D- Herdea, Ileana Leica, Gelica Mihoci sau Dumitru Chioșmag sunt cunoscuți de toți sătenii) au in repertoriu cîteva dansuri locale de virtuozitate, ca de pildă „Vizănteanca“, „De doi", „Sârba de la Livezile" — unanim apreciate în spectacole. Lor li se adaugă soliștii instrumentiști Gheorghe Bucoi — un cimpoier mereu tînăr, în ciuda celor 70 de ani pe care-i numără și Costică Boboc, noscut pentru pasiunea cu recucare cîntă din solz o „Corăghească", o „Doină", sau „Șiragul oilor“ De altfel, ambii rapsozi, cu o activitate artistică de peste 25 de ani, au fost răsplătiți pentru talentul lor cu prilejul unor confruntări județene găzduite de Focșani și Mărășești. înconjurată totdeauna, cu interes din partea sătenilor, formația de teatru (instructori Sanda Șagău și Victor Herdea) se află in fata repetițiilor. E drept că tinerii din sat, care asigură distribuția piesei „Al șaselea simț" de Teofil Bușecan, sînt atrași de subiectul ei declarat „cu haz“ [ dar — eterna poveste ! — pentru că lipsesc piese cu tematică adecvată momentului festiv pe care căminul se pregătește să-l întîmpine. De altfel, nici piesele mai vechi, prezentate publicului sătesc („Academicianul", „Poetul comunal", din distribuția cărora a făcut parte și directorul de cămin) n-au răspuns concepției actuale despre integral teatrul angajat. Problema rămîne în continuare deschisă, atita vreme etc — așa cum se recunoaște pretutindeni — spectacolele teatrale concurează pînă și cele mai populare emisiuni TV. Sumar descrise, problemele de strictă actualitate ce stau în fața directorului de cămin, a activiștilor culturali și a artiștilor amatori din Vizantea-Livezile își caută, în aceste zile de efervescență creatoare o rezolvare pe măsura tradiției, a dorinței fiecăruia de a oferi publicului un buchet de realizări artistice cît mai convingătoare. Iar cafea spre faptă se găsește în bună parte în persoana directorului de cămin, a cărui seriozitate și competență constituie garanția realizării pe măsura evenimentului pe care se pregătește să-l sărbătorească țara. Viața unui om pe coordonatele muncii (Urmare din pag. I-a) estetice. Pentru Marin Ștefănică, căci despre el este vorba, reînvie un vis mai vechi , să fie stăpînul celor mai moderne utilaje. astfel, după patru ani de inditensă hărnicie la secția placaj, preia operațiile de formatizare a pachetelor de furnire estetice, devenind conducătorul unui important utilaj foarfecă de formatizare. In țară au loc prefaceri înnoitoare. Industrializarea în ritm susținut implică extinderea și modernizarea fabricii de furnire estetice. La fel ca și ceilalți lucrători, Marin Ștefănică învață să conducă noile mașini, se perfecționează din mers, înalta tehnicitate a noilor utilaje cu care a fost dotată secția nu ridică nici un fel de probleme oamenilor. Marin Ștefănică se numără în continuare printre fruntași. Lucra pe o mașină modernă și depășea zilnic norma. Aproape că își găsise rostul, i se împlinise visul. Dar este trimis la un schimb de experiență unde află că vor primi un nou utilaj și se perfecționează în conducerea acestuia. Așa a ajuns Marin Ștefănică stăpînul desăvîrșit al complexului ferăstrău panglică orizontal, utilaj de mare complexitate cu care fasonează buștenii. — Acum cîțiva ani nici nu știam că există un asemenea utilaj, iar acum el nu-mi mai ascunde nici o taină. Fără să mă laud, dar este exact ce mi-am dorit acum 21 de ani cînd am intrat în fabrică , un utilaj complex, de importanță principală pe flux, pe care să-l stăpînesc cu pricepere. Sunt bucuros că mi-am găsit rostul. Intr-adevăr, Marin Ștefănică este recunoscut de toți ca un bun conducător de mașină. Iuțeala, atenția și îndemînarea fiind atribute caracteristice ale eroului nostru. Nu mai vorbim de hărnicia și priceperea care completează fericit celelalte fațete ale personalității comunistului Marin Ștefănică. — E unul dintre cei mai buni oameni ai noștri — ne declara șeful secției furnire, tehnicianul Ștefan Dumitrescu. Execută o operație destul de importantă, pentru că printr-o bună fasonare se pun în valoare calitățile estetice ale lemnului, cîștigîndu-se o productivitate sporită și o siguranță deosebită la debitarea furnirului în mașinile de tăiat plan. Și altceva : cunoașterea amănunțită a utilajului, cît și a operațiilor pe care le presupune conducerea lui îl determină pe Ștefănică depășească zilnic norma, să-și de cîteva ori chiar a reușit să fasoneze în loc de 25 mc bușteni pe schimb cît ar fi fost normal, 50 mc, deci a realizat o normă dublă. Veșnic preocupat să realizeze mai mult și mai bine, Marin Ștefănică propune o serie de soluții și măsuri menite să îmbunătățească productivitatea muncii, parametrii tehnologici, realizările lui cît și ale celorlalți colegi de muncă. „Mi se pare normal să mă interesez ce face omul de lingă mine sau de alt loc de muncă, între noi existînd interdependență. Dacă eu nu o lucrez, ceilalți n-au ce face, dacă ceilalți nu lucrează eu nu pot exploata utilajul la întreaga capacitate“. Am discutat mult cu Marin Ștefănică. Ne-a vorbit de preocupările lui, despre oamenii din echipa lui. Era îngrijorat de faptul că sosirea iernii nu îi va mai permite să realizeze mari depășiri de normă: „iarna e mai greu, buștenii sînt înghețați. In afară de asta se uzează și pînza. Dacă am avea bazine de spălare, cum am citit eu prin cărți că există în alte părți, ar mai fi cum ar fi. Am propus de cîteva ori să spălăm și noi buștenii, dar nu s-a concretizat încă nimic“. Totuși, s-au îmbunătățit multe la sugestia lui. Ultima perfecționare pe care Ștefănică se străduiește să o materializeze în zona sa de activitate și care va avea ca rezultat final pe lîngă creșterea productivității muncii, sporuri substanțiale și o reducere a cheltuielilor de producție, vizează modificarea actualelor pînze, prin aplicare pe fiecare dinte a unor plăcuțe vidia. Pe lîngă calitatea desăvîrșită a tăieturii, îmbunătățirile pe care le va aduce cu mijloace proprii vor spori cu mult rezistența pînzei la impurități. Specialiștii vor trebui să sprijine această inițiativă. Procedeul nu e nou, dar ceea ce e demn de evidențiat este efortul pe care-1 depune acest om pentru a scurta diverse căi, care să-i conducă la un punct fix, deosebit de eficient : depistarea tuturor rezervelor interne, a posibilităților încă existente, care să determine sporuri substanțiale de producție, depășirea sarcinilor zilnice și importante economii, aceasta fiind o cale sigură, ce garantează realizarea sarcinilor maximale de plan. ( SPORT Q SPORT • Q SPORT Q SPORT Q' SPORT ) SCURTE STIRI SCURTE STIRI PARIS 6 (Agerpres). — Numeroși spectatori au urmărit în sala Expoziției din Paris meciul de box pentru titlul de campion al Franței la categoria „semimijlocie“ între Robert Gallois și Marcel Cerdan ji Boxînd foarte bine, Gallois a obținut victoria la puncte, la capătul a 12 reprize. Cerdan a fost numărat de două ori în cursul reprizei a doua și o dată în rundul 12. NEW YORK 6 (Agerpres). Boxerul de categorie „semimijlocie“ Armando Muniz și-a păstrat centura de campion al Americii de nord. In gala disputată la Anaheim (California), el l-a învins prin KO în repriza a 8-a pe șalangerul său Adolph Puitt. Muniz a participat in 1968 la JO de la Ciudad de Mexico obținînd medalia de bronz la categoria ușoară. BRUXELLES 6 (Agerpres). — în turul doi al „Cupei cupelor“ la baschet masculin, echipa Steaua București a intîlnit la Anvers formația locală Racing Ford. Gazdele au obținut victoria cu scorul de 80-76 (40-39). Partida retur se va disputa la București la 14 decembrie. MOSCOVA 6 (Agerpres). Peste 14 000 de spectatori au urmărit la Moscova meciul retur al finalei „Cupei campionilor europeni“ la hochei pe gheață între echipele ȚSKA Moscova și Brunnes (Suedia). Hocheiștii sovietici au terminat învingători cu scorul de 8-3 (2-1, 2-2, 4-0). în primul joc, echipa ȚSKA cîștigase cu 8-2. BELGRAD 6 (Agerpres). — în cea de-a 4-a rundă a „Trofeului campioanelor la șah“ care se desfășoară la Vrnjack Banja (Iugoslavia) Timmer a învins-o pe Merlini, Ivanka pe Brezova și Aleksandria pe Verstavi. Partidele Erenska — Polihroniade , Konarkovska — Veroczi și Pihajlici — Gaprindașvili s-au terminat remiză. In clasament pe primul loc se află Gaprindașvili și Veroczi, cu cîte 3,5 puncte urmate de Aleksandria 3 p., Ivanka 2,5 PNEW YORK 6 (Agerpres). In turneul internațional de tenis de la New York, Gerulaitis (SUA) l-a învins în mod surprinzător cu 6-4, 4-6, 6-3 pe compatriotul său Connors. Alte rezultate : Owens (SUA) — Santana (Spania) 6-1, 7-6; Borg (Suedia) — Dupre (SUA) 6-3, 6-3. S-au mai calificat pentru turul următor Gerkan (SUA) și Fred McMillan (Republica Sud-Africană). KIEL 6 (Agerpres). — Echipa masculină de handbal Steaua București care se află în turneu în R. F. a Germaniei, a învins în primul joc cu scorul de 18-13 cunoscuta formație VLF Gummersbach. In cel de-al doilea meci, handbaliștii români au întîlnit la Kiel formația locală „THW Kiel“. Gazdele au cîștigat cu scorul de 20-14 (6-4). PARIS 6 (Agerpres). Au luat sfirșit campionatele internaționale de tenis de masă ale Franței, desfășurate timp de cîteva zile la Paris. In finala probei de dublu mixt, perechea Stipancici (Iugoslavia), Maria Alexandru (România) a dispus cu scorul de 21-9, 21-16, 21-14 de Persson, Raadvorg (Suedia), în finala probei feminine de dublu Magos și Molnár (Ungaria) au întrecut cu 3-0 pe Alexandru Crișan (România). Proba de simplu masculin s-a încheiat cu un neașteptat succes al maghiarului Jänger, învingător cu 3-0 în fața campionului lumii suedezul Bengtsson. La feminin, a terminat învingătoare Huiu lan (R.P. Chineză), joi 7 decembrie 1972 (televiziune) JOI 7 DECEMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii. Telex 9.05 România în lume 9.35 O viață pentru o idee. Anghel Saligny (reluare) 10.00 Curs de limbă rusă. Secția a 31-a. 10.30 De la Alfa la Omega, Enciclopedie pentru elevi 10.50 Teleobiectiv (reluare). 11.10 Telecinemateca . Hoții de biciclete (reluare) 12.30 Variațiuni pe muzică de Haydn (reluare). 12.50 Telejurnal 16.00-17.00 Teleșcoală. Geografia României (anul IV liceu) Dunărea. 17.30 Emisiune în limba maghiară 18.30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto 19.50 Cronica literară 19.00 Satul contemporan 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal, în cinstea aniversării Republicii — Cronica marii întreceri. 20.00 Comentariu la 40 de steme. Județul Olt 20.20 Studioul de poezie al TV vă prezintă un spectacol literar-muzical-coregrafic . La porțile dorului - partea a II-a. 21.10 Pagini de umor : „Retrospectiva Walt Disney. 21.35 Tinerii despre ei înșiși. 22.15 Interpretul săptămînii : Ana Petria 22.30 24 de ore VINERI 8 DECEMBRIE 9.00 Deschiderea emisiunii: Telex 9.05 Teleenciclopedia (reluare) 9.45 O interpretă a cîntecului doljenesc : Ionela Prodan (reluare) 9.55 Publicitate 10.00 Curs de limbă germană. Secția a 31-a. 10.30 Comentariu la 40 de steme. Județul Neamț (reluare) 10.50 Cronica literară (reluare) 11.00 Satul contemporan (reluare) 11.20 Tele-recital : Costache Antoniu (reluare) 12.05 Teleglob : Imagini din Finlanda (reluare) 12.25 Pentru sănătatea dumneavoastră 12.35 Selecțiuni din Promenada duminicală 12.50 Telejurnal 16.00—17.00 Teleșcoală 17.30 Deschiderea emisiunii de dupăamiază. Curs de limbă engleză (Secția a 31-a). (reluare) 13.00 Cunoașteți legile ? 18.15 Tragerea loto 18.25 Școala campionilor 18.50 Teleconferință de presă 19.20 1001 de seri 19.30 Telejurnal. In cinstea aniversării Republicii Cronica marii întreceri 20.00 Reflector 20.15 Film artistic : Caruselul. Producție a studiourilor sovietice după nuvela lui A. P. Cehov 21.40 Mai aveți o întrebare ? Posibilitățile și limitele autocontrolului uman. 22.20 Muzică ușoară 22.30 24 de ore 22.T în țările socialiste» JOI î DECEMBRIE 1972 6.00 Muzică și actualități 7.00 Radiojurnal 8.00 Sumarul presei. 9.30 Odă limbii române 10.00 Buletin de știri 10.05 Folclor muzical oltenesc. 10.30 Clubul călătorilor 11.00 Buletin de știri 11.05 Muzică ușoară 11.15 Din țările socialiste 12.00 Discul zilei : Lucio Dalia 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat 13.00 Radiojurnal 13.30 Concert de prînz 14.00 Compozitorul săptămînii 14.45 Mia Dan — o tînără interpretă a cîntecului popular 15.00 Buletin de știri 15.20 Aspecte de la concursul „Cîntare patriei“. 16.00 Radiojurnal 16.30 Știința la zi 16.35 Satule, vatră frumoasă — melodii populare. 17.00 O oră la dispoziția dumneavoastră 18.00 Orele serii 20.00 Republica la un sfert de veac 20.10 Zece melodii preferate 20.50 Cîntă Nicolae Sabău 21.00 Revista șlagărelor 21.25 Moment poetic 21.30 Bijuterii muzicale 22.00 Radiojurnal 22.30 Concert de seară 24.00 Buletin de știri 0.03—6.00 Estrada nocturnă ( cines*iir) JOI 7 DECEMBRIE 1972 Cinema „UNIREA" Focșani — „Marea hoinăreală". Orele : 14.45 ; 16.45 ; 18.45 . 20.45. Tei. 12 04. Cinema „FLACARA“ Focșani - „Vedere de pe pod" Orele : 15.15 . 18.15 . 12.15 . Tei. 11 61. Cinema „POPULAR" Adjud - „Trei din Virginia“ Cinema „POPULAR“ Panciu — „Marea speranță albă“ Cinema „VICTORIA" Odobești -„Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii“ Cinema „LUMINA" Mărășești - „Tom și Jerry“ MUZEUL DE ISTORIE - FOCȘANI , zilnic 10—18, Juni închis. MUZEUL DE ȘTIATURII - FOCȘANI : zilnic 10—18, luni închis. MUZEUL DE ȘT. NATURII — PANCIU : zilnic 10—18, luni închis. MUZEUL DE ȘT. NATURII - ADJUD : zilnic 10—18, luni inchis. MAUSOLEUL SOVEJA : zilnic 9—18 luni închis. CASA MEMORIALA „AL. VLAHOTA“ - DRAGOSLOVENI : zilnic 9—18 luni închis. CASA MEMORIALA „ION ROATA" - CIMPURI : zilnic 9—18 luni închis. MAUSOLEUL FOCȘANI : zilnic 9-16. ȘANTIERUL NAVAL BRĂILA Aduce la cunoștință celor interesați că începînd cu data de 17 XI 1972, se fac înscrieri pentru cursurile „ucenicie la locul de muncă" cu durata de 8 luni, pentru următoarele meserii : — lăcătuși constructori navali — sudori — strungari — mecanici combustie internă — lăcătuși construcții metalice Se primesc candidați cu vîrsta intre 17-18 ani sau cu stagiul militar satisfăcut Pentru inscriere sînt necesare următoarele arte : — copie de pe certificatul de naștere — adeverință de absolvire a 8 clase — certificat medical — dovadă de vaccinare Relații suplimentare se dau la telefon 16800, interior 141 îndurerata familie PASCUȚ anunță încetarea din viață a scumpului lor soț, tată și fiu PĂSCUT DUMITRU avocat Inmormîntarea va avea loc sîmbătă 9 decembrie 1972, ora 13 , plecarea din strada Cezar Boliac 3, Focșani. Alecu, Vica, Jeana, Rodica — fii, Gigi, Costel, Maricica — gineri, noră și nepoți, anunță cu profundă durere, încetarea fulgerătoare din viață a scumpei și dragei lor mamă MARIA SEPADATU în vîrstă de 65 ani Funeraliile au loc pe data de 7 decembrie 1972, în comuna Cîrligeie.