Milcovul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 997-1075)
1972-10-14 / nr. 1008
) i. С ‘ întreaga producție de pe cîmp, adunată gospodărește Vuietul apelor s-a auzit din nou la Rimniceni miercuri în zori. Dar oamenii au ieșit din nou învingători prin forța brațelor lor. în acele clipe cînd apa Rîmnicului a revărsat, aici a fost o mobilizare totală. Locuitorii din aproape 100 de case au fost evacuați la timp, imediat s-a luat măsura pentru ca copiilor să li se asigure condiții. Nici cele 3 000 de oi proprietatea cooperativei agricole, care deși cuprinse de ape, nu au avut de suferit, în sprijinul ciobanilor Enache Agape, Petrea N. Marin, Ioan Soare, Tănase Paraschiv au venit sătenii. Apa se retrage. Oamenii au făcut șanțuri pentru a grăbi evacuarea ei. Pe sute de hectare insă trece de genunchi. Producția care deși se anunță frumoasă, este amenințată să fie în pericol. Trebuie întreprins totul pentru a fi strînsă și depozitată. Harnicii cooperatori din Rimniceni, care au dat dovadă și cu alte ocazii că știu să fie în fruntea acțiunilor de mare importanță își demonstrează din nou pe viu abnegația. Joi seara, consiliul de conducere a convocat pe toți șefii de echipă și brigadieri intr-o ședință scurtă. Președintele unității, Dumitru Dobrilă a reamintit situația care există. Se impune deci ca acum, cînd soarele a început să-și facă apariția, iar ploile au încetat, cooperatorii să fie mobilizați la lucru. Și a doua zi, paralel cu săparea de noi canale, țăranii cooperatori din brigăzile conduse de Jan Bogoi, Tache Șuchea, Nicolae Vrînceanu, Nicu Dediu, Tudor Căițeanu au trecut să recolteze din nou. La punctul Grindu Mare aproape 250 de oameni strîngeau și transportau porumbul, adunau sfecla și o decolorau. Dar adevărata luptă care punea la încercare o dăruire totală pentru producție, am întîlnit-o la punctul Țelină unde pe o sală de 400 hectare cultivate cu porumb, din cauza ploilor torențiale cit și a revărsării Rîmnicului peste digul construit cu cîteva luni în urmă, apa avea o înălțime de peste 60 de centimetri. Aici aproape 280 de oameni, alături de președintele unității și de mecanizatorii din secția condusă de Ion Jitea, depuneau eforturi deosebite pentru a aduna știuleții de porumb. Echipați cu cisme de cauciuc, străbateau rîndurile de porumb punînd știulete după știulete în saci pe care-i purtau în spate. Alții, printre care și Ionel Stan, Leca Androne, Iacob Petruș, Dumitru Coman, Constantin Crețu, Costache Baciu, mînuiau bărcile străbătînd lanul cu porumb pentru a culege recolta. Și tot ei aduceau la șosea cantitatea de porumb strînsă pentru ca apoi conducătorii de atelaje ca Vasile N. Turturică, Constantin Neagu, Constantin Dragomir, Marin Mihalache, să transporte producția, care înglobează o muncă de un an, la sediul cooperativei. Chiar și în astfel de condiții oamenii din Rimniceni caută să iasă învingători. Deviza tuturor este ca recolta să fie adunată în întregime. Trecînd peste un astfel de impediment joi s-a strîns și depozitat aici producția de porumb de pe aproape 20 hectare iar sfecla de zahăr s-a recoltat de pe 4 hectare, urmînd ca pînă luni seara lucrarea să fie încheiată pe toate cele 40 hectare. Cooperatorii din demonstrează încă o Rimniceni dată că Plenara Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România Plenara C.C. al U.T.C. V"'v zn-"mmn ' '''" In pqQion~a EROISM, HOTARÎRE FERMĂ DE A STĂVILI FURIA NATURII, DE A STRINGE ÎNTREAGA RECOLTĂ A ANULUI ’72 natura poate fi învinsă. Asemenea eforturi vor depune și în continuare pentru ca în totalitate recolta existentă pe să fie adunată gospodărește.cîmp Forțele unite ale cooperatorilor Pentru a impulsiona primele ore ale dimineții lucrul, i-au găsit pe cooperatorii din Măicănești pe terenurile de la Tătăranu și Stupina la strînsul porumbului. Prin măsurile luate de consiliul de conducere, cele 80 de atelaje, 6 remorci și 4 mașini au fost repartizate pe formațiuni de lucru, pentru a se transporta urgent noua recoltă. Membrii echipelor conduse de Gheorghe Stoica, Ion Voinea, Grigore Tatu, pentru a da numai cîteva exemple, înfruntind apa care mai stagnează pe cîmp, muncesc gospodărește. Au și de ce. Există in acest an producții de porumb de 4 000 și 5 000 kg la, hectar cum nu s-a mai întilnit pînă acum. — Este păcat ca tocmai acum, ne-a spus Fani Manolache președintele cooperativei agricole de producție, să nu dăm zor pentru a agonisi munca noastră. Producția nu poate rămine pe cîmp. De aceea s-a luat inițiativa să facem totul pentru a pune la adăpost producția. Faptul că azi (n.n. joi) sînt prezenți pe cîmp nu mai puțin de 400 membrii cooperatori, demonstrează hotărîrea de a participa activ la bătălia care trebuie dată cu natura. Nu este un lucru simplu să lucrezi în apă pînă la genunchi, dar o altă soluție nu există. Cot la cot, pe suprafețele repartizate în acord global muncesc acum și tineri și vîrstnici. Bătrînii Nica Done, Sandu Mocanu sau Ținea Grigore a căror vîrstă numără aproape trei sfaturi de veac nu pot sta liniștiți acasă cînd știu că la fermă se simte nevoia de ei pentru a urgenta culesul. De aceea ei sînt prezenți, măsurîndu-și forțele cu uteciștii Ionică Tatu, Panul Roșca, Ion Cernat sau Ion Purcăreață. Prin efortul tuturor s-a reușit ca joi să se recolteze porumbul de pe 30 hectare. In zilele următoare viteza de lucru va înregistra cifre și mai mari. Pentru a se întîmpla așa, cooperatorii din brigada lui Stan Dumitrache, la punctele Virogi și Țelină, adîncesc albia canalelor de scurgere pentru evacuarea apei. De la tinăr la vîrstnic, de la specialist la mecanizator se transmite ideea de a munci mai cu spor, de a depune toate eforturile. Se declanșează această întrecere tocmai pentru că fără întîrziere suprafețele să fie recoltate și eliberate. Așa gîndesc cooperatorii din Măicănești că trebuie acționat în toamna aceasta vitregă. Și cum gindesc caută să aplice în practică. Lucrul acesta a fost demonstrat prin fapte. 25 vagoane de struguri recoltate într-o singură zi De două zile, sînt ore bune de lucru cum rar am întîlnit în cursul toamnei pe care o parcurgem. Profitînd de acest (Continuare în pag. a II-a) Reportaje de Nicolae POPOVICI. Loto: N. MOLDOVEANU. La Măicănești, apa a dat năvală pe sute de hectare. Pentru se intra pe cîmp la recoltat oamenii, cu forța lor unită, ii grăbesc evacuarea creind șanțuri și canale de scurgere. Chiojdeni. Aici, ploile abundente au provocat noi alunecări de terenuri. Parte din drumuri au fost blocate. Pentru a se restabili circulația, sătenii cu sapa și lopata în mînă îndepărtează sute de metri cubi de pămint. In punctul Țolină pe o suprafață cuprinsă de ape, cooperatorii din Rimniceni depun eforturi pentru a strlnge și transporta producția de porumb. Deși este o toamnă mai rar întilnită, cooperatorii nu intirzic cu strîngerea producției. In fotografie un aspect din timpul culesului in plantațiile viticole de la C.A.P. Dumbrăveni. La Nănești, apa a trecut și în toamna aceasta peste șosea. In sprijinul cooperatorilor, mecanizatorii mînuiesc și noaptea motopompele. Cu vezi cu ochii, apa încearcă să compromită recolta. Cum trebuie acționat într-o asemenea situație o demonstrează cum nu se poate mai bine cooperatorii Anton și Maria Samoilă ca și bătrîna de Si de ani, Stanca Simion, de la unitatea agricolă din Nănești . 4 Depășiri substanțiale Realizînd sarcinile de plan aferente decadei întîia a lunii octombrie, lucrătorii Fabricii chimice Mărășești raportează că au realizat suplimentar pe cumulat — nouă luni, inclusiv decada — 1 557 000 la producția globală și 1 432 000 lei la producția marfă, ca urmare a mobilizării întregului potențial tehnic și uman. De asemenea, producția marfă vîndută și încasată a fost realizată în proporție de 101,2 la sută, chimiștii vrînceni fiind hotăriți să întîmpine ziua Republicii cu noi și noi succese. Recoltarea fructelor de pădure Deși timpul nefavorabil a îngreunat activitatea, recoltarea fructelor de pădure a constituit preocuparea principală a silvicultorilor noștri. Astfel, în ultimul timp s-au valorificat 413 tone fructe proaspete, 82 tone pulpe de fructe și 187 tone sucuri din fructe de pădure, la toate unitățile silvice existînd o vie activitate. Produse peste plan Colectivul de muncă al Sectorului de industrializare a lemnului Cosmești acționează pe toate planurile pentru obținerea unor re In cinstea aniversării Republicii zultate deosebite în întrecerea socialistă. Pînă în prezent, realizărilor la 9 luni li se adaugă 927 000 lei obținuți suplimentar la producția globală și respectiv marfă, depășiri materializate în 200 mc cherestea stejar și 450 mc cherestea de diverse specii produși peste plan, 45 mclăzi de placaj, 21 mclăzi foioase și 7 vagoane budane realizate suplimentar. Acordînd o atenție deosebită valorificării raționale a masei lemnoase, lucrătorii de la S.I.L. Cosmești înregistrează, de asemenea, importante economii la consumurile specifice. Timpul probabil Astăzi, vreme în curs de ameliorare, cu cerul variabil, mai mult senin în cursul nopții. Vîntul va sufla în general slab din sectorul vestic. Temperatura aerului în ușoară creștere, minimele oscilînd între 5 și 10 grade Celsius, iar maximele între 17 și 20 grade Celsius. Loral se va semnala ceață. Pentru următoarele 3 zile, vreme frumoasă, cu cerul variabil, izolat se vor semnala ploi slabe, mai mult în partea a doua a intervalului. Temperatura aerului în scădere ușoară, minimele fiind cuprinse între 6 și 10 grade Celsius, iar maximele între 16 și 20 grade Celsius. Local se va semnala ceață. ADUNAREA POPULARĂ DE LA VALEA SĂRII O PILDUITOARE LECȚIE DE ETICA CETĂȚENEASCĂ fii/t/ii/i/Jui Hil ATENEU VRÂNCEAN După ploaie, ceea ce rămine Bine, plouă, a plouat cîteva zile și a fost greu, va mai fi greu mai ales pe ogoare, acolo de unde așteptăm recolta, dar asta nu înseamnă că trebuie să uităm de toate, că anumite lucruri sunt prea „mărunte” pentru a le mai privi, pentru a le mai acorda atenție. Ele sunt în jurul nostru și a le călca înseamnă a le anula nu ca pe niște simple obiecte de inventar, ci înseamnă anularea eforturilor noastre de pînă atunci, munca depusă pentru ca acestea să existe fie și ca obiecte de inventar. ...Am vizitat un centru de achiziționare și prelucrare a fructelor din Fitionești, patronat de cooperativa de consum din Movilița și dincolo de rezultatele muncii, meritorii fără îndoială, am constatat tocmai reversul medaliei, acel ceva „mărunt" care a „scăpat“ din atenția șefului centrului, celor care lucrează acolo, lipsa simțului gospodăresc. Butoaie și lăzi așezate într-o neorînduială supremă, grămezi de lemne împrăștiate prin toată curtea, alte zeci de lăzi cu mere depozitate la întîmplare și, completînd atmosfera, noroiul care acum, chipurile, are o... scuză. Să ne fie oare chiar atît de indiferent cum arată locul unde muncim, numai pentru că a plouat alaltăieri? Așteptăm un cu totul alt răspuns din partea celor vizați aici. ...O femeie se adresează ziarului, după ce a pierdut destul timp prin „audiențe". După ultima ploaie, i s-a inundat beciul, acum existînd și pericolul prăbușirii casei. S-a adresat pompierilor, apoi unor tovarăși din cadrul acelui comandament al municipiului creat special în aceste zile de inundații, dar de aici a fost trimisă la I.G.C.L. Ultima instituție o retrimite la municipiu și de aici, iarăși cursa precedentă. Dar apa continuă să stea în beci. Desigur, o problemă măruntă, dar de ce n-ar putea fi una de omenie întîi, dacă nu de răspundere? Noi parcă așa credem... I. P. //////////////////////////////////////W////W////////ZW/////////////////////////ZZZ