Milcovul, aprilie-mai 1974 (Anul 7, nr. 1461-1489)

1974-04-16 / nr. 1473

* ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL VII — NR. 1­473 MARTI 16 APRILIE 1974 4 pagini — 30 bani Ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. In ziua de 15 aprilie 1974 a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român. Comitetul Executiv a luat în discuție și aprobat proiectul statutului disciplinar al lucr­­a­torilor din unitățile sistemului energetic națio­nal, care are ca scop întărirea ordinii, discipli­nei și răspunderii în îndeplinirea sarcinilor de către personalul de exploatare, întreținere și reparații în vederea creșterii siguranței în funcționarea sistemului energetic național. Co­mitetul Executiv a stabilit să se aducă unele îmbunătățiri proiectului de statut și să fie su­pus spre aprobare Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România. In aplicarea legii cu privire la regimul pre­turilor și tarifelor, Comitetul Executiv a aprobat propunerile guvernului privind limitele maxime de prețuri și tarife pentru grupele și subgrupe­le de produse și servicii din nomenclatura mi­nisterelor, celorlalte organe centrale și ale co­mitetelor executive ale consiliilor populare ju­dețene și al municipiului București, stabilind, totodată, să se ia toate măsurile pentru ca legea să fie respectată cu strictețe de către toate mi­nisterele și unitățile economice. În cadrul ședinței, Comitetul Executiv a sta­bilit la Ministerul Finanțelor, Banca Națională, toate băncile și organele financiare să acțione­ze cu fermitate pentru aplicarea întocmai a le­gii finanțelor, pentru a se evita imobilizarea mijloacelor circulante, pentru îmbunătățirea ge­nerală a activității economico-financiare a tu­turor unităților economice. Ministerele, împre­ună cu organele bancare sunt datoare să ana­lizeze cu operativitate și spirit de exigență si­tuația fiecărei întreprinderi ale cărei rezultate financiare sunt nesatisfăcătoare, să cerceteze cauzele reale ale acestei situații și să stabileas­că măsurile concrete ce se impun pentru îmbu­nătățirea activității economice a unităților res­pective. Comitetul Executiv a rezolvat, de asemenea, unele probleme ale activității curente. IN CINSTEA ZILEI DE 1 MAI ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A ANGAJAMENTELOR obiectiv al întrecerii socialiste Interviu cu tovarășul Constantin I. CONSTANTIN, secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R. . Sarcinile planificate pe trimestrul I 1974 au fost rea­lizate și depășite la majorita­tea indicatorilor economici. Astfel, planul producției glo­bale industriale a fost reali­zat în proporție de 103,8 la sută, iar planul producției marfă industriale cu 110,8 la sută. S-au înregistrat schimbări calitative in abordarea, de că­tre organele și organizațiile de partid, a problemelor strin­gente ale activității din indu­strie ? — Important este faptul, că toate unitățile economice din ju­deț și-au realizat planul trimestri­al la acești indicatori, reușind să recupereze integral restanțele în­­registrate în primele luni ale a­­nului. Cu toate rezultatele bune obținute pina în prezent, se mai înregistrează o serie de restanțe la producția în unități naturale, așa cum este cazul la clei de oa­se și piele, precipitat oase, ge­latină alimentară, plăci fibrolem­­noase, preparate din carne, lapte și produse din lapte și altele, ca urmare a lipsei de materie primă de calitate corespunzătoare sau a defecțiUil­or existente în func­ționarea utilajelor. Planul producției nete, indica­tor introdus din anul 1974 în sis­temul informațional a fost reali­zat în perioada II — 28 II a.c., în proporție de 102,3 la sută, dar această medie pe județ, „ascunde­ 1 nerealizări însemnate la o serie de unități cum sunt: I.M.C. Odo­bești care realizează numai 17,5 la sută din sarcinile planificate, Întreprinderea de industrializare a cărnii 35,1 la sută, I.D.S.M.S.A. Focșani — 65,1 la sută, întreprin­derea chimică Mărășești — 92,3 la sută, iar C.P.L. Focșani, față de un plan de 3 162 mii lei, înre­gistrează un sold negativ de 480 mii lei. Livrările de mărfuri către fon­dul pieței pe trimestrul I au fost realizate de toate unitățile eco­nomice, sarcinile de plan fiind îndeplinite în proporție de 108,1 la sută, cu o depășire valorică de 18,1 milioane lei. Rezultate deosebite pe aceas­tă linie înregistrează Întreprinde­rea viei și vinului (cu o depășire de peste 5,4 milioane lei) ,între­prinderea chimică Mărășești (cu 4,2 milioane lei), întreprinderea județeană de Industrie Locală (cu 2,6 milioane lei) și întreprinderea forestieră de exploatare și trans­port Focșani (cu 2,2 milioane lei). Planul trimestrial la livrări de mărfuri pentru export a fost re­alizat în proporție de 109,2 la su­tă, dar rezultatele puteau fi mult mai bune dacă Întreprinderea de confecții Focșani și întreprinderea județeană de industrie locală Vrancea ar fi reușit să-și reali­zeze integral sarcinile planifica­te. Ca urmare a măsurilor politice­­organizatorice întreprinse in spe­cial în luna martie a.c., la secto­rul tie inver­ titii-construcții au fost recuperate integral restanțele în­registrate în perioadele anterioa­re. Astfel s-a reușit ca la sfirșitul trimestrului I a.c., proporția de realizare a planului să fie de 100,9 la sută și 107,9 la sută construc­­ții-montaj. Cu toate că planul tri­mestrial la utilaje tehnologice montate a fost realizat în propor­ție de 114,5 la sută, la 31 martie a.c. existau în stoc, nemontate, u­­tilaje în valoare de 13,2 milioane lei, din care 2,6 milioane lei cu termen depășit de staționare pe șantier. Rezultatele bune înregistrate în economia județului nostru pe pri­mele trei luni ale acestui an a­­testă îmbunătățirea calitativă modului de abordare a probleme­a­lor activității economice de că­tre organele și organizațiile de partid din unitățile economice. Succesele de ansamblu demon­strează că activitatea economică se situează in permanență în cen­trul atenției organelor și organi­zațiilor de partid, iar realizarea sarcinilor politice se interferează armonios cu rezolvarea sarcinilor economice, la nivelul fiecărui co­lectiv de oameni ai muncii. In realizarea sarcinilor econo­mice planificate, un aport deose­bit și-au adus consiliile de con­trol muncitoresc și comisiile pe domenii de întreprinderi, orga­­nisme obștești aflate în subordi­­nea comitetelor oamenilor muncii Interviu propus de Nicolae DRUI­EA (Continuare în pag. a III a) Cu o lună în avans fața de planul la zi Hotărît să întimpine prin re­zultate deosebite in muncă a­­propiata sărbătoare a zilei de 1 Mai, precum și aniversarea celei de a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresul al XI-lea al partidului, colec­tivul de muncă din cadrul In­spectoratului silvic Vrancea și-a mobilizat eforturile în scopul îndeplinirii înainte de termen a sarcinilor anului 1974 și a actualului cincinal. Ast­fel, harnicul colectiv al silvi­cultorilor lucrează astăzi la indicatorul producția unităților silvice în contul zilei de 16 mai. Devansul obținut pînă a­­cum­ permite unităților inspec­toratului să realizeze integral planul pe primii patru ani ai cincinalului pînă la data de 25 iunie. De asemenea, datorită ritmului ridicat de lucru și a­­sigurării integrale a necesaru­lui de material săditor, pînă la 1 Mai va fi îndeplinită in­tegral sarcina la împăduriri pentru aceeași perioadă. Urmărind valorificarea su­perioară a întregii cantități de masă lemnoasă, muncitorii, tehnicienii și inginerii silvi­cultori au valorificat supli­mentar, de la începutul anului, peste 25 000 metri cubi de ma­să lemnoasă din tăieri de in­­grijire a pădurilor, cantitate ce a fost livrată beneficiarilor sub formă de araci, fascine etc. De asemenea au fost livrate peste sarcinile de plan 800 to­ne de răchită, 2 000 kilograme carne de vînat, fazani vii pen­tru export, precum și nume­roase alte produse. Prin succesele deosebite ob­ținute s-au evidențiat colecti­vele de muncă din cadrul o­­coalelor silvice Tulnici, Foc­șani, Năruja Panciu si Gu­­gești. Brigada condusă de Munteanu, care lucrează Miron in exploatarea forestieră Gîrbo­­va, aparținînd sectorului Mil­­cov, a depășit planul pe luna martie cu 80 de procente. Și în cursul lunii aprilie realiză­rile se mențin la același înalt nivel, forestierii acționînd sus­ținut în întrecerea socialistă. Creșterea capacității de transport Străduindu-se să contribuie cu toate forțele la înfăptuirea dezideratului propus, cincina­lul înainte de termen, muncito­rii din cadrul Atelierului cen­tral Focșani — secția produse industriale, a­p­a­r­ț­i­n­â­n­d U.M.T.C.F. Focșani, conduși de maistrul Vasile Sprincenatu, au dat în producție, în cursul primului trimestru, 5 autotro­­lii, in valoare de 350 000 lei. In cinstea zilei de 1 Mai, ei s-au angajat să mai execu­te incă 5 asemenea autotrolii, asigurînd astfel creșterea ca­pacității de transport a unită­ții. Ion CRINGAȘU, corespondent voluntar mmm CONFERIREA „ORDINULUI MUNCII“ CLASA I UNOR COOPERATIVE AGRICOLE VRINCENE Prin Decret prezidențial a fost conferit „Ordinul Muncii­“ clasa I unui mare număr de cooperative agricole de producție, întreprin­deri agricole de stat și asociații in­terc­ooperatiste din întreaga țară, pentru contribuția adusă la înfăp­tuirea politicii Partidului Comu­nist Român de dezvoltare a agri­culturii socialiste, pentru obține­rea în anul 1973 a unor recolte mari la hectar de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, stru­guri, legume și alte culturi. De asemenea, aceeași înaltă distinc­ție a fost conferită unităților a­­gricole socialiste care în anul tre­cut au realizat cele mai mari pro­ducții de lapte, carne, ouă, lână sau sporuri însemnate în îngră­­șarea animalelor. Din județul Vrancea au fost distinse cooperativele agricole de producție „Ciorăști" din comuna Ciorăști, care a realizat 18 000 kg struguri la hectar , „Tîmboiești“ din comuna Tîmboiești, care a re­­alizat 13 948 kg struguri la bac­­tar (zona I)­­, „Odobești" din ora­­șul Odobești, care a realizat 12160 kg struguri la hectar (zo­na I). PALTIN Cuvîntul dat are acoperire în fapte Pagina a Hl-a „O trăsătură care trebuie să caracterizeze pe fiecare membru de partid, pe fiecare u­­tecist este spiritul critic și autocritic, intransig­ența față de lipsuri și neajunsuri, respingînd automulțumirea, fiecare este chemat să depună eforturi pentru perfecționarea continuă a mun­cii, a relațiilor sociale, pentru progresul neînce­tat al societății noastre socialiste". (Din Proiectul de norme ale vie­ții și muncii comuniștilor, ale eti­­ce și echității socialiste). Cind Nicolae Sandu, locțiitorul secretarului comitetului comu­nal de partid Nereju, director și bibliotecar al așezămintelor lo­cale de cultură vorbește de Vrancea, de Nereju, de concetă­țenii săi, încerci simțămîntul că toate intîmplările, toate perspec­tivele sînt trăirile și planurile sale proprii. Cind străbate sate­le comunei, lumea îi dă binețe sau răspunde binețelor date, și respectul sătenilor are o parti­cularitate anume, care-i încăl­zește lui Nicolae Sandu inima, definindu-i statornicia aici, în viața politică și cultural-artisti­­că a Nerejului. L-am întîlnit în zilele diferi­telor anotimpuri și-n serile ce­lor zece ani de cind își onorează neobosit menirea. în seara în care l-am revăzut, recent, pe la început de prier, conducea o ședință a comuniști­lor școlii generale de centru și , fără a o descrie, vă asigu­răm că a fost o întrunire parti­nică de certă valoare , s-au con­fruntat operativ potente cultural­­educative, s-au concretizat acți­uni menite să dinamizeze contri­buția intelectualilor comunei în evenimentele la zi și in cele de anvergură festivă. • — Știți ce mi-a plăcut mult in desfășurarea acestei ședințe , pronunțatul spirit autocritic ca­re a dominat sincer luările de cuvînt, mărturisea Nicolae San­du către secretarul comitetului comunal de partid. Apoi, noi, care mai eram acolo, către în biroul secretarului : „Avem, in­tr-adevăr și în rînd­urile mem­brilor de partid de la școala ge­nerală, o forță, spirituală, de certă valoare politică și socială, comuniști care fac din orice ac­țiune un mod politic de a ac­ționa. De fapt fiecare clipă, fie­care acțiune, trebuie să ne re­prezinte ca oameni politici. Ne-a plăcut, ne-a bucurat lim­pezimea și valoarea unei astfel de gîndiri. Pentru că și în fapte, comunistul Nicolae Sandu din Nereju, aparține cu toată vîrsta și puterea, unui proces unic, ușor de identificat, pe care și el îl determină, dăruindu-i viață, consistentă spirituală. — Deseori, dumneavoastră, to­varășe Sandu, supliniți întîia per­sonalitate a comunei, ca locții­tor al secretarului comitetului comunal de partid. Cum reușiți ? — Nu cred în timiditate. So­­cot timiditatea în esență, o a­­deverință a nestăpînirii aspectu­lui problemelor, stărilor și par­ticularităților omului căruia i le adresezi. Eu cultiv cunoașterea și-atunci n-am motiv­e descura- Aurel STANCIU (Continuare in pag a III-a) OAMENI FAPTE ATITUDI stil „Fiecare acțiune trebuie să ne reprezinte ca oameni politici...“ DESFĂȘURAREA NORMALA A CAMPANIEI DE PRIMĂVARĂ IMPUNE • Continuarea acțiu­nîlor de irigare • în legumicultură: măsuri pentru prote­jarea plantelor • în plantație viticole: efectuarea lucră­rilor de mobilizare superficială a solului : Urmărirea atentă a temperaturii pămîn­­tului pentru reluarea însămînțatuui la porumb Iată că în această jumătate a lunii aprilie, deci in plin miez de prim­ăvară, natura a ținut să-și manifeste capriciul prin revenirea vremii la cea specifică unei adevărate ierni. Spre deosebire însă de ploaie, zăpada din această pri­măvară este însoțită și de temperaturi scăzute asemănătoare chiar unor perioade din timpul iernii. Câ­ de binevenite sunt aceste precipitații și ce măsuri implică ele pentru aceste zile de aprilie ? este de fapt întrebarea pe care am adresat-o unor specialiști cu funcții de răspundere în agricultura ju­dețului nostru. Redăm mai jos răspunsurile lor care, după cum vom vedea, pentru lucrătorii de pe ogoarele județului nostru vor dobîndi caracter de indicații și recomandări pen­tru ca lucrările din această campanie de primăvară să se desfășoare normal, să fie cu­ mai puțin afectate sau ch­iar deloc de capriciile­­­remii din acest anotimp. Ing. Ion Mocanu­ — director general adjunct la D.G.A.I.A.A. Vrancea . Pînă în dimineața zilei de ieri umiditatea din sol era în medie de 4 mm pe cm2, ceea ce înseamnă mult prea puțin față de deficitul de 250 mm apreciat pentru această perioadă. De aceea acțiunile de irigare trebuie să continue, să nu fie întrerupte sub nici o formă, mai ales in zonele unde precipitațiile sunt foarte mici. La Măicănești, de pildă, ieri dimineață în timp ce în alte zone ale județului nin­gea, aici n-a căzut nici un fel de precipitații. Pentru culturile de primăvară, în special pentru lucerniere, trebuie să se reia însămințatul imediat ce terenul va permite acest lucru. Pentru porumb însă se va aștepta 2—3 zile, pînă cînd temperatura solului va ajunge la 8—10 grade C și la o adîncime de circa 10 cm. Toate unitățile agricole să fie pregătite pentru acțiunea de er­­bicidare a griului care va trebui declanșată atunci cind tempera­tura va înregistra în jur de 20 grade C. Ing. dr. Dumitru Beznea — director al S.E.V. Odobești . De­ocamdată, in viticultură lucrările solului nu se modifică. Se vor executa în continuare operații de mobilizare superficială a so­lului, arăturile actinei efectuîndu­­se numai atunci cind preci­pitațiile vor măsura peste 30 1 apă pe metru pătrat. Cum, pînă în prezent, umiditatea solului în zona podgoriei Odobești și în împrejurimi este asigurată doar de cei 10 mm pe cm2, re­zultă că și în continuare trebui executate lucrări de vor iri­gare, în special la via tînără de anul II și III. Zăpada care a căzut în prima zi a acestei săptămîni este bi­nevenită, atît pentru umiditatea din sol, cit mai ales pentru re­facerea umidității coardelor. Cezar Eni — ing. șef Ia­l.P.V.I.L.F. Vrancea. In această perioadă este necesar ca în uni­tățile agricole cu solarii să se formeze echipe de cooperatori care, ca o primă urgență, să în­lăture zăpada de pe acoperișul acestora și să repare, acolo unde este cazul, învelișul de­, polieti­­­enă. Pentru serele de legume cu încălzire trebuie să se ai mă­suri pentru asigurarea cu com­bustibil în vederea menținerii u­­nei­ temperaturi constante. După topirea zăpezii se poate­ continua plantarea în cimp a legumelor. In grădinițele sezoniere -absențe organizatorice și gospodărești! Prezența femeilor la muncă in cooperativele agricole de pro­ducție, randamentul lucrului a­­cestora sunt condiționate de a­­sigurarea pe timpul zilei a su­pravegherii, instruirii și odihnei copiilor — misiune pe care au grădinițele și creșele. în a­­­­cest sens, subliniem că In ju­dețul Vrancea funcționează 213 grădinițe frecventate de peste 9 100 copii ai membrilor coope­ratori (în mediul urban și ru­ral) , din numărul destul de ma­re menționat, doar 72 asigură masă și cămin pentru preșcolari. Unei astfel de evidențieri îi gă­sim locul în contextul preocupă­rilor comune ale societății față de tînăra generație — în opozi­ție cu situațiile destul de des întilnite, în care grija pentru co­piii lucrătorilor din agricultură se manifestă cu insuficiență. Es­te și cazul concluziilor pe care le-am formulat cu prilejul unui recent raid în mai multe grădi­nițe sezoniere. Preșcolarii din NANEȘTI MĂICĂNEȘTI sunt numai o ju­mi­mătate de zi la grădiniță. Și asta nu pentru c­ă n-ar dori-o părinții lor, ci din simplul fapt că în a doua parte a zilei, sunt trimiși acasă. Adică, avem de a face cu un orar redus. Să ne imaginăm ce se întîmplă — impresie de altfel confirmată de numeroase femei­ — cu mamele acestor copii. Muncind pe timp, o zi întreagă, ele au motive serioa­se de îngrijorare pentru timpul cu­ cei mici rămîn nesuprave­­gheați. Se înțelege, consecințe­le se răsfrîng asupra duratei și calității muncii lor. Pe de altă parte, nici șederea la grădiniță (între orele 7 și 12) nu se poa­te spune că nu stîrnește unele nedumeriri. La Năne­ști, într-o sală mică de clasă, umăr la umăr stau 18 copii (dintr-un număr de 30). Spațiul e restrîns, aerul închis. Doar cîntecul pe care-l învață mai animă atmosfera. Nu s-ar putea spune nici că igiena ar fi in bune grații (prosoapele copii­lor, ceștile de băut apă). In ce privește hrana, preșcolarii își aduc micul dejun de acasă... Ceea ce vedem la Măicănești, sporește nota uimirii Deși are la dispoziție un noastre­ local destul de mare, grădinița bene­ficiază de același tratament... re­dus. Se invocă totuși lipsa de spațiu, de parcă toate ar fi bu­ne și la locul lor! Hrana — „despre care s-a auzit“ — nu e singurul punct nevralgic. Iată, de pildă, pe 20 de scăunele stau... 36 de ocupanți. Lipsesc unele piese de mobilier, un to­­pogan, un leagăn etc. Și nu lip­sa de materiale e cauza absenței acestora, știut fiind că fiecare unitate economică din comună dispune de suficiente deșeuri, din care s-ar putea executa u­­nele lucruri pentru dotarea gră­diniței. Deci, fără cheltuială, și pentru minteri, copiii comunei ! De alt­puține grădinițe din județ ,au în inventar citeva a­­semenea mostre, ce ar face mai plăcut și recreativ timpul afec­tat jocului ! Interesîndu-ne de sprijinul pri­mit din partea conducerii C.A.P., ori al membrelor comitetelor de femei, aveam să primim răspun­suri atît de ambigue, nicit am renunțat. Cel puțin, în ambele comune, președinta organizației locale a femeilor nici nu era cunoscută. Ilustrativ deci pen­tru viața și activitatea acestora! Nici sub aspect instructiv, lu­crurile nu se prezintă tocmai bi­ne. Materialul didactic are slabă bază, nu este adecvat, ade­o­seori, procurat din „resurse" lo­cale. Intrjr­na din grădinițele co­munei Nănești, reprezentările matematice se făceau cu ajuto­rul:.. .dopurilor provenind de la sticlele de bere, castane și cu­buri din lemn. Edificatoare ni se pare și remarca unei mame, despre grădinița din pFEȘTI: „Copii se plictisesc acolo, deoa­rece n-au jucării !* Dacă lipsa diverselor mijloace pentru „între­ținerea celor mici poate compensată ad-hoc, nu in același si mod se poate acoperi și cea privind cadrele didactice. Bună- Janet STÄNESCU Al. CRIHANÄ (Continuare in paq a Ul-aj A

Next