Milcovul, aprilie-mai 1974 (Anul 7, nr. 1461-1489)

1974-04-24 / nr. 1480

ANUL VII — NR. 1480 MIERCURI 24 APRILIE 1974 4 pagini — 30 bani în cadrul întreprinderii viei și vinului Vrancea, unitate căreia recent i s-a înmînat drapelul și diploma de onoare în întrecerea socialistă pe anul precedent, continuă să se înscrie prestigioase succese și pe acest an, penultimul din cincinalul pe care îl parcurgem. La sporurile substanțiale obținute la producția globală, marfă și pe sortimente se adaugă realizări importante pe linia reducerii cheltuielilor de producție și acumulări la beneficii. După cum ne-a informat Virgil Constantin, contabilul șef al unității, acționîndu-se o multitudine de măsuri în direcția realizării ritmice a producției, reducerii consumurilor specifice, sporirii preocupărilor pentru reducerea cheltuielilor materiale, bilanțul trimestrial consemnează importante succese. Astfel, producția marfă vîndută și încasată se înscrie cu un spor de 37 000 000 lei, sarcina de beneficii a fost depășită cu 181 000 lei în timp ce cheltuielile la 1 000 lei producție marfă au fost reduse cu 2,9 lei. Extrapolat la întreg volumul de producție, economiile la prețul de cost se ridică la 129. 000 lei, depășinduse astfel angajamentul anual la acest indicator cu 795 000 lei. Decada a doua a lunii aprilie adaugă în fila de plan noile succese obținute de colectivul de muncă de la Fabrica de prelucrare a lemnului Gugești în întrecerea socialistă declanșată in cinstea celor două mari evenimente ale anului: a XXX-a aniversare a eliberării și Congresul al XI-lea al partidului. Peste 177 000 lei materii prime și materiale economisite Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul întreprinderii de confecții Focșani, hotărit să-și respecte angajamentul asumat, de a realiza cincinalul în 4 ani și care, a raportat cu aproape o lună de zile in urmă realizarea prevederilor planului pe primii 4 ani ai cincinalului, acționează o multitudine de resoarte în direcția reducerii consumurilor de materii prime, creșterii productivității muncii, utilizării cu randament sporit a capacităților de producție. Abordînd acest prim aspect, al diminuării consumurilor specifice atît la materii prime cît și la auxiliare, se cuvine a sublinia faptul că printr-o judicioasă îmbinare a foilor în span, șablonare corespunzătoare, încadrare a mai multor modele pe aceeași suprafață de material s-a reușit să se înlăture în cea mai mare măsură pierderile din deșeuri. Totodată, pe perioada primului pătrar al acestui an s-au economisit materii prime și materiale în valoare de peste 177 000 lei. Realizări importante în acțiunea de autoutilaje In cadrul Întreprinderii de exploatare și transporturi stiere Focșani se desfășoară spreintensă activitate pe linia autoutilării, reprezentative fiind și realizările pe perioada scursă de la începutul acestui an. — Realizarea în atelierele proprii a unei game cît mai diversificate de utilaje, ne-a spus ing. Toma Mangu, șeful biroului de organizare a producției și muncii, care să conducă la creșaterea productivității muncii și reducerea costurilor materiale de producție, se înscrie cu precădere în activitatea cotidiană. Valoarea reperelor executate prin autoutilaje se ridică la peste 300 000 lei, unele utilaje cum sînt pendule pentru retezat cherestea și ferăstraie circulare avînd o importanță deosebită în desfășurarea procesului de producție. Astfel, de la inceputul anului și pînă la 20 aprilie a.c. s-a realizat suplimentar o producție globală în valoare de 713 000 lei și o producție marfa de 52S 000 lei. Fizic, s-au produs și firul economiei naționale 740 mc placaj cofral, 2 700 mc panel de fag, 71 702 mp furnire estetice, 6 734 mp parchet de stejar, 310 mc cherestea de fag și mobilier de bucătărie in valoare de 40 000 lei. La aceste realizări, dedicate zilei de 1 Mai și-au adus contribuția toti muncitorii, evidențiindu-se inn mod deosebit Toader Buturugă, conducător de presă la secția placaj, Cornelia Andrei, muncitoare la secția parchete, Marin Ștefănică, conducătorul ferăstrăului panglică de la secția furnire estetice, Maria Stanescu, conducătoarea unui uscător de la secția placaj, Costică Zainea, tîmplar la atelierul de mobilier și Stan Lăcanu, gaterist la secția cherestea. In cinstea sărbătorii muncii, întrecerea socialistă adaugă noi argumente pentru susținerea angajamentului CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN 1 295 000 lei economii la prețul de cost Cu indicatorii de plan depășiți I Pagina a lil-a in dezbatere PROIECTUL LEGII PRIVIND SISTEMATIZAREA TERITORIULUI ȘI LOCALITĂȚILOR URBANE ȘI RURALE Vizita în România a președintelui Republicii Costa Rica Convorbiri oficiale între președintele Nicolae Ceaușescu și președintele Jose Figueres Ferrer La Palatul Republicii au început marți, dimineața convorbirile oficiale între președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu și președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer. Din partea română participă : Emil Bodnaraș și Ștefan Voitec, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Emil Drăgănescu, viceprim ministru, președintele Comitetului de Stat al Planificării, George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Pungan, consilier al președintelui republicii, și Constantin Stănescu, ambasadorul României in Costa Rica. Din partea costaricană iau parte : dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării și Franklin Aguilar, ambasador. In cadrul convorbirii, cei doi președinți au analizat stadiul actual și perspectivele de dezvoltare a relațiilor bilaterale în lumina Tratatului de prietenie și cooperare și acordurilor încheiate între cele două țări, în septembrie anul trecut, la San Jose. De ambele părți a fost exprimată dorința de a se identifica noi posibilități de promovare, pe multiple planuri, a colaborării romanocostaricane, în folosul celor două țări și popoare, al cauzei păcii și înțelegerii între națiuni. Intre cei doi șefi de stat a avut loc, de asemenea, un schimb de vederi asupra unor probleme ale vieții politice internaționale actuale. Convorbirea s-a desfășurat intr-o atmosferă de sinceră prietenie și deplină înțelegere. FOLOSIND FIECARE ORA BUNA DE LUCRU ȘI RESPECTÎND VITEZA ZILNICĂ Semănatul porumbului poate fi încheiat în timpul optim într-un raid-anchetă, publicat în ziarul nostru nr. 1477, analizam situația însămnnțării porumbului în unitățile agricole de stat și cooperatiste. Printre altele, atunci, aminteam că, înaintea ultimei decade din această lună pe județ, erau semănate cu porumb doar 9053 ha, ceea ce in procente reprezenta numai 21 la sută din suprafața planificată se cultiva in aceasta primăvară. această dată revenim din nou cu intrebarea generic . Care este stadiul însămintării porumbului în unitățile agricole vrîncene ? Înaintea oricărui răspuns e prima constatare , dacă de la debutul campaniei de insămințare a porumbului, deci intr-un interval de timp apreciabil, sămînța din porumb a fost introdusă sub brazdă doar pe a cincea parte din suprafață, la numai 4 zile, centul a crescut la peste 40 proa sută, ajungîndu-se ca pină luni, din cele 43 167 ha planificate să se însămințeze cu porumb 17 736 ha, din care 14 800 ha numai in cooperativele agricole de producție. Realizările, privite prin M. DUMITRU (Continuare în pag. a III al OAMENI, FAPTE, ATITUDINI ' "• ................. "... ..." W ............hl,...... ....... ......................................... ................. -............................... ■ TINERII IN VIATA COTIDIANĂ Gînduri ce prind contur să prezentăm doi tineri destoinici de la întreprinderea dispozitive, stanțe, matrițe și scule așchietoare — Focșani : Tehnicianul Ioan Bach,in dreapta lucrînd in cadrul atelierului de proiectare — cercetare, și-a adus nemijlocit contribuția la asimilarea și pregătirea pentru Fabricație a frezei „ROMASCON" sculă românească, recent omologată, cu ascuțire continuă ce rezistă la mnalte regimuri de frezare. Fiind un neobosit promotor al noului, al progresului în domeniul sculelor, tehnicianul Ioan Bach, schimbă deseori planșeta cu mașinile unelte din cadrul atelierului de prototipuri, unde îi materializează ideile, gindurile. Despre tînârul frezer Vasile Varvaroi, (strigă), toți au numa cuvinte de landă Cunoaște meserie. Lucrează pe o mașină de frezat verticală, cu comandă program. Este un muncitor conștiincios care se achită cu cinste de sarcinile încredințate. Răspund la toate solicitările întreprinderii, chiar și atunci cînd i se cere să rămină peste program. Iată-i pe cei doi tineri consultînd o planșă ce conține schițele unui nou reper, al cărui prototip urmează a fi executat. „Am vrut să lucrez în echipa maistrului Nicolau“ Acum trei ani, adunarea generală a organizației de partid de la Șantierul de construcții nr. 1, din cadrul I.J.C.M. Vrancea, l-a primit în rîndurile sale pe utecistul Grigore Taifas. L-am întîlnit pe tînărul comunist, masiv, înalt, cu mîinile aspre și șalopeta împodobită cu mortar pe Șantierul de construcții Focșani-Sud. V. NEGOIȚĂ (Continuare in pag. a III-a) Media de vîrstă a colectivului din sectorul finisaj II — montaj al Fabricii de mobilă din cadrul C.P.L. — Focșani — de unde vă prezentăm această fotografie — este de 25 de ani. De pe mîinile acestor tineri ies noile garnituri de mobilă „ideal“, destinate exportului. Conștiinciozitatea și hărnicia O meserie nu se alege la întîmplare Permanent aproape, pe ogoare, de unde așteptăm recolte bogate, întîlnim și auzim zgomotul tractorului. Numărul lor variază de la o campanie la alta. Dar mecanizatorii, cei care stăpînesc caii putere sînt la datorie. La post. Arșița din timpul secerișului torid, ploile și vîntul din toamnă, ca să nu mai amintim și de frigul iernii, cind participă la fertilizarea terenu N. Șt. POPOVICI (Continuare în paga III-a caracterizează întreaga activitate a lucrătorilor sectorului, din rîndul cărora se evidențiază utecistele Marițica Cocioabă și Ruxandra Bîzu, tinerii comuniști Manole Răducanu și Neculai Lungu, precum și mai.......vîrstnicul“ Andrei Sava, de 31 de ani, investit cu funcția de secretar al organizației de partid nr. 7. La 25 de ani Oaspeți ai Capitalei Marți dimineața, președintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu președintele Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, au făcut o vizită prin Capitală, — în noul cartier Titan și la întreprinderea „23 August" — care s-a desfășurat sub semnul bunelor relații de prietenie și colaborare statornicite între cele două țări, dorinței comune de a dezvolta pe multiple planuri aceste relații in beneficiul ambelor popoare. Cei doi șefi de stat sunt însoțiți de tovarășii Ștefan Voitec, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Manea Mănescu, prim-ministru al guvernului, Gheorghe Cioară, primarul general al Capitalei, Vasile Pungan, consilier al președintelui Republicii, Constantin Stănescu, ambasadorul României la San Jose; împreună cu ei se află, de asemenea, dr. Manuel Aguilar Bonilla, prim-vicepreședinte al Republicii Costa Rica, dr. Jose Luis Orlich Bolmarcich, ministrul sănătății publice, Oscar Arias Sanchez, ministrul planificării, Franklin Aguilar, ambasador. Vizita a permis distinșilor oaspeți contactul nemijlocit cu realitățile României contemporane, cu unele realizări ale poporului român pe calea făuririi societății (Continuare în pag. a IV-a) la punctul Slăvescu, cooperatorii din Urechești au amplasate 40 hectare cu viță de vie. Acum, cînd pămintul are nevoie de apă, udatul butucilor tineri de vită constituie un imperativ. Pag. a lll-a Agricultura CONDUCERE, PLANIFICARE, ORGANIZARE, PRODUCȚIE Manifestări culturale . „Patriei — versul și cîntul" se intitulează montajul literar-muzical organizat la Dumitrești în cinstea marii sărbători a clasei muncitoare din lumea întreagă, de către biblioteca din localitate. Versurile, aparținând unor cunoscuți poeți contemporani, au făcut să vibreze intens inimile tuturor celor prezenți. • In organizarea așezămîntului de cultură din comuna Jariștea , a ..fost prezentată expunerea „Clasa muncitoare — purtătoare a unor nobile avînturi revoluționare”. Expunerea, care a însemnat o succintă trecere în revistă unor marcante evenimente istorice, a fost urmată de un program artistic. • Printre manifestările consacrate întîmpinării zilei de 1 Mai, în fața unui număr de participanți la mare Adjud, casa de cultură din localitate a organizat, prin clubul tineretului, o dezbatere pe tema „Tineretul — factor activ în viața socială". Dezbaterea a fost continuată de o proiecție cinematografică. timpul probabil Astăzi, vremea va fi ușor instabilă, răcoroasă, cu cerul mai mult noros. Vor cădea averse slabe de ploaie. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat, din vest— nord-vest. Temperatura aerului variabilă, minimele fiind cuprinse între minus 2 și plus 3 grade Celsius, iar maximele între 12 și 17 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vremea va fi în general frumoasă, dar răcoroasă, cu cerul variabil, pînă la noroi. In prima parte a intervalului sînt posibile averse slabe de ploaie. Vîntul va sufla moderat cu unele intensificări din vest—nord-vest. Temperaturile minime vor oscila între minus 2 și plus 3 grade Celsius, iar maximele între 12 și 17 grade Celsius. cina merge familia la școală? La Timboiești Familia și școala in dialog fructuos De cîțiva ani gospodarii din Timboiești, membri ai cooperativei agricole de producție din localitate, sînt în fruntea unităților cooperatiste din țară angajate in bătălia cu recoltele, cu recordurile agricole. Așa se face că, aici, fiecare cetățean al așezării, obișnuit să muncească și să obțină recolte mari la hectar, a devenit nu numai un om al prezentului, ci, implicit, al timpului viitor. Reușitele, certitudinile de azi îi permit o evaluare precisă a drumului de mîine, îl determină să angajeze cu timpul un dialog cu note de eficiență. Cum ? In primul rind prin școlari, prin generația care nu peste mult timp va face să se împlinească speranțele tîmboieștenilor, prin generația care va continua să obțină de pe ogoare recolte mari, mai mari, ca cele de acum. ... Din întîmplare, clădirea școlii nr. 1 este așezată chiar in preajma unității cooperatiste. Păstrîndu-ne în atmosferă, propunem directorului școlii tovarășul George Bîrhală o intervenție pe marginea genericului de față. Așadar, la Timboiești cînd merge familia la școală ? O. TRAIAN (Continuare în pag. a II-a)