Mişcarea, octombrie 1909 (Anul 1, nr. 25-49)
1909-10-14 / nr. 36
D ta. Miine dacă n’ai să mai fii, nu mai există nici partidul. Uită-te pe cine ai in jurul d-tale, afară de cîţiva rătăciţi ilusionişti ? O şleahtă de indivizi care la cea dintâi ceaste sunt gata să te sfîşie, şi să te arunce peste bord, atunci cînd vor pierde nădejdea că ai mai putea sa le satisfaci ambiţiunile lor». In timpul acesta d. Take Ionescu vădit impresionat cu capul plecat îşi invîrtea nervos musteaţa. — Dar afară de aceasta continuă d. Pâncescu—, d. Bădărău trebuia să vă vorbească şi de sacrificiile morale şi materiale pe care le-am făcut în timp de doi ani de cînd mă aflu în capul ziarului, sacrificii pe care d. Bădărău nu le-a făcut, pentru că nu le-am primit eu. Sacrificiile morale pe care mi le-ar fi putut oferi d. Bădărău nu existau, iar cele materiale erau atît de ruşinoase incit odată cu capul nu le-aşi fi primit. „Eu dragă șefule nu sunt omul care să stau în capul unui ziar care să trăească din mila unor oameni certaţi cu cinstea“.* Iată convorbirea care a avut loc între şeful conservatorilor-democraţi şi fostul director al „Ordinei“ şi autenticitatea ei, o garantez căci ea mi a fost reprodusă de un intim al d-lui Iancu Pâncescu, care l-a întilnit imediat după întrevederea avută cu şeful. De altfel adevărul celor de mai sus reesă clar, şi din comunicatul publicat în ziarul „Ordinea", prin care cei doi directori deziluzionaţi şi scîrbiţi îşi anunţau retragerea lor din fruntea oficiosului conservator-democrat. * Iată clar că schimbarea direcţiunei de la „Ordinea“ nu-i un fapt atît de simplu şi fără importanţă cum le plac tachiştilor să-i prezinte. Cadavrul conservator-democrat a început să intre în putrefacţie şi duhoarea lui pestilenţială a început să violeze atmosfera. Bucureșteanu --------------------aşa®—«e*—«sos*«------------------ NOTE ZILNICE FARMEC DE LUNA Aseară, în drumul spre casă, am avut o plăcută, duioasă şi tăcută tovarăşă de drum : luna.... N’o mai văzusem de cîteva nopţi în şir, şi mai cu seamă după cîteva zile şi nopţi de ploaie abundentă şi plicticoasa, îmi era şi dor s’o văd, palidă, visătoare şi sentimentală, aşa cum e dînsa în nopţi fermecătoare de vară.... Tot timpul cit străbateam drumul spre casă am admirat’o, aproape fără să ştiu de ce.... Apăruse prea deodată, pe un cer senin, albastru violet, şi cum stătusem nemişcat toată ziua în redacţie, fără să’mi arunc macar o privire pe fereastra, înseninarea asta, atit de neaşteptată, a fost pentru mine o adevărată surpriză.... Luat apoi de alte ginduri şi nevoi momentan,—căci noi senzibilii suntem bogaţi în simţiri şi... nevoi—am uitat de acest farmec duios al Ionei, pînă ce, ajuns acasă, am început s’o privesc din nou : de astă-dată luna bătea drept în fereastră... Am stat mai multă vreme întins pe dormeză, in bataia lunei... Ce am meditat n’aşi putea preciza.... Am sorbit însă cu un adevarat nesaţiu—şi tot aproape inconştient—vraja ei bine-făcâtoare şi lumina ei argintie cu care încă umplea toată odaia.... E făcut par’că să visezi sub farmec de lună... Fără să închizi pleoapele, fără să aţipeşti, şi fără să ai macar interiţiunea de a medita, visezi.... Visezi ce a fost frumos sau ce ar trebui să fie mai frumos.... E aproape inexplicabilă această visare ce ţi-o lausează nu un somn adine şi greu sau o imaginaţie fantastică şi înnourătoare, ci cea mai blinda dintre pribegele cerului: luna.... Visezi intr’un moment de linişte sufletească, în tăcerea din jur, izolat de toţi, visuri line, visuri superbe, din alte lumi,—căci aşa de binefăcătoare nu pot fi în lumea noastră... Nu doreşti nimic, nu regreţi nimic,— şi visezi... Sau ai dorinţi arzatoare, regrete nespus de dureroase—şi visezi... Ce putere necunoscută te îndeamnă oare la aceste visuri ?... Simţi apoi, cind revii la realitate, c’a fost o clipă de rătăcire sufletească, de extaz misterios, şi nu găseşti altă explicaţie, de cit senzaţia ce ţi-o aduce un splendid farmec de lună... Ce a însemnat oare această clipă divină din viaţa ta atît de sbuciumată ? De ce n’o poţi ţine, pentru vecie ? De ce se ivesc curînd-curind nourii aceştia greoi, diformi, înspăimîntâtori, ca să întunece totul ? De ce ? Involuntar Îmi reamintesc neuitatele versuri : „Lună tu, stăipîna mării, pe a lumei boltă luneci Şi gîndirilor dînd viaţă, suferinţele întuneci ..“ Ce mult a suferit poetul cînd şi-a găsit alinarea suferinţelor într’un farmec de lună—ca cel de aseară... Armand. SS**--''-- Mimetismul tachismului ------UKU----- Ideia e motivul acţiunilor sociale. Orice ideie reprezintă o luptă, o luptă îndelungată cu experienţa vieţei din care a eşit un adevăr şi o normă de purtare pentru viitor. Ideile se schimbă odată cu generaţiunile ; de aceia e şi naturală o rivalitate a tineretului cu bătrînii, după cum adesea citim mai ales în foile de partid. Intotdeauna o generaţie mai veche, va fi în felul ei conservatoare, reacţionară chiar, va ţinea la obiceiurile şi normele de train pe care le-a apucat ; pe cînd o generaţie nouă, fără obiceiuri înrădăcinate, va fi mai aptă pentru experimentarea ideilor nouă. Această luptă între conservatism şi liberalism, are avantajele sale, păzeşte de a cădea în extreme. Luptă de idei se dă şi în viaţa socială actuală de la noi şi o raţiune a acestei lupte sunt partidele politice. A apărut însă un al treilea partid, care zicea că se bazează pe o ideie nouă, pe o ideie curioasă în felul ei de exprimare: ideia conservator-democrată. Șeful acestei școli politice e d. Take Ionescu. De la începutul partidului tachist ne-am întrebat însă, cam au fost antecedentele generatoare ale tachismului. Pentru a ajunge la o formă definitivă, trebue să ai o evoluţie. Ei bine tachismul—ca ideie conservator democrată—n’a avut evoluţie, s’a născut in mod spontan. Atunci ne-am zis că de sigur tachismul nu poate fi o renovare de idei, ci mai de grabă o alcătuire de ambiţii şi interese personale. Această dovada ne-o face d. Take Ionescu astăzi, nu ştim pentru a cita oară. D-l Tache Ionescu se zice că a vizitat pe d. general Manu, pentru a-l determina să intervină pentru o concerntrare conservatoare. Faptul nu l-au desminţit ziarele tachiste. Atunci cum rămîne cu renovarea de idei pe care otraducea d. Tache Ionescu ? Cum se va împăca democraţia cu conservatorismul ? Dar d. Tache Ionescu, să se ştie, n’a fost şi nu este un şef de şcoală politică. D-sa e un simplu acrobat politic. D-sa a putut să fie de altadată cel mai reacţionar conservator, precum de asemeni a putut fi cel mai înaintat democrat, mai ales în întrunirile publice. Acest mimetism politic e caracteristic nu numai şefului, dar tuturor fruntaşilor şi întregului partid. Deci partidul tachist e un partid mimetic, un partid excluzivist in interese personale şi foarte larg în lipsa de seu puie. Totuşi e un partid cu pretenţii... 0 Scrisoarea S-Sale Econom I. Ţin coca Domnule Director, In articolul de fond „Clerul“ din Mişcarea No. 34 mi se atribue că aş fi arâtat pe preoţii rurali stâpîniţi de spiritul clasei diriguitoare, al marilor proprietari necruţindu-le calificativul de „slugi binereşti". Autorul acestui articol a fost indus în eroare de reporter. Lucrul stă astfel : Preotul C. Dinescu din Iaşi a fost propus a vorbi despre mijloacele prin care preotul işi poate întări şi susţinea autoritatea faţă de poporănii săi. S. Sa a luat la desfăşurat tocmai partea negativă a subiectului cu care ocasie a rostit cuvintele, care mi se atribue mie precum şi altele, ceia ce a silit biuroul a-i ridica cuvintul. Aceasta s’a petrecut la şedinţa conferinţelor de Joi 8 Octombrie. Vineri 9 Octombre înainte de alte discuţii, eu am protestat contra unei aşa mentalităţi şi in deosebi contra unei comparaţii înjositoare a preoţilor cu «slugile boereşti». Aceasta am vorbit eu. Tot astfel greşit s’au interpretat şi cuvintele Preotului Lascar de la Cepieniţa . S. Sa a spus, că se simte preot numai în mijlocul poporului, că numai pentru ei trebue să muncim până la jertfă, căci de la el primim totul. Mai ales ne simţim îmbărbătaţi cind in mijlocul nostru, ca preşedinte este un fiu de ţăran. Rugîndu-vă să binevoiţi a da publicităţei aceste rînduri scrise pentru restabilirea adevărului, vă transmit ale mele mulţumiri şi salutări. Econom loan P. Tinesca. 1909 Octombre 12. Protoiereu a D-l inginer A. Satul a plecat astăzi la Trg.-Frumos, pentru facerea planurilor de aducerea apei în acel oraş. In cursul acestei săptămîni va sosi în localitate o delegaţie a primăriei din Tg.-Frumos, pentru a trata cu primăria locală, convenţiunea prin care se va furniza Tîrgului-Frumos apa potabilă din conducta de la Timișești. MIŞCAREA Marele scandal de la Sfatul Sinod Episcopul de Roman afuriseşte întregul Sinod al bisericei autocefale-romîne. — Consecinţele afuriseniei.— Ce crede un înalt prelat.M. S. Regele atins de anatemă.—Episcopul de Roman va trebui să fie judecat de Sinod.—Impresia produsă în cercurile bisericeşti. — DE LA CONRESPONDENTUL NOSTRU — V’am telegrafist ori marele scandal petrecut în prima şedinţă a sesiunei de toamnă a Sf. Sinod. Mă grăbesc a vă da detalii asupra acestui regretabil incident, care a produs o profundă impresie atît In cercurile bisericeşti cit şi în cercurile laice. * După terminarea Te-Deumului care a avut loc la Mitropolie, Sf. Părinţi membri, s’au dus în localul Sinodului unde d. Spiru C. Haret ministrul instrucţiune şi al cultelor, a dat citire Mesagiului Regal de deschidere. Abea termină d. ministru Haret cu cetirea Mesagiului şi P. S. S. Episcopul Gherasim al Romanului ceru cuvântul. Episcopul de Roman palid la faţă, tremurînd de emoţiune, depuse pe biroul Sinodului un raport, care crea o reproducţie a discursului său rostit la Senat, cu ocazia discutărei noii legi a Sinodului. In acelaş timp adresîndu-se Mitropolitului Primat, îi spuse că atunci cind a primit să fie raportorul legei a urmărit alte interese decât ale bisericei. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, care prezida Sinodul, a încercat să-l oprească de a vorbi, dar Episcopul de Roman rîdicînd glasul spuse că va părăsi Sinodul, dacă nu va fi lăsat să vorbească. Continuind Episcopul de Roman, rosti un aspru rechizitoriu la adresa Mitropolitului Primat şi a dlui minstru al Cultelor, terminind cu următoarele cuvinte : — Cei voesc să servesc bisrica cu credinţă şi sfinţenie şi adta timp ci Sf. zeu îmi va lăsa viaţa In corp, nu pot admite ca in biserica lui Isus Christos să se introducă o lege pămintească, în paguba regilor Dummnezeeşti. Eu Gherasim, Episcop al Romanului, membri al Sf. Sinod, nu mai pot fi alături de fraţii mei într'un Christos, care se învoesc să se calce rânduelele dumneseeşti ale bisericei pe care o servim. In puterea sfintelor canoane arunc afurisenie asupra întregului Sinod şi asupra organelor care au contribuit la fiinţarea acestei legi nedumnezeeşti. * După rostirea acestui blestem, P. S. S. Episcopul de Roman a părăsit sala şedinţelor. Pentru un moment atît sfinţii părinţi cit şi d. ministru al cultelor, au ramas stupefiaţi de actul Episcopului de Roman. In urmă d. ministru Haret luînd cuvîntul a spus că nu-i de mirare că Episcopul de Roman a săvîrşit acest act, ţinînd socoteala de atitudinea pe care a avut’o in Senat cu ocazia votărei nouei legi, şi acum, termină d. ministru, Sf. Sinod va face cea ce-i dictează legea. * După cum am spus* acest regretabil incident a produs o profundă impresie, imediat ce s’a aflat în oraş. Pentru a şti care ar fi consecinţele şi cum este privit actul înaltului Prelat în cercurile interesate, am ţinut a vedea pe unul dintre înalţii Prelaţi, care mi-a dat următoarele cîteva detalii. Din cauze uşor de înţeles, suntem nevoiţi a trece sub tăcere numele acestui final Prelat. — Ce credeţi despre faptul petrecut azi la Sinod. — Drept să-ţi mărturisesc noi ne cam aşteptam la aşa ceva, nu credeam însă că svonurile ce începuse să circule, se vor adeveri şi că fratele, nostru, părintele Episcop de Roman va săvîrşi un act atit de necugetat, căci într’adevăr nechibzuinţa e fapta sfintului părinte. — Este într-adevăr anti-canonică noua lege ? — Nu, căci dacă ar fi fost anti-canonică, noi care cunoaştem, ca şi sf. sa Episcopul de Roman, rinduelele bisericeşti, n’am fi admis’o odată cu capul. Eu cred mai uşor că Sf. Vostru frate s’a lăsat să cadă pradă şoaptelor ispititoare ale unor guri clevetitoare şi interesate. f£In tot cazul faptul este destul de regretabil şi necugetat căci în nechibzuinţa şi în focul patimei sale P. S. Episcop de Roman, a aruncat blestemul său nu numai asupra noastră, ci şi asupra organelor care au contribuit la făurirea şi fiinţarea acestei legi fără să cugete că între aceste organe este şi M. S. Regele, care a sancţionat legea, şi dacă părintele Episcop s’ar fi gîndit mai bine ar fi ştiut că harul îl are de la D-seu, iar puterea de la M S. Regele care, la noi, este şi Capul bisericei. — Care credeţi că are să fie consecinţele ? — Mai întâi, în urma acestui blestem, Sf. Sinod corstora» cinoimelor, trebue să-şi tnccîcze ori ce lot'i’ări pîaă;«e va judeca pe cel ce a aruncat anatema asupra Iui, spre a se vedea dacă blestemul a fost îndreptăţit de o călcare a sfintelor reguli bisericeşti şi dacă va găsi că cel ce a aruncat afurisenia n’a avut dreptate, îl va obliga să-şi retragă anatema. — Dar dacă nu va voi ? — Atunci canoanele prevăd că alţi doi Episcopi pot deslega anatemizarea, dar în cazul acesta cel ce a anatemizat fără pricină binecuvîntată, va fi îndepărtat din sinul bisericei, ca un clevetitor şi rău voitor. Am mulţumit înaltului Prelat şi m’am retras, nevoind a abuza de buna voinţa sa şi a-l obosi prea mult cu întrebările. * In alte cercuri se crede că anatema Episcopului de Roman, nu poate avea nici o valoare de oarece anatemizarea n’o poate da decit în Eparhia Sa, cu toate acestea P. S. S. tot va fi trimes în judecata Sf. Sinod pentru răsvrâlire contra Iezilor ţarei votate de Parlament şi sancţionate de Suveran. Vă voi ţine în curent cu această interesantă afacere. Coresp. B Informaţiuni . Din cauza sărbătoarei de mine „Cuvioasa Paraschiva", ziarul nostru nu va apare de cit toţii la orele obicinuite. ♦ D-lui Octav Botez, profesor la gimnaziul „Ştefan cel Mare“ din Iaşi, i s-a acordat şi suplinirea catedrei de l. franceză, la liceul «Naţional» din Iaşi, în locul d-lui A. A. Bădărău, demisionat. ♦ Judeţul Vaslui a fost autorizat să primească donaţiunea făcută de ministerul domeniilor, consistînd dintr’un teren în suprafaţă de 4 hectare de pe moşia Deieşti. ♦ Direcţiunea generală a serviciului sanitar, a comunicat ministerului instrucţiunei, că în cazuri de epidemii, şcoalele nu trebue să-şi suspende cursurile decit pe timpul strict necesar desinfecţiunilor ce trebue să se facă. ♦ Ministerul instrucţiunei publice a trimis d-lor directori ai şcoalelor normale de Învăţători şi revizoratelor şcolare cl. I, o circulară prin care le pune in vedere că ministerul de răsboi a dispus ca la concentrările şi manevrele de toamnă din acest an să nu se cheme de loc ofiţerii de rezervă din nici o armă in serviciu , să se cheme numai contingentul de concediaţi, adică contingentul 1907, la trupele cu serviciu de 2 ani și contingentul 1906 la cele cu serviciul de 3 ani, pentru 10 zile. De la Conservatorul de muzică.— Examenul de admitere a nouilor elevi și eleve înscriși la clasa de armonie la Conservator, pe anul 1909- 1910, este fixat în ziua de 17 Octombie a. c. orele 8 juni. —10 jum. Comisiunea se compune din d-l Alb. Teodorini directorul conservatorului, d-na S. Teodoreanu ca dirigintă şi profesorul clasei de armonie d. Alex. Zira. —Următorii candidaţi au reuşit la clasa de declamaţie de la conservator: St. Constantinescu admis prov. an. I Elena Dorotei „ „ „ Au reuşit la clasa de violină următorii candidaţi: Barbu Gh. admis în anul preparator, Buţureanu V. admis în anul I inferior, Cătulescu C. admis în anul III inferior, Cristescu N. admis în anul I inferior, provizor, Onilă C. I. admis în anul I inferior şi Pazmather I. admis în anul II inferior. — Au reuşit la clasa de violoncel, următorii candidaţi: Ipsef V. admis provizor în anul preparator, Mazurchievici M. admis ca şi cel de mai sus, Csanlopolos Spiru admis provizor In anul I interior şi Dimitriu I. admis în anul III inferior. ♦ In ziua de 16 octombrie a. c. elevii Scheletty Gh. şi Rusovici Gh. sunt chemaţi la Conservatorul de muzică şi declamaţie pentru a da examenul de fine de an, fiind amînaţi din Iunie. ♦ D-l Profesor Tabacovici va ţinea examene cu studenţii anului I, in zilele de 16 şi 17 Oct. a. c. ® Direcţia generală a serviciului sanitar a luat măsuri de prevedere, faţă de holera care bîntue în guvernământul Kasan şi în alte localităţi din Rusia. ♦ Astăzi la orele 4 p. m moaştele Sf. Paraschiva au fost scoase din catedrala mitropolitană cu ceremonialul obicinuit şi depuse pe un catafalc în curtea Mitropoliei. Se observă presenţa unui mare număr de pelerini de prin judeţele din Bucovina. ♦ Ministerul de interne cere un tablou pe fiecare lună de sergenţii de oraş ai poliţiei din oraşele reşedinţe şi nereşedinţe din acel judeţ, eşiţi din serviciu în cursul acelei luni, precum şi cu modificările ivite în starea civilă a sergenţilor în acel interval de timp. Pentru sergenţii noi numiţi în serviciu se va înainta tabloul de mai sus. Judiciare.— La 17 Octombrie se va judeca apelul fostului controlor financiar Sf. Nedelcu, acuzat de tăişuri şi delapidări. — La 3 Noembrie a. c. aceiaşi secţie va judeca apelul d-lui Cernavodaru din Dorohoi condemnat de tribunalul acelui oraş la 10 ani închisoare pentru fal- 4 suri in acte comerciale. — Tribunalul secţia III a confirma mandatul de arestare a lui A. Smilovic şi S. Schor inculpaţi pentru furt. — Sîmbătă 17 a. c. se va judeca apelul proxeneţilor I. Zisman şi S. Faierstein din Dorohoi, pentru eliberare pe cauţiune. — D. Prim-Procuror a cerut declararea în stare de faliment e pitarului D Barabachi din str. De sus No. 163 dispărut din localitate. .îiărunte.—Aseară pe la orele 7 s’a declarat un început de incendiu la magazinul comerciantului Iosef Lehrer din str. Cucu No. 60. Băiatul din prăvălie Iosef Singer, din neglijență, lăsînd o luminare aprinsă în pod, a luat foc un balot de vată de la c care începuse să se aprindă grinzile și scândurile. Sărind vecinii incendiul a fost localizat. — Aseară s’a declarat un Început de incendiu la magazinul de mode din str. Golia No. 69. O lucrătoare umblînd cu o lampă a scapat’o jos aprinzîndu-se perdelele cu galeria şi mai multe cutii ameninţind să se aprindă întregul magazin. Sărind vecinii şi trecătorii incendiul s’a localizat. Nu sunt pagube. — Astăzi s’au achitat salariile ofiţerilor de poliţie din localitate pe luna Septembrie. — Dl. sub-comisar I. Virgolici de la circumscripţia a 11-a a prins şi arestat pe individul Panaite Erilă urmărit de autorităţile din Brăila. Numitul spre a nu da de bănuit prezenţa sa în Iaşi spunea că murindu-i soţia şi copiii, n’a voit să râmînă acolo Intre streini. Astăzi numitul a fost înaintat poliţiei spre a fi trimis la Brăila. — In noaptea de 10 spre 11 Octombrie s’a declarat ad incendiu la casa d-nei Ita Sfartz din strada Sinagogei No. 7. Din cercetările ce s’au făcut de subcomisarul C. Dimitriu de la circumscripţia IlI-a dovedindu-se că focul a fost pus intenţionat, se bănueşte că autoarea e numita proprietară. Astăzi Ita Sfarţ va fi arestată. Şcolare.—D-na Zoe Boldur-Lăţescu institutoare la şcala No. 5 de băeţi din Bacău este detaşată la şcoala primară urbană din Tîrgul-Frumos. — D-nei Elena D. Ionescu învăţătoare la şcoala din Scobinţi, jud. Iaşi, i s’a aprobat un concediu de 25 zile pentru boală. D sa va fi suplinită de d-na Maria Ulman. — D-l D. Dimitriu a fost numit cu titlu provizor la şcoala din Vlădeni pe ziua de 15 Oct. — A fost mutată D-na Natalia Băncilă de la şcoala primară din tabăra (Bivolari) la şcoala din Spineni, corn. Andrieşeni în postul al 21ea de,, învăţătoare. S’au făcut următoarele numiri de învăţători : d-nii C. Georgescu la Cristeşti (Brăeşti), G. Minnteanu la Zbereni (Cotnari), Gh. Ibănescu la Piciorul Lupului (Ciurea), M. Butman la Duneşti, G. Butman la Storeşti (Sineşti), C. Saghinescu la Cucuteni, in locul d-lui N. Gavrilescu detaşat la Bucium, lD-ra A. Călin de la Spineni a fost transferată la Vultur (Copou) în locul d-nului I. Constantinescu, care a fost mutat la Sculeni. D nul N. Ciobanu din Ruseni (Holboca) a fost transferat în locul d-lui Constantinescu Em.. D-na Ema Bucevschi a fost numită în postul al 2-lea la școala primară din Mînjeşti corn. Mogoşeşti. eg—Moang M. Duca „ „ „I Firtner Marcel „ „ „I Procopovici Ghizela « « «II Slavnicu Gh. « « «IV