Mişcarea, octombrie 1909 (Anul 1, nr. 25-49)

1909-10-14 / nr. 36

D ta. Miine dacă n’ai să mai fii, nu mai există nici partidul. Uită-te pe cine ai in jurul d-tale, afară de cîţi­va rătăciţi ilusionişti ? O şleahtă de indivizi care la cea dintâi ceaste sunt gata să te sfîşie, şi să te arunce peste bord, atunci cînd vor pierde nădejdea că ai mai putea sa le satisfaci ambi­ţiunile lor». In timpul acesta d. Take Ionescu vă­dit impresionat cu capul plecat îşi in­­vîrtea nervos musteaţa. — Dar afară de aceasta continuă d. Pâncescu—, d. Bădărău trebuia să vă vorbească şi de sacrificiile morale şi materiale pe care le-am făcut în timp de doi ani de cînd mă aflu în capul zia­rului, sacrificii pe care d. Bădărău nu le-a făcut, pentru că nu le-am primit eu. Sacrificiile morale pe care mi le-ar fi putut oferi d. Bădărău nu existau, iar cele materiale erau atît de ruşinoase in­cit odată cu capul nu le-aşi fi primit. „Eu dragă șefule nu sunt omul care să stau în capul unui ziar care să tră­­ească din mila unor oameni certaţi cu cinstea“.* Iată convorbirea care a avut loc în­tre şeful conservatorilor-democraţi şi fostul director al „Ordinei“ şi autentici­tatea ei, o garantez căci ea mi a fost reprodusă de un intim al d-lui Iancu Pâncescu, care l-a întilnit imediat după întrevederea avută cu şeful. De altfel adevărul celor de mai sus reesă clar, şi din comunicatul publicat în ziarul „Ordinea", prin care cei doi directori deziluzionaţi şi scîrbiţi îşi a­­nunţau retragerea lor din fruntea oficio­sului conservator-democrat. * Iată clar că schimbarea direcţiunei de la „Ordinea“ nu-i un fapt atît de sim­plu şi fără importanţă cum le plac ta­­chiştilor să-i prezinte. Cadavrul conservator-democrat a în­ceput să intre în putrefacţie şi duhoa­rea lui pestilenţială a început să viol­eze atmosfera. Bucureșteanu --------------------aşa®—«e*—«sos*«------------------­ NOTE ZILNICE FARMEC DE LUNA Aseară, în drumul spre casă, am avut o plăcută, duioasă şi tăcută tovarăşă de drum : luna.... N’o mai văzusem de cîte­­va nopţi în şir, şi mai cu seamă după cîte­va zile şi nopţi de ploaie abundentă şi plicticoasa, îmi era şi dor s’o văd, palidă, visătoare şi sentimentală, aşa cum e dînsa în nopţi fermecătoare de vară.... Tot timpul cit străbateam drumul spre casă am admirat’o, aproape fără să ştiu de ce.... Apăruse prea deodată, pe un cer senin, albastru violet, şi cum stă­tusem nemişcat toată ziua în redacţie, fără să’mi arunc macar o privire pe fereastra, înseninarea asta, atit de neaş­teptată, a fost pentru mine o adevărată surpriză.... Luat apoi de alte ginduri şi nevoi mo­mentan,—căci noi senzibilii suntem bo­gaţi în simţiri şi... nevoi—am uitat de acest farmec duios al Ionei, pînă­ ce, a­­juns acasă, am început s’o privesc din nou : de astă-dată luna bătea drept în fereastră... Am stat mai multă vreme întins pe dormeză, in bataia lunei... Ce am me­ditat n’aşi putea preciza.... Am sorbit însă cu un adevarat nesaţiu—şi tot a­­proape inconştient—vraja ei bine-făcâ­­toare şi lumina ei argintie cu care încă umplea toată odaia.... E făcut par’că să visezi sub farmec de lună... Fără să închizi pleoapele, fără să aţipeşti, şi fără să ai macar interi­­ţiunea de a medita, visezi.... Visezi ce a fost frumos sau ce ar trebui să fie mai frumos.... E aproape inexplicabilă această visare ce ţi-o lausează nu un somn adine şi greu sau o imaginaţie fantastică şi în­­nourătoare, ci cea mai blinda dintre pribegele cerului: luna.... Visezi intr’un moment de linişte su­fletească, în tăcerea din jur, izolat de toţi, visuri line, visuri superbe, din alte lumi,—căci aşa de bine­făcătoare nu pot fi în lumea noastră... Nu doreşti nimic, nu regreţi nimic,— şi visezi... Sau ai dorinţi arzatoare, re­grete nespus de dureroase—şi visezi... Ce putere necunoscută te îndeamnă oare la aceste visuri ?... Simţi apoi, cind revii la realitate, c’a fost o clipă de rătăcire sufletească, de extaz misterios, şi nu găseşti altă ex­plicaţie, de cit senzaţia ce ţi-o aduce un splendid farmec de lună... Ce a însemnat oare această clipă di­vină din viaţa ta atît de sbuciumată ? De ce n’o poţi­­ ţine, pentru vecie ? De ce se ivesc curînd-curind nourii aceştia greoi, diformi, înspăimîntâtori, ca să în­tunece totul ? De ce­ ? Involuntar Îmi reamintesc neuitatele versuri : „Lună tu, stăipîna mării, pe a lumei boltă luneci Şi gîndirilor dînd viaţă, suferinţele întuneci ..“ Ce mult a suferit poetul cînd şi-a gă­sit alinarea suferinţelor într’un farmec de lună—ca cel de aseară... Armand. SS**--''--­ Mimetismul tachismului ------UKU-----­ Ideia e motivul acţiunilor sociale. Ori­ce ideie reprezintă o luptă, o luptă în­delungată cu experienţa vieţei din care a eşit un adevăr şi o normă de purtare pentru viitor. Ideile se schimbă odată cu generaţiu­­nile ; de aceia e şi naturală o rivalitate a tineretului cu bătrînii, după cum ade­sea citim mai ales în foile de partid. In­totdeauna o generaţie mai veche, va fi în felul ei conservatoare, reacţio­nară chiar, va ţinea la obiceiurile şi nor­mele de train pe care le-a apucat ; pe cînd o generaţie nouă, fără obiceiuri în­rădăcinate, va fi mai aptă pentru expe­rimentarea ideilor nouă. Această luptă între conservatism şi liberalism, are avantajele sale, păzeşte de a cădea în extreme. Luptă de idei se dă şi în viaţa socială actuală de la noi şi o raţiune a acestei lupte sunt partidele politice. A apărut însă un al treilea partid, care zicea că se bazează pe o ideie nouă, pe o ideie curioasă în felul ei de exprimare: ideia conservator-democrată. Șeful acestei școli politice e d. Take Ionescu. De la începutul partidului tachist ne-am întrebat însă, cam­ au fost antecedentele generatoare ale tachismului. Pentru a ajunge la o formă definitivă, trebue să ai o evoluţie. Ei bine tachismul—ca ideie conserva­tor democrată—n’a avut evoluţie, s’a născut in mod spontan. Atunci ne-am zis că de sigur tachis­mul nu poate fi o renovare de idei, ci mai de grabă o alcătuire de ambiţii şi interese personale. Această dovada ne-o face d. Take Ionescu astă­zi, nu ştim pentru a cita oară. D-l Tache Ionescu se zice că a vizi­tat pe d. general Manu, pentru a-l de­termina să intervină pentru o concern­trare conservatoare. Faptul nu l-au des­­minţit ziarele tachiste. Atunci cum rămîne cu renovarea de idei pe care o­traducea d. Tache Ionescu ? Cum se va împăca democraţia cu con­servatorismul ? Dar d. Tache Ionescu, să se ştie, n’a fost şi nu este un şef de şcoală politică. D-sa e un simplu acrobat politic. D-sa a putut să fie de alta­dată cel mai reac­ţionar conservator, precum de asemeni a putut fi cel mai înaintat democrat, mai ales în întrunirile­ publice. Acest mimetism politic e caracteris­tic nu numai şefului, dar tuturor frun­taşilor şi întregului partid. Deci partidul tachist e un partid mi­metic, un partid excluzivist in interese personale şi foarte larg în­ lipsa de seu puie. Totuşi e un partid cu pretenţii... 0 Scrisoare­a S-Sale Econom I. Ţin coca Domnule Director, In articolul de fond „Clerul“ din Miş­car­ea No. 34 mi se atribue că aş fi a­­râtat pe preoţii rurali stâpîniţi de spiri­­t­ul clasei diriguitoare, al marilor pro­prietari necruţindu-le calificativul de „slugi binereşti". Autorul acestui articol a fost indus în eroare de reporter. Lu­crul stă astfel : Preotul C. Dinescu din Iaşi a fost pro­pus a vorbi despre mijloacele prin care preotul işi poate întări şi susţinea auto­ritatea faţă de poporănii săi. S. Sa a luat la desfăşurat tocmai partea negativă a subiectului cu care ocasie a rostit cu­vintele, care mi se atribue mie precum şi altele, ceia ce a silit biuroul a-i ridi­ca cuvintul. Aceasta s’a petrecut la şe­dinţa conferinţelor de Joi 8 Octombrie. Vineri 9 Octombre înainte de alte dis­cuţii, eu am protestat contra unei aşa mentalităţi şi in deosebi contra unei comparaţii înjositoare a preoţilor cu «slu­gile boereşti». Aceasta am vorbit eu. Tot astfel greşit s’au interpretat şi cu­vintele Preotului Lascar de la Cepieni­­ţa . S. Sa a spus, că se simte preot nu­mai în mijlocul poporului, că numai pen­tru ei trebue să muncim până la jertfă, căci de la el primim totul. Mai ales ne simţim îmbărbătaţi cind in mijlocul nos­tru, ca preşedinte este un fiu de ţăran. Rugîndu-vă să bine­voiţi a da publi­­cităţei aceste rînduri scrise pentru res­tabilirea adevărului, vă transmit ale mele mulţumiri şi salutări. Econom loan P. Tine­sca. 1909 Octombre 12. Protoiereu a D-l inginer A. Satul a ple­cat astăzi la Trg.-Frumos, pentru facerea planurilor de aducerea a­­pei în acel oraş. In cursul acestei săptămîni va sosi în localitate o delegaţie a pri­măriei din Tg.-Frumos, pentru a trata cu primăria locală, conven­­ţiunea prin care se va furniza Tîrgului-Frumos apa potabilă din conducta de la Timișești. MIŞCAREA Marele scandal de la Sfatul Sinod Episcopul de Roman afuriseşte întregul Sinod al bisericei auto­­cefale-romîne. — Consecinţele afuriseniei.— Ce crede un înalt prelat.­M. S. Regele atins de anatemă.—Episcopul de Ro­man va trebui să fie judecat de Sinod.—Impresia produsă în cercurile bisericeşti. — DE LA CONRESPONDENTUL NOSTRU — V’am telegrafist ori marele scandal petrecut în prima şedinţă a sesiunei de toamnă a Sf. Sinod. Mă grăbesc a vă da detalii asupra a­­cestui regretabil incident, care a produs o profundă impresie atît In cercurile bi­sericeşti cit şi în cercurile laice. * După terminarea Te-Deumului care a avut loc la Mitropolie, Sf. Părinţi mem­bri, s’au dus în localul Sinodului unde d. Spiru C. Haret ministrul instrucţiu­ne­ şi al cultelor, a dat citire Mesagiu­­lui Regal de deschidere. Abea termină d. ministru Haret cu ce­tirea Mesagiului şi P. S. S. Episcopul Gherasim al Romanului ceru cuvântul. Episcopul de Roman palid la faţă, tremurînd de emoţiune, depuse pe bi­roul Sinodului un raport, care crea o reproducţie a discursului său rostit la Senat, cu ocazia discutărei noii legi a Sinodului. In acelaş timp adresîndu-se Mitropolitului Primat, îi spuse că a­­tunci cind a primit să fie raportorul le­gei a urmărit alte interese de­cât ale bisericei. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, care prezida Sinodul, a încercat să-l opreas­că de a vorbi, dar Episcopul de Roman rîdicînd glasul spuse că va părăsi Sino­dul, dacă nu va fi lăsat să vorbească. Continuind Episcopul de Roman, rosti un aspru rechizitoriu la adresa Mitro­politului Primat şi a dlui min­stru al Cultelor, terminind cu următoarele cu­vinte : — Cei voesc să servesc bisrica cu credinţă şi sfinţenie şi adta timp ci­ Sf. zeu îmi va lăsa viaţa In corp, nu pot admite ca in bi­serica lui Isus Christos să se in­troducă o lege păm­intească, în paguba regilor Dummnezeeşti. Eu Gherasim, Episcop al Romanului, mem­bri al Sf. Sinod, nu mai pot fi a­­lături de fraţii mei într'un Christos, care se învoesc să se calce rânduelele dumneseeşti ale bisericei pe care o ser­vim. In puterea sfintelor ca­noane arunc afurisenie a­­supra întregului Sinod şi asupra organelor care au contribuit la fiinţarea a­cestei legi nedumnezeeşti. * După rostirea acestui blestem, P. S. S. Episcopul de Roman a părăsit sala şedinţelor. Pentru un moment atît sfinţii părinţi cit şi d. ministru al cultelor, au ramas stupefiaţi de actul Episcopului de Ro­man. In urmă d. ministru Haret luînd cu­­vîntul a spus că nu-i de mirare că Epis­copul de Roman a săvîrşit acest act, ţinînd socoteala de atitudinea pe care a avut’o in Senat cu ocazia votărei nouei legi, şi acum, termină d. ministru, Sf. Sinod va face cea ce-i dictează legea. * După cum am spus* acest regretabil incident a produs o profundă impresie, imediat ce s’a aflat în oraş. Pentru a şti care ar fi consecinţele şi cum este privit actul înaltului Prelat în cercurile interesate, am ţinut a ve­dea pe unul dintre înalţii Prelaţi, care mi-a dat următoarele cîte­va detalii. Din cauze uşor de înţeles, suntem nevoiţi a trece sub tăcere numele acestui fi­nal­ Prelat. — Ce credeţi despre faptul petrecut azi la Sinod. — Drept să-ţi mărturisesc noi ne cam aşteptam la aşa ceva, nu credeam însă că svonurile ce începuse să circule, se vor adeveri şi că fratele, nostru, părin­tele Episcop de Roman va săvîrşi un act atit de necugetat, căci într’adevăr nechibzuinţa e fapta sfintului părinte. — Este într-adevăr anti-canonică noua lege ? — Nu, căci dacă ar fi fost anti-cano­nică, noi care cunoaştem, ca şi sf. sa E­­piscopul de Roman, rinduelele biseri­ceşti, n’am fi admis’o odată cu capul. Eu cred mai uşor că Sf. Vostru frate s’a lăsat să cadă pradă şoaptelor is­pititoare ale unor guri clevetitoare şi in­teresate. f£In tot cazul faptul este destul de re­gretabil şi necugetat căci în nechibzuinţa şi în focul patimei sale P. S. Episcop de Roman, a aruncat blestemul său nu numai asupra noastră, ci şi asupra or­ganelor care au contribuit la făurirea şi fiinţarea acestei legi fără să cugete că între aceste organe este şi M. S. Regele, care a sancţionat legea, şi­ dacă părintele Episcop s’ar fi gîndit mai bine ar fi ştiut că harul îl are de la D-seu, iar puterea de la M S. Regele care, la noi, este şi Capul bisericei. — Care credeţi că are să fie conse­cinţele ? — Mai întâi, în urma acestui bles­tem, Sf. Sinod corstora» cinoime­­lor, trebue să-şi tnccîcze ori ce lo­­t'i’ări pîaă;«e va judeca pe cel ce a aruncat anatema asupra Iui, spre a se vedea dacă blestemul a fost îndreptăţit de o călcare a sfintelor re­guli bisericeşti şi dacă va găsi că cel ce a aruncat afurisenia n’a avut dreptate, îl va obliga să-şi retragă anatema. — Dar dacă nu va voi ? — Atunci canoanele prevăd că alţi doi Episcopi pot deslega anatemizarea, dar în cazul acesta cel ce a anatemizat fără pricină bine­cuvîntată, va fi în­depărtat din sinul bisericei, ca un cle­vetitor şi rău voitor. Am mulţumit înaltului Prelat şi m’am­ retras, ne­voind a abuza de buna voinţa sa şi a-l obosi prea mult cu întrebările. * In alte cercuri se crede că anatema Episcopului de Roman, nu poate avea nici o valoare de oare­ce anatemizarea n’o poate da de­cit în Eparhia Sa, cu toate acestea P. S. S. tot va fi trimes în ju­decata Sf. Sinod pentru răsvrâlire con­tra Iezilor ţarei votate de Parlament şi sancţionate de Suveran. Vă voi ţine în curent cu această in­teresantă afacere. Coresp. B Informaţiuni . Din cauza sărbătoarei de mine „Cuvioasa Paraschiva", ziarul nostru nu va apare­­ de cit toţii la orele obicinuite. ♦ D-lui Octav Botez, profesor la gim­naziul „Ştefan cel Mare“ din Iaşi, i s-a acordat şi suplinirea catedrei de l. fran­ceză, la liceul «Naţional» din Iaşi, în locul d-lui A. A. Bădărău, demisionat. ♦ Judeţul Vaslui a fost autorizat să primească donaţiunea făcută de minis­terul domeniilor, consistînd dintr’un te­ren în suprafaţă de 4 hectare de pe mo­şia Deieşti. ♦ Direcţiunea generală a serviciului sanitar, a comunicat ministerului ins­­trucţiunei, că în cazuri de epidemii, şcoa­­lele nu trebue să-şi suspende cursurile de­cit pe timpul strict necesar desinfec­­ţiunilor ce trebue să se facă. ♦ Ministerul instrucţiunei publice a trimis d-lor directori ai şcoalelor nor­male de Învăţători şi revizoratelor şco­lare cl. I, o circulară prin care le pune in vedere că ministerul de răsboi a dis­pus ca la concentrările şi manevrele de toamnă din acest an să nu se cheme de loc ofiţerii de rezervă din nici o armă in serviciu , să se cheme numai contin­gentul de concediaţi, adică contingentul 1907, la trupele cu serviciu de 2 ani și contingentul 1906 la cele cu serviciul de 3 ani, pentru 10 zile.­­ De la Conservatorul de muzică.— Examenul de admitere a nouilor elevi și eleve înscriși la clasa de armonie la Conservator, pe anul 1909- 1910, este fixat în ziua de 17 Octombie a. c. orele 8 juni. —10 jum. Comisiunea se compu­ne din d-l Alb. Teodorini directorul con­servatorului, d-na S. Teodoreanu ca di­rigintă şi profesorul clasei de armonie d. Alex. Zira. —Următorii candidaţi au reuşit la cla­sa de declamaţie de la conservator: St. Constantinescu admis prov. an. I Elena Dorotei „ „ „­ Au reuşit la clasa de violină următorii candidaţi: Barbu Gh. admis în anul pre­parator, Buţureanu V. admis în anul I inferior, Cătulescu C. admis în anul III inferior, Cristescu N. admis în anul I in­ferior, provizor, Onilă C. I. admis în a­­nul I inferior şi Pazmath­er I. admis în anul II inferior. — Au reuşit la clasa de violoncel, următorii candidaţi: Ipsef V. admis pro­­vizor în anul preparator, Mazurchievici M. admis ca şi cel de mai sus, Csanlo­polos Spiru admis provizor In anul I in­terior şi Dimitriu I. admis în anul III inferior. ♦ In ziua de 16 octombrie a. c. ele­vii Scheletty Gh. şi Rusovici Gh. sunt chemaţi la Conservatorul de muzică şi declamaţie pentru a da examenul de fine de an, fiind amînaţi din Iunie. ♦ D-l Profesor Tabacovici va ţinea e­­xamene cu studenţii anului I, in zilele de 16 şi 17 Oct. a. c. ® Direcţia generală a serviciului sa­nitar a luat măsuri de prevedere, faţă de holera care bîntue în guvernământul Kasan şi în alte localităţi din Rusia. ♦ Astăzi la orele 4 p. m­ moaştele Sf. Paraschiva au fost scoase din cate­drala mitropolitană cu ceremonialul o­­bicinuit şi depuse pe un catafalc în cur­tea Mitropoliei. Se observă presenţa unui mare nu­măr de pelerini de prin judeţele din Bucovina. ♦ Ministerul de interne cere un tablou pe fiecare lună de sergenţii de oraş ai poliţiei din oraşele reşedinţe şi nereşe­­dinţe din acel judeţ, eşiţi din serviciu în cursul acelei luni, precum şi cu mo­dificările ivite în starea civilă a sergen­ţilor în acel interval de timp. Pentru sergenţii noi numiţi în serviciu se va înainta tabloul de mai sus. Judiciare.— La 17 Octombrie se va judeca apelul fostului controlor finan­ciar Sf. Nedelcu, acuzat de tăişuri şi delapidări. — La 3 Noembrie a. c. aceiaşi sec­ţie va judeca apelul d-lui Cernavodaru din Dorohoi condemnat de tribunalul ace­lui oraş la 10 ani închisoare pentru fal- 4 suri in acte comerciale. — Tribunalul secţia III a confirma mandatul de arestare a lui A. Smilovic şi S. Schor inculpaţi pentru furt. — Sîmbătă 17 a. c. se va judeca a­­pelul proxeneţilor I. Zisman şi S. Faier­­stein din Dorohoi, pentru eliberare pe cauţiune. — D. Prim-Procuror a cerut declara­rea în stare de faliment e pitarului D Barabachi din str. De sus No. 163 dis­părut din localitate. .îiărunte.—Aseară pe la orele 7 s’a declarat un început de incendiu la ma­gazinul comerciantului Iosef Lehrer din str. Cucu No. 60. Băiatul din prăvălie Iosef Singer, din neglijență, lăsînd o luminare aprinsă în pod, a luat foc un balot de vată de la c care începuse să se aprindă grinzile și scândurile. Sărind vecinii incendiul a fost loca­lizat. — Aseară s’a declarat un Început de incendiu la magazinul de mode din str. Golia No. 69. O lucrătoare umblînd cu o lampă a scapat’o jos aprinzîndu-se perdelele cu galeria şi mai multe cutii ameninţind să se aprindă întregul magazin. Sărind vecinii şi trecătorii incendiul s’a localizat. Nu sunt pagube. — Astăzi s’au achitat salariile ofiţeri­lor de poliţie din localitate pe luna Sep­tembrie. — Dl. sub-comisar I. Virgolici de la circumscripţia a 11-a a prins şi arestat pe individul Panaite Er­ilă urmărit de autorităţile din Brăila. Numitul spre a nu da de bănuit pre­zenţa sa în Iaşi spunea că murindu-i so­ţia şi copiii, n’a voit să râmînă acolo Intre streini. Astă­zi numitul a fost înaintat poliţiei spre a fi trimis la Brăila. — In noaptea de 10 spre 11 Octom­brie s’a declarat ad incendiu la casa d-nei Ita Sfartz din strada Sinagogei No. 7. Din cercetările ce s’au făcut de sub­comisarul C. Dimitriu de la circum­s­­cripţia IlI-a dovedindu-se că focul a fost pus intenţionat, se bănueşte că autoarea e numita proprietară. Astă­zi Ita Sfarţ va fi arestată. Şcolare.—D-na Zoe Boldur-Lăţescu institutoare la şcala No. 5 de băeţi din Bacău este detaşată la şcoala primară urbană din Tîrgul-Frumos. — D-nei Elena D. Ionescu învăţătoare la şcoala din Scobinţi, jud. Iaşi, i s’a a­­probat un concediu de 25 zile pentru boală. D sa va fi suplinită de d-na­ Ma­ria Ulman. — D-l D. Dimitriu a fost numit cu titlu provizor la şcoala din Vlădeni pe ziua de 15 Oct. — A fost mutată D-na Natalia Băn­­cilă de la şcoala primară din tabăra (Bi­volari) la şcoala din Spineni, corn. An­­drieşeni în postul al 21ea de,, învăţă­toare. S’au făcut următoarele numiri de în­văţători : d-nii C. Georgescu la Cristeşti (Brăeşti), G. Minnteanu la Zbereni (Cot­nari), Gh. Ibănescu la Piciorul Lupului (Ciurea), M. Butman la­ Duneşti, G. But­man la Storeşti (Sineşti), C. Saghinescu la Cucuteni, in locul d-lui N. Gavrilescu detaşat la Bucium, lD-ra A. Călin de la Spineni a fost transferată la Vultur (Co­­pou) în locul d-nului I. Constantinescu, care a fost mutat la Sculeni. D nul N. Ciobanu din Ruseni (Holboca) a fost transferat în locul d-lui Constantinescu Em.. D-na Ema Bucevschi a fost nu­mită în postul al 2-lea la școala pri­mară din Mînjeşti corn. Mogoşeşti. eg—Moang M. Duca „ „ „I Firtner Marcel „ „ „I Procopovici Ghizela « « «II Slavnicu Gh. « « «IV

Next