Mişcarea, ianuarie 1911 (Anul 3, nr. 1-23)

1911-01-28 / nr. 21

tre populaţia şcolară de la sate şi cea de la oraşe, atunci contingentul şcolar sătesc se ridică la opt din nouă părţi, faţă de cel urban. E caracteristică această repartizare a bugetului Instrucţiei Publice şi ea dove­deşte neîndoios părtinirea statului nos­tru in intervenţia lui pentru răspîndirea Invăţănaintului elementar. In toate ţările cu învăţămînt elemen­tar obligator şi gratuit, răspîndirea a­­cestui învăţămînt e rezultatul unei in­tervenţii de stat; pretutindeni insă sta­tul, în această înalta intervenţie a lui, nu a lucrat ca instrument părtinitor al unei clase, ci ca un administrator echi­tabil al intereselor superioare naţionale , de aceea In fie­care din aceste ţări, su­ma pe care statul o cheltueşte pentru Invăţămîntul elementar al mulţimei, în­trece de mai multe ori suma alocată pentru Invăţămîntul claselor suprapuse mai avute. In opera de a cultiva masele, diferi­tele state din Apus şi-au co-asociat co­­muna. Până la un punct acelaşi lucru s’a Întâmplat şi la noi, nu însă acelaşi fel de conlucrare. In Apus, suma data de comună pentru şcoli creşte propor­ţional cu sporirea veniturilor ei, rămărind ca statul să contribue mai mult acolo unde comuna e mai săracă. La noi, an­cheta din 1885, făcută după douăzeci de ani de funcţionare a legei obligativită­ţii învăţământului, constată dimpotrivă, că : -Comunele urbane nu plateau decit 13,­°/o din costul şcolilor lor primare, 3b°/o din veniturile lor bugetare, pe când comunele rurale contribuiau cu­­°/o din costul şcolilor lor, sau aproape 8°/0 din totalul veniturilor lor“. Dar părtinirea reiese evidentă din sta­rea actuala de organizare, pentru întreg acest period de 46 ani de intervenţie a statului nostru, pentru răspândirea în­văţământului primar. In adevăr statistica Ministerului de In­strucţie arată că avem un învăţământ primar urban, care nu lasă nimic de do­rit: nici din punct de vedere al localu­rilor, nici din punct de vedere al număru­lui şi pregătirii personalului didactic. Clădirele sunt toate de zid; corpul didactic întreg e format din titraţi ai şcolilor speciale, definitivi , iar vacanţele se o­­cupă de cei mai buni dintre învăţătorii satelor,stabilindu-se astfel principiul că elementele cele mai bune din corpul în­­vâţătoresc sânt date tot oraşelor. Toţi copii în vrâstă de şcoală găsesc loc în şcoala primară urbană, şi, deşi legea în­vaţâmântului primar repartizează până la 80 elevi de fiecare institutor, proporţia generala pentru întreg învătrântul pri­mar urban e numai de 61 copii de in­stitutor. Netăgăduit că avem un suficient şi foarte bun învăţământ primar urban. Aceiaşi statistică ne arată însă pentru Învăţământul primar rural—luat in to­talitatea lui—o stare cu desăvârşire de­testabilă, care poate fi privită ca tolera­bilă, comparată numai cu istoria absurdă a desvoltării anterioare a acestui învă­ţământ. Starea lui trecută şi actuală ne explică pentru ce sântem unule din ţările Europei cu cei mai mulţi analfabeţi, şi pentru ce vom continua să ocupăm acest loc de ruşine cât timp statul nu va in­terveni în sprijinul acestui învăţământ decit cu mijloacele cu care intervine astăzi, normale, cu salarii in bugetul statului în sumă de 120,000,000 lei anual, pen­tru o populaţie sooială de 5,600,000 co­pii. Germania are 9,730,000 copii înscrişi in şcolile elementare, iar Anglia 7 mi­lioane 520,000. Statul german intervine cam cu o treime, adica 150,000,000 lei anual, din costul total de jumătate mi­liard de lei, pentru invățămîntul primar („Volksschulen“)- Statul englez împarte, pe din doua cu comunele, cheltuelile pentru Invățămîntul primar („Elemen­tary Public Schools"), contribuind anual cam cu 280,000,000 lei, din cheltuiala totală pentru acest învăţămînt. La noi bugetul Instrucţiunei Publice (şi „Casa Şcoalelor") se urca aproape la 30,000,000 lei anual, din această sumă invaţamin­tul pi.mar absoarbe numai 14,000,000 lei. Avem o populaţie şcolară cam de 900,000 copii (din care mai mult de 800,000, adică opt din nouă părţi, sunt copii de săteni), pentru care nu avem de­cit vre­o 8009 institutori şi învăţători, recrutaţi, numai în parte, din şapte şcoli normale, singurele pe care le avem. (Va urma). ,Viaţa Romînească, I. Boier,. profesor agregat la Facultatea Medicină­­i Examenul sîngelui pentru Sifilis (Sero­­reacţie Wassermann) INJECŢIUNISUBCOTANE ŞI INTRAVENOASE CD == PREPARATUL EHRLICH 606 =— STR. TOMA COZMA No. 16 bis. Consult, de la 2—3 MIŞCAREA Cinematograf electoral — — In loc de prefață Inaugurăm astăzi această rubrică ca o necesitai­e a vremurilor prin care tre­cem. Se petrec fapte ce trebuesc imor­talizate, au apărut oameni noui pe cari lumea trebue să i cunoască, în fine a­­vem la ordinea J/.ilei o sumă de eveni­mente caii trebuesc redate sub forma magică a celei mai frumoase şi utile invenţiuni a veacului: Cinematograful. Pe... coloanele cinematografului nos­tru vor rula zilnic toate tipurile şi pro­totipurile cu metehnele şi cu calităţile lor redate în chipul cel mai fidel. Scenele tragice şi mai ales cele co­mice, prinse din viitoarea luptei electo­rale, vor forma grosul programului nos­tru şi ceia ce cititorii vor avea prilejul să aprecieze, va fi bogăţia acestui pro­gram, care le permite luxul de a-l schimba in fie­care zi. Intrarea liberă, ieşirea obligatorie... * Reţeta In faţa unei modeste căsuţe din strada Păcurari staţiona aseară un mare nu­măr de curioşi, atraşi de vaetele dure­roase ale unui om ce părea că suiteră grozav, înăuntru mişcare mare. Femei ce a­­lergau după comprese, babe ce’şi făceau cruce, barbaţi ce mişunau in jurul pa­tului în care se sbotea un om de moarte... Să se aducă un «doftor» strigă o slugă, în timp ce gardistul se urcă în­­tr’o trăsură și aleargă în căutarea lui. Gardistul, care are la carnetul său lista „oamenilor zilei", se duce direct la d. dr. Leon Cosmovici... — D-le doctor sunteți chiemat ur­gent... Un cas grav... D-rul Cosmovici, care e in frigurile campaniei electorale, fără a mai cere alte relaţii, se urcă în trăsură alături de gardist şi pleacă. Pe drum nici o vorbă. Trăsura se opreşte în faţa rasei cu pricina, gardistul coboară. Doftorul Cos­movici după el. — Iată d-le doctor dumnealui... are crampe grozave... Doctorul Cosmovici începe a strînge din umeri, cînd de sub plapoma scoate capul bolnavul... d. Emil I­. Lefter... — Dar ce ai Emil ? — Rău doctore, nu mai pot... D-rul Cosmovici cere sa i se aducă repede o coală de hîrlie și un condei. Se aseaza la biurou şi scrie reţeta pe care o „subscrie" bolnavul: demisia din clubul conservator democrat şi înscrie­rea în clubul grecenist... Şi bătîndu-i pe spate „distinsul doc­tor" spune bolnavului: pănă mine di­mineaţă vei fi bine. Apoi adresindu-se servitorului : Bâete, iute cu reţeta la... d. Greceanu. D. dr. Cosmovici a retuzat plata visi­­tei pe motiv că... este doctor de broaşte. Dl Emil Lefter e în afară de orice pericol ... Din ordin superior D. general Scheletti candidat guver­namental la colegiul II de Cameră, a dat ordin d-lui căpitan Stroja prefectul poliţiei, să ia măsurile cele mai severe pentru reuşita d-sare. In consecinţă, d. căpitan a chiemat pe vagmistrul de sergenţi, i a dat po­runcă să pună trupa în front şi să-i ci­tească cu glas tare, ordinul de zi al ge­­neralului, adresat alegătorilor colegiului II de Cameră. Cut a-i bate din palme ordinul a fost executat şi sergenţii obligaţi ca la ra­portul de mine să-l ştie pe din afară... Toată noaptea sergenţii au bolborisit la lumina felinarilor ordinul de zi al d-lui general Scheletti. Şi de n’o reuşi d. general Scheletti, căpitanul Stroja are promise patruzeci de trăgători şi opt zile de carceră... Aman căpitane ! Acum ţi s’a înfun­dat !... Enric Suţu Infilnesc astăzi pe un simpatic coleg de gazetărie care are un apreciabil ta­lent pentru versuri umoristice şi-l tachi­nez că ar fi fost prins în flagrant delict de... fleici cu Enric Suţu, junele candi­dat guvernamental. Foarte indignat de apostrofa mea, prie­tenul se grăbeşte să-mi răspundă : De-oi vota pe Enric Suţu Să-mi ziceţi mie : Cuţu, cuţu... La indignarea prietenului, cu aceiaşi grabă i-am răspuns şi eu : Lumea ţi-o spune cuţu, cuţu De-l vei vota­ pe Enric Suţu S’ajungi ca Leatris măi bâete De-i vei vota pe Don Scheletti Limba să te usturi De i vota pe Tuduri De gloanţe să piei pân’ la anu De-i vota pe G. Snapanii Iar de-i umbla cu marafet Să te usuci ca I. Ralet... Som Kaliavă, sau sprijinul d-lui Stere şi să nu-i fi obţinut într’un mod destul de larg şi cu totul dezinteresat ? Ştiu oa,re cei din partidul «asanării moravurilor» că nu­mai datorită energiei d-lui Stere s’a putut da în toamna acestui an fiilor să­tenilor din acest judeţ vr’o 40 de loca­luri noi de şcoală ce costă frumoasa sumă da 45000o Iei ? Cînd deci la minciuni sfruntate răs­pundem cu fapte pozitive, cunoscute de toată lumea, afară de cei de rea cre­­dinţâ, ne putem întreba şi noi: cu ce curaj şi cu ce obraz îşi permit d-nii conservatori a ataca pe d. Stere pe chestia muncei depusă pentru ridicarea ţarănimei şi a-i contesta meritul pe baza cărora solicită voturile colegiului III? E clar ca lumina zilei că la mijloc nu poate fi de­cit inconştienţă sau rea cre­dinţă,­ori şi de una şi de alta la un loc. Ca încheere, fie-ne şi nouă permis a întreba : cine e d. I. V. Praja, candida­tul guvernamental la colegiul III eşau şi, în baza căror drepturi sau merite, m­ă rog, pretinde d-sa sătenilor, preoţilor şi nouă învăţătorilor sâ-l votăm ? Promitem să revenim, de a fi nevoie. * Şi, dacă am­­scris rîndurile de mai sus, nu am făcut-o cu intenţia de a a­­păra pe d. Stere. Persoana şi activitatea d-sale sunt îndestul de cunoscute și deci n’are nevoie de nici o apărare. Am scris însă pentru a nu lasă să treacă nerelevată o infamie mai mult. Un institutor înaintat pe loc Şi inconştienţi şi de rea credinţă Conservatorii locali, în numărul de Sâmbătă 22 Ianuarie a. c. al fiţuicei lor, sub pseudonimul „Un învăţător» îşi per­mit să atace pe d. C. Stere, şeful par­tidului naţional-liberal din localitate, con­­testându-i meritele şi dreptul ce-l are de a cere sufragiile colegiului al III-lea p­şan. De la Început trebue să stabilim că articolul «Candidatul liberal de la cole­giul al III“ (dacă bine­înţeles îl putem intitula articol), de care ne preocupăm, nu este şi nu poate fi scris de unul din colegiul nostru,­­de un învăţător. Susţi­nem aceasta pe motivul că noi datorită ocupaţiunii noastre suntem fini psihologi şi aşa deci cunoşteam îndeajuns de bine pe d. Stere şi marele său suflet altruist şi ştim munca şi jertfele făcute de d-sa pentru ridicarea slovei materiale, mo­rale şi culturale ale sătenilor romîni de pretutindenea şi a celor din acest judeţ in special. Dacă la aceasta mai adău­găm şi felul detestabil ca fond şi formă al articolului, atunci sub nici un cuvînt nu putem cădea în greşala de a crede că articolul ar fi scris de unul din noi. După toate probabilităţile, el nu poate fi datorit de­cât vre­unui imberb dintre candidaţii guvernamentali locali. Şi acum, întorcându-ne la fondul ar­ticolului „Candidatul partidului liberal de la colegiul al III" constatăm că el nu cuprinde de­cât multă rea credinţă şi cele mai sfruntate neadevăruri. In a­­devâr, în el, între alte multe neruşinate minciuni, se spune că d. Stere ar fi „lansat“ acum câţiva ani în urmă nişte manifeste prin oraş şi sate cu următo­rul conţinut: Veţi pământ gratis, votaţi pe Costache Stere“. Pentru cei ce sunt fie bună credinţă şi pentru cei cât de cât în curent cu luptele politice din ultimii ani, date în oraşul şi judeţul nostru, este ştiut că d. Stere in iarna anului 1903—1904 şi-a pus candidatura şi a şi fost ales la co­legiul al III lea din Iaşi, —vacant, avînd de adversar pe şeful partidului conser­vator-democrat din localitate, pe d. A­­lexandru A. Bâdărău. Ei bine, cu acea ocazie, d. C. Stere, în manifestul ce l-a adresat alegătorilor colegiului al Ill-lea, unite altele, a spus şi următoarele: „Vreţi pământ prin Casa Rurală, vo­taţi pe Constantin Stere“. Da, iubiţi ce­titori, d. Stere a promis pământ, „prin Casa­ Rurală“ şi nici de cum „pămînt gratis“ cum cu multă rea credinţă se susţine de cei interesaţi a induce lumea in eroare. Dovada, e bine înţeles pentru cei de bună credinţă, că dreptatea e de partea noastră, o face colecţia ziarelor de pe vremuri. Şi, dacă adevărul e cu noi, cum rămine atunci cu afirmaţia din «Evenimentul" că d. Stere a promis pă­­mâne gratis sătenilor ? Ne dispensăm de vr’o calificare, lâsînd’o pe seama cetito­rilor. Pentru a ne da seamă dacă d. Stere a fost sau nu de bună credinţă, se im­pune întrebarea : înfăptuitu-s’a Cassa Rurală şi dacă s’a înfăptuit, cui se da­­toreşte ? Este ştiut şi prea bine cunos­cut de toată lumea că Cassa Rurală a luat de mult fiinţă cu toată opunerea conservatorilor şi în ciudii lor. Prin Cassa­ Rurală, prin băncile populare şi prin tovărăşiile ţărăneşti mulţi, foarte mulţi săteni harnici şi cuminţi au de­venit propietari şi arendaşi de pămînt. Nu va trece mult şi nu va rămînea să­tean neim­proprietărit prin această mo­numentală instituţie socială. Proprietăţile zise de «mină moartă» tot prin Cassa Rurala vor trece în mina sătenilor. Cassa Rurala, băncile populare, tovărăşiile ţă­răneşti şi legea tocmelilor agricole for­mează fără îndoială actele mari, de glorie, ale partidului naţional-liberal pentru ţărănime. Şi nu credem că este in aceasta ţară vreun om de bună cre­dinţă, care să nu recunoască că unul dintre cei mai de seamă luptători pen­tru înfăptuirea acestor instituţii, mai bine zis opere sociale, este d. Stere. D-sa, înzestrat de natură cu o inteligenţă vie, dotat cu o inimă nobilă şi plină de sentimente altruiste, crescut într'o ţară cu populaţia rurală de tot împilată, o­­ţelit in luptele mari politice, cu cultura-i profundă şi cu vastele-i cunoştinţi eco­­nomico-sociale şi-a închinat viaţa şi ac­tivitatea binelui obştesc,­a ţarănimei şi aşa fiind, a luptatşi va lupta cit va trăi alăturea cu ceilalţi fruntaşi ai par­tidului naţional-liberal pentru a traduce in fapt ceea ce cu experienţă a adunat, ceea ce cu mintea a coordonat şi ceea ce inima i-a dictat. Legea şi regulamen­tul Cassei Centrale a băncilor populare sunt pe deaîntregul datorite d-lui Stere. Aceasta, pentru a nu cita da cu­ un sin­gur exemplu. Pe de altă parte, ne mai întrebăm : este oare vr’un sătean, vr’un preot sau învăţător rural, care să fi cerut sfatul informaţiuni ■ Ni se aduce la cunoş­tinţa un fapt de extremă gravitate, care dovedeş­­te accesul periculos de demagogism de care e cuprins actualul guvern. în Alexandria de unde în 1907 au început răs­coalele ţărăneşti, agenţii guvernului împart mani­feste în fiecare zi la să­teni, cari cuprind făgă­­dueli irealizabile şi aţâ­­ţărî periculoase. Unele din aceste ma­nifeste—tipărite cu litere roşii—cuprind o catagra­fie a moşiilor Statului şi a altor aşezăminte din prejur, cari până în ziua alegerilor vor trebui să fie parcelate pe loc şi vândute la toţi ţăranii a­­legători cari vor vota candidaţii administraţiei. Cine seamănă vînt cu­lege furtună. Să bage bine de sea­mă guvernul reparaţiei sociale, să nu pregătea­scă, prin acţiunea lui in­conştientă, o comoţiune socială, din care nu va şti cum să mai iasă. ■ La ministerul de interne, direcţiu­nea poliţiei şi siguranţei generale, se va ţine în ziua de 25 Aprilie 1911, orele 10 dim., un examen de capacitate al as­piranţilor pentru gradele sergenţilor de oraş. Cererile de înscriere vor fi adresate ministerului de interne, în termen şi în­soţite de actele cerute de art. 14 din re­gulamentul sus citat. ® La Librăria Iliescu, Piaţa ti­nire, se găseşte Anuarul General România pe anul 1910 şi de la 1 Martie şi pe anul 1911. Acea­stă lucrare e absolut necesară ori­cărui comersant. ♦ Direcţiunea generală a vămilor a decis că până la 1 Aprilie a. c. să se permită importul medalioanelor şi bre­­loacelor cu imagini ortodoxe în ţară. După data aceasta importul citatelor ar­ticole va fi prohibit. ■ Ban­ca­ Romînească din Bucureşti primeşte depu­neri spre fructificare, cu începere de la 1 Februa­rie a. c. n Oficiosul guvernului, „Epoca" anunţă cu litere deosebite că dr. Racovski a facut recurs telegrafic la casaţie în contra comisiei pen­tru întocmirea listelor electorale din judeţul Constanţa, care nu a ad­mis cererea sa de înscriere In a­­cele liste. Pe cînd „Epoca“ va anunţa ca guvernul a permis d-rului Rakov­­­ski sa reintre în ţară ? Tuduri-Greceanu D-l Greceanu are la Iaşi­ ceea ce se chiamă o mină dreaptă. I­. Tuduri este mâna dreaptă a d-lui Greceanu. Un filfison sec şi obraznic a luat îna­inte pe toţi aghiotanţii şi pe cei mai vechi devotaţi ai d-lui Greceanu. D. Tuduri este candidatul d-lui Gre­ceanu ; d. Tuduri este ajutorul de pri­mar al d-lui Greceanu/ d. Tuduri este secretarul perpetu al clubului d-lui Gre­ceanu ; d. Tuduri este consilierul intim al d-lui Greceanu. Și ce nu poate fi d. Tuduri, cînd este vorba de d. Greceanu ? Cu nici o vroare personală, cu nici un merit in partid—acest domn Tuduri este totul și nimic nu se poate face de cit pria tr’însul. Cu toate acestea d. Tuduri este foarte simpatizat de d. Greceanu. Și în materie de politică grecenistă se vede că simpatia e totul. Sentimental barbat e d. Greceanu! .­­ Cinematograful de la Sidoli cu­prinde astăzi următorul sumar : Ave Maria de Gounod, după textul O­­perei, escelenta înscenare şi măiastră interpretare a distinşilor artişti pari­­ziani. Noul program cuprinde apoi : Păca­tele tinereţei, mare roman contimporan însufleţit rebat de somităţi teatrale, lí­rasul Ravenna (Italia), scene de călăto­rie.—O cameră vrăjită, scene fantastice. Un cine hoinar, scene comice.—Două pardesiuri, comedie —Un truc ingenios, comedi insbenată şi jucată de simpati­cul Prince precum şi cea mai nouă edi­ţie din Pathé-Journal. „ Aflăm că s'a controlat vrîsta candidaţilor la Senat ai opoziţiei. Înştiinţăm pe alegători, că se­natul a stabilit precedentul cu o­­cazia validărei d-lor Magheru şi Tri­onescu, că pentru a fi ales la Senat nu se cere de­cit să ai vrîsta de 39 ani înainte de ziua convocarei colegiului electoral res­pectiv. Atrag­e atenţia cetitorilor noştri asu­pra interesantului studiu „Analfabetismul Rural“ ce-l publicăm azi in pagina întâia, studiu datorit d-lui I. Botez, ce apare si în „ Viaţa Romînească ♦ In urma intervenţiunei Rectoratului ministrul instrucţiunei publice a decis a prevedea in exerciţiul bugetului anului viitor suma de 800.000 Iei care va servi la Înfiinţarea unei grădini botanice pe lingă Universitatea din Iaşi. ♦ Cuvioşia sa Epraxia Mereu la casi­­era monasticei Agapia şi-a înaintat de­­misiunea din aceasta demnitate.­­ Postul de Director al Conservato­rului de muzica şi declamaţie a fost o­­ferit d-lui State Dragomir. D-sa nu s’a pronunţat iacă asupra acceptărei acestui acestui post. I de la Curtea cu juri.—Eri, curtea cu juri a judecat procesul privitor pe Gh. Ursache, C. A Petroaei şi Vasile A Măriei, acuzaţi cel dintăi că a asasi­nat pe Nicu Costache fostul administra­tor al moşiei Braeştii, proprietate a d-lui Varduca­, iar ceilalţi doi ca complici.. Acuzarea a fost susţinută de d. AL Gane Procuror de curte, iar apararea de d-nii Vespasian Pella şi Florey Sion, un tînăr avocat care promite a avea un succes frumos în cariera sa. Curtea cu juri în urma pledoariilor a­­vocaţilor apărărei achită pe­­cei doi din­ urmă acuzaţi ca complici, iar pe Gh. Ursache, autorul asasinatului care a mărturisit singur fapta sa, i-a condam­nat la 7 ani închisoare corecţională. 85 Astăzi a sosit în vama Iaşi o placă de bronz în mărime de 2 metri, ce va fi aşezată pe pedes­­talul monumentului lui C­uza Vodă, şi pe care sunt scrise toate faptele măreţe îndeplinite de ma­rele Domnitor. In afară de aceasta, tot astăzi au mai sosit şi piesele ce vor al­cătui statuia lui Mihail Gogălni­­ceanu. Se ştie că ambele statui au fost executate de sculptorul Romaneli din Florenţa. ♦ D. Virgil Arion, azi la ora 5 luna p. m. va ţinea în Aula Universităţi .[ cursul său de sociologie. D-sa va v,ow jj,­­despre „Auguste Comte“. y IX. HAZl­rf AVOCAT Consult.: 8-10 dim., 7-/8 seara. ———STR. PACURARI I®.

Next