Mişcarea, octombrie 1911 (Anul 3, nr. 215-237)
1911-10-14 / nr. 225
veritabili", nu ca aceia pe cari M. S. Regele i-a văzut la medica 111-a. Fapt absolut autentic. de medicină (medica llt-a) şi vo-1 gardiene, şi-a Îndreptat privirile tnd să deschidă uşa, dl. ministru I vatra internii spitalului. Pretextînd a putut constata că uşa era în I o consultaţie cu dînşii cu privire ehisă cu chem, secţia find goală. I la modificarea regulamentului de In 48 de ore bolnavii Văzuţii internat şi externat, da rul Riegler de Suveran se vindecase ca în | nu s’a jenat să le solicite un preparabolele lui Isus! I test sau o desminţire publică în Dl. dr. Riegler s’a grăbit săi potriva faptelor puse pe seama sa Warnas explice d-lui ministru, în auzul I şi publicate în „Mişcarea11 şi alte ■ tuturor acelora ce-i însoţiau, că I ziare, secţia nu e deschisă încă — cu I D. dr. Riegler a împins rugătoare că cu 48 de ore mai înainte, I mintea sa pănă la o tentativă de lux „sala femeilor“ era plină de bol- corupţiune. Astfel d-rul Riegler a I Pj I i K P A N I A nave, promis internilor, în schimbul n ' Mergând mai departe spre o protestului Sau desminţire! PU V O forţă necunoscută—Manifestaţiile ei clinică un intern mehenghiu, dl. lettce, ca le Va erta C61 2 lei pe“ •*«*»*• ~ G., a asigurat pe dl. ministru că care Epitropia le reţine din şaîn acea clinica va găsi Iar Pentru hrană în zilele de gardă-răspuns aproape textual. Şi aşa nici până azi d-rul Riegler Spre cinstea studenţilor interni trebue să arătăm, că cu toţi au refuzat propunerea nedemnă a d-rului Riegler. Ei ştiu perfect de bine că nu pot desminţi fapte petrecute în mij- Dovada ca d-rul Riegler I locul hohotelor ior de rîs. A fost, personal a dat ordin 1" n",defir de i!fri.tate.1"r . j. „ Ire interni, elnd au auzit, m ziua pnmei-garaiene, Cl-na vizitei regale, pe însăși d-rul Rie- Neculau, dela medica gier la medica IH-a punînd diag-III-a să populeze secţia d oza de »bronchita“ und spalato . ^ . j „ ’ I rese sănătoase, iar la secţia d-rului CU Dolnavi de imprU‘|^ng]ierijiagnozac]e Mmalaria“ unui mut şi spălătorese. I bolnav operat de o boală chirur-I gicalâ După plecarea M. S. din Iaşi, I țarul Riegler îşi pusese în mincînd ziarele au început să facă te să pîcîiească pe toată linia pe sgomot în jurul „şorticăriei de la suveran. Epitropie, d-rul Riegler alarmat s a Tot personalul medical şi tot dus la prima gardiană de la me- personalul administrativ de la Epidica lila şi, cu o îndrăsneală fără trepie) care a urmat pe Suveran pereche, îi ceru socoteala cum şi-a iu vizita sa prin spital, ştiu prin ei permis sa plodească pe Suveran însăşi năsdrăvaniile acesteale introducând insecţie ca bolnave darului Riegler. Mai mult de cît aspălătorese sănătoase,tîta, nici de Greceanu, primarul şi Prima-gardiană fără a-şi perde debrora prefectul de poliţie, nu cumpătul în faţa ne maipomenitei fi streini de comentariile şi gluneruşinări a d-rului Riegler famele facute pe socoteala actelor d-rului Riegler în mijlocul cortegiului din care făceau parte, în ziua vizitei regale. Astăzi, ni se comunică că d-rul Riegler va face apel la clemenţa medicilor secundari. — D-le Epitrop, puteţi să faceţi cu mine ce veţi crede de cuviinţă ; puteţi să mă daţi afară; dar am introdus spălătoresele în secţie pentru Ancheta făcută de direccă Dv. mi’aţi * ordonat, torul Epitropiei la spăia- D-nul Riegler ruşinat, a ridicat tora Spitalului, în tavădin umeri şi a fugit din secţie. răşia intendentului La-Bresiunele exercitate de directorul han, vine Să Confirme pe Epitropiei Rudolf Suţu asupra (^grilin cele relatate în primei gardiene de la medica ** lll-a pentru a abţine de la ea Ziare, o scrisoare câlră dr. Ritftjrîer I cu aceiaşi îndrăsneală cu care d-rul prin care să-şi asume întreaga I Riegler s’a prezentat, la prima-gardiană răspundere a celor petrecute la dela Medica lll-a pentru a-i cere socoteala medica lll-a cu prilejul vizitei det cee »««»plate în ziua vizitei regale, c * I itendentul Lohan, la ancheta directoriiregale, I Jujj s’a prezentat in faţa spălătoreselor. In urma răspunsului categoric al ra,Tt„at'ÂtfiSS'“ A prunei gardiene de la medica III-a au fost aşezate ca bolnave de câtră primă dat d-lui dr. Riegler, d. director I şi intendent, după ce acesta le făgăduise Rudolf Suţu s’a prezentat politicos cite un leu bacşiş de fie*care. la da şi cu blîndeţe i-a solicitat Faţă cu această declaraţiune, intens să facă un serviciu d-lui Epidentul Leban s a mulţumit sâ le scuipe. trop Riegler şi să-i dee o seri- in faţa acestor fapte absolut pozitive soare prin care ea să-şi recunoască şi pe care iar ancheta serioasa ne fa greşala şi sa-i implore ertarea. 1 cern forte a le dovedi cu nume şi mar D. Rudolf Suţu îi arata că seri- tori, întrebam: soarea ar fi bine să aibă cam ur- Daoâ, ^P‘«opul S« complicele matorul cuprins : „d-le epitrop, I batere de joc al Întreg personalului me„rog să mă ertaţi că fiind de cu-1 tiiCal şi administrativ al Epitropiei, mai „rîind numita şi neştiind regulamen-1 pot râminea un singur moment în altul am primit bolnavi în secţie ceastă administraţie? „după vizită şi fără biuroul pri- daca Epitropul Riegler care a făcut ” un raport fals a situaţiei Sfatului Spiridon şi şi-a bătut joc ele Suveranul ţârei, prima-gardianâ neştiind cum sâ f ,de instituţia ce conduce, şi de facultatea redacteze o asemenea scrisoare s’a de medicină din care face parte... dacă adresat pentru aceasta d-lui doc* I filai poate răminea un singur moment torand I. G. D. doctorand I. G., tînăr inteligent şi demn, a refuzat să redacteze o asemene scrisoare în care vina d-rului Riegler se spărgea în capul unei nenorocite femei, în fruntea acestei instituţii ? E vorba de un felinar de pe Str. Ştefan Cel Mare, mi se pare, unde s’au oprit cîţiva prieteni, într’o noapte. Ce te faci, d-le Cozmovici, cu felinarul cu pricina ? Ii pui desigur o tăbliţă: „Aici a fost botezată Junimea“ Felinarul nu mai e, nu se va obiecta. Să se arine tăbliţe de un stîlp de electricitate în apropiere de locul cu pricina căci locul de reabilitare a primei gardiene. Cum d-rul Riegler implo-1 ră pe internii spitalului I să‘l scoată din penibila situaţie în Care s’a pus DIN SAGA ,Odăiţele“ d lui Cozmovici Domnul Primarulor de primar a avut fericita idee de a se aşeza pe casele, de care se leagă amintiri de oameni mari, nişte tăbliţe şi astfel trecătorul să ştie cînd a trecut pe lingă casa unde s’a născut X, unde s’a însurat Y şi unde s’a divorţat Z. La distribuirea acestor „tăbliţe“ dl. Cozmoviei va întîmpina două mari dificultăţi n’a putut pune mina pe scrisoarea! 1) aproape fiecare casă din Iaşi este legată de numele vreunui barbat însemnat al ţării, aici a fost prima iubire a cutărui, dincolo a doua, ici a escaladat un zid un profesor celebru de şcoală Centrală şi aşa mai departe. Vom vedea pe fiecare perete cite o tăbliţă. 2) Ce va vrea dl. Cozmovici să simplifice faptele mari ale bărbaţilor celebri din Iaşi, tot va întîmpina greutăţi deoarece nu ne închipuim care să fie criteriul de judecată înglodat până peste urechi în a-i în asemenea împrejurări. faeprpa hn'navilnr i,,hilari pni De Pildă, Iu »amintirile* lui Gh. Pauu lacerea bolnavilor... jubilări, epi- găsim aratat locul, unde s’a dat numele tropul Riegler, după refuzul primei J „Convorbirilor Literare“. MIȘCARU DIN MISTERILE FIREI, ciudate.—Spiritismul. — Telegrafia iubirii. — Cîteva interesante caşuri dintr’o colecţie englezească. La sfârşitul veacului trecut, ştiinţa pozitivă sau, mai exact zis, materialismul oamenilor de ştiinţă n’a putut să-şi ascundă surprizele stârnite de câteva importante cuceriri pe care spiritismul le aduse în lumea savanţilor. Şi de atunci încoace, oameni foarte serioşi, savanţi reputaţi urmăresc cu o vie curiositate o serie întreagă de fenomene ciudate cari sau vin în cea mai surprinzătoare contazicere cu concepţiile actuale ale ştiinţei sau, în cazul cel mai bun, nu pot să găsească, prin cunoştinţele pe cari cultura omenească le posedă, o deslegare, o lămurire satisfăcătoare. Sunt aceste fenomene foarte neliniştitoare, cari n’au nimic comun cu corpul nostru, manifestaţiuni ale unei forţe superioare, radiaţiuni în adevăr minunate ale unui suflet care supravieţueşte materiei in stare de continuă prefacere şi care este capabil să se perfecţioneze, să evolueze de-a lungul generaţiilor. Sunt morţi cari apar prietenilor sau rudelor, în vis sau în realitate, sub formele cele mai ciudate ; sunt oameni cari au viziunea clară a prietenilor lor în clipa când aceştia mor pe neaşteptate, la distanţe parte mari ; sunt mulţi cari ghicesc gîndurile sau simţămintele celor pe cari îi iubesc ; sunt suflete cari continuă să stea în comunicaţie cu cei pe cari îi iubesc şi după moarte. Aceste manifestaţiuni n’au surprins de el pe aceia cari cred în nemurirea suletului. Din potrivă, ei, considerând suletul ca o fiinţă cu totul deosebită de corp, explică manifestaţiile ciudate pentru alţii citate mai sus* prin ipoteza că viaţa omului se prelungeşte în mod imperial şi după moarte prin continuarea de a exista a sufletului. Supravieţuirea conştiinţelor şi facultatea lor de a veni în contact cu lumea materială a dat naştere unei ştiinţe noi, care posedă din ce în ce documente tot mai surprinzătoare şi care câştigă pe zi ce trece aderări tot mai importante. Această ştiinţă a fost botezată spiritism. Spiritism, sau telegrafia sufletelor, sau elepatie, sau telegrafie mintală,—aşa au vitezat aceia cari cred în nemurirea sufetelor manifestaţiile misterioase de apariţiuni, transmitere a gândurilor sau comunicaţii între vii şi morţi. Spiritiştii se înmulţesc din ce în ce. In Anglia, Franţa, Germania, etc., există societăţi întregi de savanţi cari urmăresc aceste enomene şi cari au publicat documente carte însemnate. In Franţa, învăţata Leon Deuis—cităm acest caz ca să se vadă sforţările ce le fac adepţii spiritismului de a introduce concepţia lor ca criteriu de judecată sau ca mijloc de amurire chiar in cele mai ştiinţifice lucrări—a scris o foarte voluminoasă şi interesantă carte întitulată „Adevărul asupra Jeanei d’Ark“, in care multe puncte obscure se lămuresc prin destâinuirile făcute autorului de chiar spiritul eroinei de la Orléans. Şi printre Romînii, atit din regat cît şi din Ungaria au trăit şi trăesc spiritişti. Unul din cei mai mari savanţi ai noştri, genialul Haşdeu a fost spiritist. Haşdeu s’a interesat de comunicaţia cu cei morţi şi a început, s’o practice după moartea fetei lui Iulia, pe care a iubit-o foarte mult. Dacă acest nefericit savant n’ar fi fost înşelat de o parte din persoanele cari au slujit ca medium in convorbirile sale cu Iulia, de sigur că documentele rămase de la ei ar fi fost mult mai importante. Cu toate acestea, de la Haşdeu tot a rămas o carte de mare valoare: „Sic cogito“, în care găsim lămuriri foarte însemnate asupra modului cum el înţelegea spiritismul. Dar nu pentru toată lumea fenomenele spiritiste găsesc o explicaţie suficientă în spiritism, învăţaţii cari nu admit existenţa spiritului ca funcţiune independentă de materie, cari deci nu cred nici în nemurirea sufletului şi cari au făcut din materie principiul prim şi ultim al vieţii, sunt încă nedumeriţi asupra naturei fenomenelor aşa zise spiritiste. Cei mai mulţi caută să le explice prin sugestie şi auto-sugestie, prin însuşirile magnetice pe care le are organizaţia nervoasă a Lirei noastre. Oricare ar fi explicaţia acestor fenomene, un lucru e sigur: în natură există o forţă, care încă nu e cunoscută decît prin manifestaţiile ei. Şi fiindcă manifestaţiile ei sunt bine cunoscute, până ce ştiinţa va isbuti să dea definiţia definitivă, care să fie unanim primită la forţei care le produce, trebue să ne mărginim să studiem fenomenele în sine. De aceea, vom reproduce aci cîteva foarte interesante cazuri de telegrafie a iubitei, cuprinse în celebra colecţie englezească, Phantasms of the living. Drul Longet, membru al Institutului şi profesor de fiziologie la facultatea din Paris, povesteşte următoarele două cazuri autentice : „Savantul nostru coleg dl. Juies Cloquet, membru al institutului și profesor de clinică chirurgicală, mi-a istorisit că, întorcindu-se intr’o seară foarte tîrziu de la o petrecere la dl. Chomel și adormind, a văzut în vis pe frate-său, Ipolit. El avea pe spate un mare teanc de butii, pe care l’a asvîrlit în mijlocul odăii, zicînd : acuma nu mai am nevoe de nimic ! — şi a dispărut. Deşteptîndu-se, dl. Cloquet a comunicat acest vis celor din prejurul său, fără să aibă nici o grijă. El s’a dus la spital unde şi-a făcut, ca şi In alte zile, lecţia de clinică. După aceia, dl. Giron de Basarainque i-a făcut cunoscut că chiar in noaptea aceea Ipolit, murise de un atac de apoplexie. (Va urma). practică şi de aceiaşi şi simţ de afaceri, dar rareori un avînt poetic mai nalt. Oamenii cu degetele conice sunt preispuşi la artă, se entusiasmează lesne,, tind spre independenţă socială şi înclină spre ideal în artă şi viaţă. DIN SBORUL VREMII troriuni de chiromanţie. Dacă vom aşeza alături două mâni, de exemplu a unui caracter brutal, dar energic, la care preponderează poftele materiale, şi mâna unui om cu spirit fin, lipsit de patimi şi puţin energic, vom vedea că mâna celui de întâi va fi foarte lată, cu palma întinsă, aspră şi groasă, iar la al doilea mâna va fi slabă, moale şi îngustă. Din amestecul acestor două contraste sunt compuse toate caracterele mânei şi putem conchide cu siguranţă: dacă trupul mânei e elastic, de o grosime şi mărime armonică dacă e bine proporţional, cu corpul şi degetele, aceasta arată un spirit normal desvoltat, ce are claritate şi abilitate, precum şi o fantezie sănătoasă. Astfel de mâni nu se găsesc adeseori. Când mâna e foarte moale cu mici bile cărnoase pe partea interioară de la vârfurile degetelor, se poate conchide câ acel om e delicat şi simţitor, in opoziţie cu persoanele nesimţitoare, la care acele bile sunt tari sau lipsesc cu totul. In genere mâniie mai indică indolenţă, sentiment superficial. Trebue să menţionăm aci că mâna cu bătături a muncitorului nu-şi schimbă caracterul său fundamental, deşi mâna ii devine aspră, căci şi copilul de curind născut îşi are mina sa specifică, ce-i rămâne pentru toată viaţa, îşi are tipu său de mână, ce este expresiunea naturei sale psihice. Negreşit că în interiorul acestor limite sunt posibile modificări, aşa de pildă la mari bătrâneţe mâna devine de regulă aspră, sbârcită, degetele înţepenesc, pielea e ca pergamentul, dar toate acestea corespund şi schimbării psihice ce s’a operat în individ. La bătrâneţe scade puterea fantesiei, se micşorează simţul pentru frumos şi poesie ; omul însă devine mai liniştit şi mai logic. Mina ideală, care în acelaş timp e fermă şi flexibilă şi prin aceasta denotă un spirit activ, liber, o inteligenţă creatoare, căci prin munca cea mai grea nu se înăspreşte astfel încit să fie ca mina tare şi nemlădioasa, care în scurt timp ia o formă aspră şi ţeapănă, pentru că spiritul produce şi menţine forma Trupul minei arată mai ales temperamentele, ceia ce este elementar, fizic pasiunile, energia, tăria de voinţă, poftele omului, pe cînd formaţiunea degetelor ne face să conchidem la inteligenţa şi la talent. Degetele sunt de o importanţă capitală pentru chiromanţie pentru că în legătură cu trunchiul minei ne dau cheia cunoaşterei caracterului cutărui individ. Cel mai genial investigator al timpului modern in materie de chiromanţie, căpitanul francez , Arpentigny, a deosebit următoarele forme principale ale degetelor ; 1) degetele în formă de lopată, adică la cari vîrfurile degetelor sunt mai late decit încheeiurile lor ; ||2) degetele unghiulare, sau cari sunt pretutindeni egal de late și deci au forma unui dreptunghiu; 3) degetele conice, ale căror vîrfuri au forma unui con. Acestor forme corespund anumite predispoziţii psihice sau de caracter, cari se modifică însă, întru cît degetele sunt noduroase sau plane. Degetele în formă de lopată însemnează, că individul are mai multă înclinare spre ceia ce este util şi palpabil decît spre ceia ce este ideal , are un simţ puternic spre ceia ce este materia pentru forţa fisică, pentru punerea în practică a aceia ce este ştiinţific şi de cele mai multe ori are antipatie în contra filosofiei, poesiei şi metafisicei. Degetele unghiulare denotă o predilecţie pentru filosofie, în genere pentr ştiinţe şi pentru logică. Oamenilor cu aceste degete ie plac® exactul, positivi în ştiinţă şi viaţă, fac investigaţiuni şi sunt norocoşi în aplicarea lor pentru Informaţiuni . O altă şolticărie a d-rului Riegler. Cu prilejul vizitei M. S. Regeli la spitalul Sf. Spiridon, d-rul Riegler a comis şi o altă şolticărie, mai neruşinată. Suveranul admirând instalaţiunile de calorifere, ce s’au efectuat sub recuta epitropie liberală, epitropul Riegler a avut îndrăsneală să spună M. S. Regelui că aceste instalațiuni au făcut sub actuala epitropie, de cătră dînsul, d-rul Riegler, și că s’au făcut în mod economicos cu suma de 300.000 lei. Suveranul a crezut minciunarului Riegler, iar nerușinatul epitrop a primit cuvenitele felicitări. Muni dimineaţă se va oficia cu o deosebită solemnitate hramul Sfintei Praschiva. Serviciul divin va fi oficiat cu această ocazie de către I. P. S. S. Mitropolitul Pimen asistat de corul şi clerul catedralei. Moaştele Sfintei vor fi transportate în astă seară în curtea bisericei Trei-Erarhi. Marea artistică Suzanne Despre« va representa la Iași Mercuri 19 Ocombrie a. c. Damounettes care e ultimul mare succes al comediei franceze din Paris, iar Joi 20 Octombrie se va reprezenta după cererea generală Xft Sacrifice, în loc de la Vie de Boheme. ..a Sacrifieé ie ultimul mare succes al celebrei Suzanne Després. Biletele vândute pentru la Vie de Boheme rămân valabile pentru La Sacrifiee. In ambele piese, pe care marea artistă cu excelentul ei ansamblu, le va reprezenta la Iași, dânsa ie extraordinară atingând cu drept cuvint culmele artei dramatice. Tot ce-i elită intelectuală în aşi s’a procurat bilete de intrare de la agenţia teatrală „Thalia“ (Maximovici) aşa că se prevăd săli archipline. Astăzi Joi 13 octombrie la Cinematograful Pathé-Fréres din sala Sidoli program nou cu : «O noapte sinistră». Romanul unei fete sărace. Prima piesă cinematografică, cuprinzând patru părți maria de program. Rolurile principale sunt susținute de corifeii artei dramatice parisiane. D-ra Napierkowska de la Opera mare din Paris.—D-rele Berthe Bovy, Kolb, D-nii Ravet, Worms de la Comedia Franceză, Dorval de la Teatrul Odéon, Larrain de la Teatrul Sarah Bernhardt,oacă și Detectivul nostru Nick Winter, etc. etc. Spectacolul începe cu subiectul interesant „Costumele în decursul veacurior, urmează apoi : „Noaptea Sinistra* și termină cu splendida comedie «Vila electrică». Acest program se reprezintă Joi sara 13, Vineri seara 14 Opt. şi la matineul de Sîmbătă 15 Octombrie 1911. * Sîmbătă dimineaţă se vor deschide sub preşidenţia I. P. S. S. Mitropolitului Pimen, conferinţele pastorale ale preoţilor din oraşul şi judeţul Iaşi. Cu această ocazie va avea loc şi adunarea generală a membrilor soc.’ clerului român din localitate. Pe ziua de azi s’au declarat la oraş două cazuri noi de sparlatină şi un caz de tifos. Cel ii mare succes derta Obţinut până astăzi îl are Biblioteca Lumina Fiind Cea mai frumoasă Cea mai eftină Cea mai bine scrisă Au apărut : 1. Em. Gliianu, Trei Vedenii 2. H. Balzac, Călăul 3. 1. Agîrbiceanu, Prăpastia 4. Paul Heyse, Prizonierii 5. N. Beldiceanu, Un singuratec 6. A. Musset, Mimi Pinson 7. Carmen Sylva, Prinţul codrului 8-9. E. Renan, Viaţa lui Isus 10. E. Eftimiu, Fără suflet 11. R. Constant, Adolf 12. Micksath, Cavalerii 13. D. Anghel, Povestea celor necăjiţi 14. P. Merimée, Don Juan 15. L. Tolstoi, Plăceri vinovate 16-17. Al. Constantinov, Bai Ganciu 18. 1. Dragoslav, Povestea trăsnetului 19. R. v. Goltschall, Trădătorul Un număr 128 pagini—30 bani. Expediază franco la primirea costului. Librăria Nouă, București Calea Victoriei 78.