Mişcarea, decembrie 1911 (Anul 3, nr. 265-287)

1911-12-01 / nr. 265

CHESTIA TRAMVAELOR COMUNALE Noile consultaţii ale 5XB. — — * Am anunţat că societatea comunală de tramvae a obţinut de la cinci mari jurisconsulţi, cu o reputaţia europeană, o nouă consultaţie juridică în chestiunea tramvaelor. Aceşti cinci jurisconsulţi sunt d-nii: Emil Iu­glave, profesor de ştiinţe şi legislaţia financiară la facultatea de drept a Universităţii din Paris. Ferdinand Lam­aude, profesor de drept public general, la facultatea de drept a Universităţii din Paris. Charles Massigli, profesor de drept civil la fac­ultatea de drept al Universi­tăţii de drept din Paris. Ernest Chavegrin, profesor de drept constituţional la facultatea de drept a Universităţiii din Paris. Raymond Saleilles, profesor de legis­laţie comparată la facultatea de drept a Universităţii din Paris. L’Independance Roumain dă odată cu numărul său de aseară, în supliment gratuit, textul francez al acestei foarte importante consultaţii. Pînă cînd consul­taţia va fi tradusă în întregime în limba română, dăm mai jos concluziunile? dis­tinşilor jurişti : Concluzii ln rezumat subsemnaţii cred : 1. Că societatea comunală a tramvae­­lor din Bucureşti a fost aşezată sub un regim special şi sustrasă de la aplicarea dreptului comun al societăţilor comer­ciale, prin legea dela 11 Aprilie 1908. 2. Că ea a fost de altfel în mod va­labil constituită prin aplicarea aceleiaşi legi. 3. Că statutele sale nu cuprind nici o violoare, fie ale principiilor de drep public Român, fie ale legei din 14 A­­prilie 1909, care se mărginise să pună bazele generale ale societăței ce era să se constitue. 4. Că toate combinațiunile adminis­­trative și financiare pe care societatea le-a adoptat, nu au nimic protivnic uzu­rilor urmate în marele oraşe europene şi nu cuprind nici o clauză prejudicia­­bilă pentru intereele oraşului Bucureşti. 5. Că, chiar de ar fi lovită de nulitate totală sau parţială, numai Tribunalele sunt competinte de a pronunţa această nulitate. 5. Că revocarea autorizării consiliu­lui de miniştri din 1909 de către con­siliul de miniştri, constitue prin urmare violarea cea mai flagrantă a princi­piilor dreptului constituţional şi admi­nistrativ. 7. Că această revocare nu se poate explica, în adevăr, ca fiind exerciţiul dreptului de revocare, de oare-se această putere nu se poate exercita de­cit a­­tunci cînd s’au constituit drepturi pe temeiul actului ce ar fi de revocat. ^ 8. Că decizia consiliului de miniştri din 1911 nu poate de asemenea să fie considerată ca scăpînd acțiunea Tribu­nalului în calitate de acte de guvernă­­mînt, pentru că ea nu are nici unul din caracterele constitutive ale acestora. 9. Că, prin urmare, oraşul Bucureşti şi consiliul de miniştri, în ceea ce-i pri­veşte, trebie să fie declaraţi răspunză­tori de urmările păgubitoare rezultînd din interzicerea continuărei lucrărilor societăţei, fie în caz de Anulare, fie în cazul menţinerei societăţei de către tri­bunalele competente. MI SCAARE 2. Numele şi pronumele lor cit şi Co­muna unde locuesc. 3. Dacă s’a inspectat vre-o coopera­tivă şi dacă aceasta s’a găsit legal con­stituită. — S’a acordat un concediu de 40 zile institutoarei Eugenia Dumitriu din Iaşi în care timp va fi suplinită de ţoi-şoara Ecaterina Popovici. Ultime Informatiuni * Oficiosul guvernamental local este de­ multe ori călăuzit de o filo­­sofie profundă —prin mutismul seu. Ii relevăm această calitate, fiind­că „Evenimentul" n’are ce spune In chestia gheșeftului de la primă­rie cu privire la locul cumpărat de d. Al. Zira, ginerele primului ajutor de primar,b loc vindut cu 0.40 bani metrul patrat de şi un alt concurent oferise 10 lei pe Hi­­p. Deasemenea „Evenimentul“ are o atitudine... demnă în chestia sa­mavolniciei săvîrşită de d. Const. Cerhez la Camera de Comerț cu privire la repaosul duminical al bărbierului Vogt — după cum a fă­cut şi în chestia cartelului lemna­rilor patronat de d. I. Stamatiu şi după­ cum n’a pomenit nimic de faptul că d-rul Riegler îşi ţine cursul de terapeutică la medica IlI-a. Şi, în sfîrşit, pentru ce nu se o­­cupă „Evenimentul“ de modul cum au fost trataţi prefectul poliţiei şi ajutorul de primar Stamatiu la în­trunirea lucrătorilor brutali de Du­minică ? Pentru acest mutism... atît de lămuritor al „Evenimentului" îi fa­cem o a menţiune lăudabilă ! Artista Jeanne Lion.—După­ cum se ştie marele artist Le Bargy de la «Co­media Franceze" va juca la Iaşi, cu an­samblul său artistic, in serile de 5 şi 6 Decembrie : „L’Ami des Femmes“ de Dumas, şi „Le respect de l’Amour» şi „Connais—Toi“ de Hervieu. In ansamblul artistei se află şi artista Jeanne Lion, una din cele mai aplau­date artiste parisiene, născută la 1882, debutat la „Vaudeville" şi apoi a trecut „Gymnase", „Odeon“ şi «Anto­ine». Jeanne Lion va juca în toate piesele anunţate de Le Bargy ţinind rolurile principale. ■ Domnul Th. Georgescu a fost nu­mit secretar-contabil al corporaţiei ma­­seriaşilor de confecţiuni din Iaşi. Sinucidere.—Aseară pe la orele 6­0. Munteanu funcţionat la gară şi cu lo­cuinţa în strada Florilor şi-a descărcat două focuri­ de revolver în abdomen, ră­­minînd mort pe loc. Munteanu era bolnav în ultimul timp, pentru care faptă chiar nu se putea du­cea la serviciu. Nişte supărări familiare ivite în tim­pul din urmă făcu pe Munteanu să-şi curme firul vieţei. Eri a stat toată ziua in casă şi do­rind să rămînă singur, a trimis pe so­ţia şi copii săi la rude. Pe la orele 6 întorcîndu-se acasă un copil al său mai mare, găsi pe tatăl său mort. Iar împrejurul lui un lac de singe. Inştiinţîndu-se imediat autorităţile, au sosit la faţa locului comisarul circc. I şi medicul de circumscripţie care n’a pu­tut constata de­cit moartea, dispunînd transportarea cadavrului la morga spi­talului Sf. Spiridon. Faptul aducîndu-se la cunoştinţa Par­chetului a dat cuvenita autorizaţie de înmormîntare.­­ D. profesor dr. I. Cantacuzino a plecat alaltăeri la Paris unde va sta până în primăvară spre a se ocupa de cercetările d-sale ştiinţifice în laboratori toriile institutului Pasteur. Se ştie că d. dr. Cantacuzino se ocu­pă, de mai mult timp, cu descoperirea tratamentului anti-microbian al scarla­­tinei.­­ Poliţia a arestat astăzi după amiază în gară pe un domn Ro­­tenstein, tocmai în momentul cînd se suia în trenul expres de Bucu­reşti şi care era în compania unei domnişoare­­ din Iaşi. Numitul este un cunoscut co­merciant din Bucureşti ce se o­­cupă şi cu conruperea fetelor mi­nore, pentru a le plasa apoi în diferite case de toleranţă din stre­­inătate. JUDICIARF.­Tribunalul secţia II a confirmat astăzi mandatele de arestare privitoare pe V. Pricop şi Gh. Ciobanu, acuzaţi de furturi de cai. — Miine Curtea de apel secţia II va pronunţa deciziunea în procesul dintre I. Cimpineanu Cantemir şi alţii cu Mi­nisterul de domenii pentru anularea tes­tamentelor defunctei Alexandrina Gh. Ruset Roznovanu. — Procesul dintre d-na Martha Luca şi Gh. Ramadan, ce urma să se judece astăzi înaintea Curţei de Apel secţia II-a, s-a amînat. Se ştie că acum doi ani automobilul d-nei Martha Luca, a calcat pe un copil a d-lui Ramadan, cauzindu-i răni destul de grave. Tribunalul a condemnat pe d-na Luca la daune în valoare de 20000 lei. Contra acestei sentinţi d-na Luca a făcut apel. — Astăzi se judecă înaintea Tibuna­­lului s. II-a procesul intentat d-lui Wach­tel pentru că ar fi bătut pe un servitor al său Spirdon, de pe urma căreia ser­vitorul a încetet din viaţă. Şedinţa continuă. -- Tribunalul s. II a condamnat astă­zi la 5 ani închisoare corecţionalâ pe Gh. Bugan pentru falsificare de monede. Bugán era era lucrător în atelierele C. F. R. la Frumoasa şi în calitate de deţinător a materialurilor din care se construesc diferite tipare a făcut un ti­par pentru monede de 2 lei, punîndu-le apoi In circulaţiune. ŞCOLARE.—In vederea întocmirei unei statistice a societăţilor cooperative din judeţul nostru, ministerul instrucţiunei trimite o adresă Revizoratului şcolar, prin care cere ca în timpul cel mai scurt posibil să-i comunice următoarele : 1. Cîte societăţi cooperative sunt în judeţ, la care iau parte învăţătorii şi institutorii urbani. Ultima oara Duelul dr. Tom­a Ionescu-Calimach­i Bucureşti, ora 10 dimineaţă In urma impertinen­ţei faimosului mameluc Călim­a­chi faţă de dl se­nator dr. Tom­a Ionescu,­­în şedinţa de ori a se­­natului­ acesta din urmă a cerut satisfacţie prin arme. Martorii se întîlnesc astăzi dimineaţă. O ie­şire pe teren pare inevi­tabilă. Se afirmă că ea urmează să aibă loc chiar astăzi. Şedinţa de astăzi a Senatului Bucureşti, (telef.) ora 10 a. m. In şedinţa de astăzi a Senatului va lua cuvântul dl. Al. Marghi­loman pentru a răspunde d-lor Ioan I. C. Brătianu şi C. Di­­sescu. Dl. Mişu Cantacuzino, minis­trul justiţiei, va vorbi în chestie personală cu dl. I. Brătianu. La sfîrşit va lua din nou cu­­vîntul dl. Ioan I. Brătianu, şe­ful partidului naţional liberal. Discuţia Mesagiului la Cameră Bucureşti.­Din cauza discuţiei ce ur­mează la Senat şi la care asistă nume­roşi deputaţi, discuţia asupra adresei va începe m­îine. Declaraţiile d-lui P. P. Carp Bucureşti.­­ Declaraţiile făcute de Primul-ministru în şedinţa de ori a Se­natului, a produs în toate cercurile politice cinstite, cea mai vie indignare şi o dezastruoasă impresie. Toată lumea e unanimă în a crede că furibunda şi deşanţata eşire a şe­fului partidului conservator, denotă complecta neputinţă a d-lui Carp şi înseamnă ultimile svîrcoliri ale unui regim condamnat la o grabnică pră­buşire în mijlocul oprobiului şi indig­­nărei generale. întrunirea de la clubul liberal Bucureşti, (telef.) ora 10 a. m.—Asara a avut loc la clubul liberal întrunirea membrilor culoarei de roşin. Dl. Ioan I. Brătianu analizează situa­ţia politică, spunînd că până astăzi dis­­cuţiunile parlamentare n’au fost scobo­­rîte atît de jos. Şeful partidului liberal rezumă violen­ţele de la şedinţa de ori a Senatului, fugind pe membrii partidului să fie gata pentru ori­ce eventualităţi. Dl. Em. Culoglu iulud cuvîntul spune că trecutul guvern liberal are la activul său fapte de care e mîndru. In parlament membrii partidului libe­ral au fost calificaţi de spoliatori, fapt fără precedent în istoria parlamentaris­mului român. Ţinem la demnitatea par­tidului nostru, să fim gata de luptă e­­nergică, pentru că ni se aruncă cuvinte ofensatoare. DE Ioan I. Brătianu luînd din nou cu­­vîntul, spune că conservatorii n’au nici o organizaţie pe tărîmul economic şi voesc să lovească în instituţiile econo­mice create de partidul naţional-liberal. In tot timpul întrunirei a domnit o mare însufleţire şi un entuziasm indes­criptibil. Răsboiul Turco-Italian Roma.—Agenţia Stefaui comunică din Bengharzi: în noaptea de 11 curent ina­micul a atacat cu violenţă o parte din liniile noastre înaintate. După o luptă vie dar scurtă, inamicul a fost respins iar în contra­atacul a fost strălucit con­dus de un batalion de infanterie. Perderile inamicului sunt de 36 morţi dintre care 3 turci lăsaţi pe teren, iar restul morţi şi răniţi transportaţi noaptea. Perderile italienilor sunt de 3 morţi şi 12 răniţi. * Paris.—Ziarele află din Tunis că ofi­ţerii turci au cercat să treacă cu auto­mobilele graniţa Tuniso-Tripolitană lingă Gabbes au fost arestaţi. Ofiţerii vor fi trimişi în Franţa unde vor fi internaţi. * Paris.—Ziarele află din Marsilia că că­pitanul pachebotului din Isgow, baron Golwarth a raportat camerei de comerţ din Marsilia că un crucişător Italian a tras la 30 Noembrie pe marea roșie lo­vituri de tun asupra vasului baron Gol­warth. O ghiulea a căzut pachebotului avarii mari. Comandantul crucișătorului recunoscînd greșala a prezentat scuze căpitanului. alt duel al lui Kalinc. Mamelucul de la Se­nat Kalimachi a provo­cat la duel pe d. Proco­­piu, directorul ziarului „L’ Independence R­o­u­­maine“, pentru­­ că prin acest ziar s’a afirmat un adevăr: „Că nu ştie lim­ba romînească şi că des­cinde direct din Fanar“. Mamelucul a trimis drept martori d-lui Procopiu pe d-nii Scarlat Arion şi M. Rachtivan. Camera Şedinţa se deschide la orele 2 jum. p. m. sub preşidenţia d-lui Greceanu. Pe banca ministerială d-nii Carp­­şi Maiorescu, Dl. St. C. loan cere mai multe do­sare cu privire la darea în judecată a mai multor săteni din jud. Suceava pen­tru rebeliune. Deasemenea întreabă pe d. ministru de interne care este cauza că se conferă decoraţii la diferite persoane şi atrage in mod special atenţiunea d-lui ministru de externe asupra felului cum a fost decorat d. Alexandru Cantacuzino-Paş­­canu, decorat cu ordinul «Steaua Româ­­niei» pentru simplul modiv ce a făcut o donaţie. SENATUL Şedinţa se deschide la orele 3 p. m. sub preşidenţia d-lui General Argetoianu. Pe banca ministerială d-nii Maiorescu, Marghiloman şi Arion. Dl. Marghiloman răspunde interpelă­­rei d-lui Disescu şi spune că această in­terpelare i-a dat prilejul să facă lumină în chestia S. T. B. Spune că nu a pus patimă in această afacere şi că a fost sezizat de ciţiva co­mercianţi din Str. Lipscani că noile re­ţele ale Tramvaiului le-ar cauze daune. Arată că a încercat o împăcare cu S. T. B. şi că n’a reuşit. Oratorul continuă. Vizitaţi Marele Magazin de „Bijuterii“ B. SUSSMAISTN — Strada Ştefan cel Mare 36 — Casa­ d­e încredere Magasinul este bine asortat cu cele mai moderne obiecte. Preţuri modeste. Clienţilor solvabili acord vin­­zarea şi în rate. Avis Important către D-nii Proprietari, arendaşi de moşii şi de păduri. Am onoare a aduce la cunoştin­ţa d-lor proprietari, arendaşi de moşii şi de păduri că s’a deschis în Iaşi, strada Lăpuşneanu No. 25 un mare biurou de aducere de muncitori agricoli din Bucovina şi Ungaria în baza autorizaţiei Minis-’ terului de Interne No. 5505.­­ D-nii proprietari arendaşi de mo­şii, exploatatori de păduri cari s’ar interesa de aşa ceva vor bine voi a se adresa biroului „Albina“ Str. Lăpuşneanu 21 Iaşi,­­aceasta cît mai curînd posibil fiind în avanta­jul fiecăruia de a se pune în înţe­­legere cu Biroul încă de pe acum pentru a nu suferi din cauza aglo­­meraţilor de cereri. Ch stimă Cuba. Banca Moldova SOCIETATE ANONIMA Capital social lei 1000000 deplin vărsat Casete de economie la domiciliu Pentru a înlesni economiile, cît de mică Banca noastră a introdus pe Ungă LIBRETE DE ECONOMIE și Casete de economie la domiciliu eliberând fiecărui client, doritor de a face economii, o casetă de oţel, contra unei garanţii de 5 lei, care se restitue la înapoiarea casetei în stare bună. Posesorul unei casete are posibilitatea de a pune zilnic la o parte cât de pu­ţin şi când caseta e plină, sau crede că conţine cel puţin 5 lei, se prezintă la Casieria Băncei şi casierul numără ba­nii în faţa clientului, trecând în libret suma găsită in casetă. Banii economisiţi produc 5% p* a. Depunerile cât şi retragerile integrale sau parţiale­ sunt simplificate, în cât nu necesită pierdere de timp. Banca Moldova. Director General MORITZ WACHTEL Cunoscuţii Instalatori de Apă­­ Canal Zamfir şi Vela s’a mutat în str. I. C. BRATIANU No. 130 (vis-a-vis Farmacia Racovitza). Cu care ocaziune s'a asortat cu un mare asortiment de materiale trebuii­­oare pentru complectarea instalaţiune­­lor moderne de Canal, Apă, Closete, Bă­­etc. dintre acele pe care practica şi în­delungata întrebuinţare le-a stabilit ca cele mai practice şi solide. Preţuri mo­deste. Devise şi măsurători la cerere. Doctor Demetrade Profesor de boale de piele şi venerice. Consultaţiuni speciale pentru sifilis, infecţiuni cu 60% după metodele recente.—Tratament de elec­tricitate pentru afecţiuni­, re­cutanate—între o­­relele 1—4 p. m. — Strada Paladi 2. — Banca IaşVot SOCIETATE ANONIMA CAPITAI. K­EI 1.000.000 IAȘI Face orice operaţiune de bancă. Scontează poliţe, împrumută pe gaj de cereale, mărfuri, efecte publice şi poliţe. Deschide Conturi Curente. Primeşte un depozit efecte publice şi numerar în condiţiuni foarte a­­vantajoase. Cumpără şi vinde efecte publice şi orice fel de monezi. Achită cupoane şi titluri eşite la sorţi. Emile cecuri şi scrisori de credit asupra tuturor localităţilor din ţară şi străinătate, încasări de poliţe în condinile din cele mai avantajoase. Th. Grigoriu Cismar de lux. Furnisorul ofiţerilor Corpului 4 de armată, Str. I. C. Brătianu 64. Mutîndu-se în casa propie, s’a asortat cu tot felul de Pielerie ca Antelope, Veluri, Castor, Bizan-Jion impermiable, Lak­senti, etc. Execută comenzile elegant, solid şi în cel mai scurt timp posibil. Prețuri modeste.

Next