Mişcarea, octombrie 1912 (Anul 4, nr. 217-241)

1912-10-02 / nr. 217

Avem criza fi­nanciară la Iaşi ? Ce spune d. Marinescu, directorul „Băncei Naţionale46 Faţă de situaţiunea îngrijitoare şi de proporţiile intr'adevăr extra­ordinare ce a a luat-o criza finan­ciară din piaţa Iaşului şi faţă de versiunile lansate pe piaţă, ne-am adresat d-lui C. Marinescu directo­rul Băncei Naţionale de la care am obţinut următoarele constatări a­­supra cărora atragem atenţiunea tuturora. Situaţia nu-i alarmanta .Întrebând pe dl. director care este si­tuaţia actuală a pieţii financiare, d-sa ne-a dat următoarele interesante şi e­­xacte amănunte, corespunzătoare situa­ţiei de azi: --r- „Starea actuală a pieţii, este rea, dar nu alarmantă şi această stare se da­­toreşte întâi nesiguranţei politice din ca­uza rasboiului din Balcani, al 2lea fap­tului ca nu se pot exporta produsele solului nostru. In adevăr cei mai mulţi bancheri şi mai cu seamă băncile străine lucrează cu capitaluri aduse din Viena, Buda-Pes­ta şi Berlin. Ei aranjază afacerile ast­fel ca înainte de finele anului să plă­tească cea mai mare parte din datoriile ce au in străinătate. De altfel aces­ta e bazat pe înlesnirile ce găsesc bancherii de a se acoperi uşor graţie exportului de cereale ce de regulă se face toamna. In anul acesta din cauza răsboiului din­tre Turcia şi Italia, cele mai multe va­poare, care veniau înainte în porturile noastre sunt întrebuinţate de Italia pen­tru a face transporturile de trupe şi ma­terial In Tripolitania, mai toată flota co­mercială italiană e întrebuinţată în acest scop. Vasele de comerţ a celorlaite sta­te fie că sunt mult căutate de lipsă de concurenţe, fie că au oare­care riscuri la trecerea prin Dardanele au rădicat navlul (preţul de­­transport) la dublu de cât se plătia in anii precedenţi. Mai adă­ugaţi apoi că din cauza timpului nefavo­rabi, cerealele noastre parte nu sunt treerate, parte sunt umede şi deci im­proprii pentru export şi veţi găsi cauze­le pentru care nu se face export. Con­secinţa este că proprietarii şi arendaşii cari aveau de plătit bancherilor nu se pot ţine de angajament şi deci cer amî­­nări. Bine­înţeles că ei rămân debitori buni, pentru ori­cât de rău a făcut ploile recolta anului a fost peste medioc­ră, marfă există dar nu se poate vinde. Logic ar fi deci ca toţi a­­ceştia să fie păsuiţi până se va pu­tea vinde marfa. Dar bancherii şi în special băncile cu capital străin nu pot aştepta. Chestia capita­lurilor streine Asupra acestei chestiuni d. Marinescu ne-a făcut următoarele întemeiate de­­claraţiuni: Aci e locul să arătăm pericolul ce constitue pentru ţara noastră aceste capitaluri străine. Ele în general vin în vederea speculaţi­­unei; nimic nu le leagă nici de interesele ţărilor unde vin, nici de acelea ale clienţilor, căci ce comu­nitate de interese poate lega pe bancherul internaţional din Buda­pesta, cu debitorul din ţara noas­tră ? N’am avut noi exemplul e­­vident, cînd cu criza financiară a țării noastre din 1900­­­1, cînd Sta­tul român a fost nevoit să plă­tească 7 la sută la cele 180,000,000 împrumutate pentru acoperirea da­toriei flotante contractată pe bonuri de tezaur și cari erau să se pro­testeze la Berlin ? Dar cite clauze draconiene ni se pusese ca condiţiuni a efectu­­ărei acestui împrumut ? De aci poate ori cine vedea că străinii ne iubesc cit pot să cîştige după urma noastră. Pentru ei suntem o ţară cu resurse imense, atît cit ei pot trage foloase din acele re­surse. Cînd bate un mic vînt con­trar, în loc să ajute la resolvarea crizei, dezertează şi se duc aiurea unde sunt mai bine remuneraţi. Aceste sunt fapte positive, fără nici o idee şovinistă. Şi pentru a remedia această stare rea, câţiva bărbaţi cu vază ai ţării noastre au căutat şi caută să naţionali­sese cap Halul nostru, să înar­­i­mese munca şi capitalul naţional la întreprinderi productive, aşa în­cit cu timpul să ne emancipăm de tutela, străinilor. Paul cel mare este că nu toţi oamenii noştri de Stat înţeleg lucrurile astfel şi am văzut cu regret că începuturile frumoase au fost combătute şi per­secutate de aceia cari aveau da­toria morală de a le încuraja. Lupta contra Băncilor româneşti Ca exemplu vă pot da campa­nia ocultă ce se duce şi azi de către financiarii streini în contra Băncilor româneşti. Vedeţi ce s’a întîmplat în ultimul timp la Bursa din Bucureşti. De­oarece cea mai mare instituţiune de credit, formată cu capital românesc, voia să-şi mă­rească capitalul, a început lupta o­­cultă în contra ei. S’a început o campanie de distrugere servindu-se de jurnale cari susţin interesele odioase în contra streinilor, ba încă din ură politică oarbă s'a adus a­­cuzaţiuni şi într’un jurnal de par­tid, fapt care, ca român, m’a măhnit adînc. Consecinţa acestor atacuri începute încă din luna August n’a produs nici un efect atuncea. Cu ocazia crizei ultime aceşti intere­saţi erau la largul lor şi aşa se explică cum acţiunile Băncilor for­mat cu capital naţional: Bănca de Scont, Agricola, Românească, au su­ferit scăderi simţitoare. Mi s’a co­municat că acţiunile acestor insti­­tuţiuni n’a au fost primite la nici o Bancă streină,­­şi de aci scăderea. Situaţia se va ameliora în curând Reîntorcându-ne la chestiunea pusă de dv., vă declar că starea actuală nu este desperată. Am tre­cut prin crize mai mari ca acum. In 1900- 1901, am avut scontul la Banca Naţională la 8%, un stoc metalic de 30 milioane, o circula­ţie fiduciară de 80,000,000 defe­­renţă de curs de 4 -5°/0 asupra tratelor, un buget al Statului cu deficit şi cu ameninţare din partea streinătăţei de a ne protesta bo­nurile de tezaur şi cu toate astea ţara a învaţat multe, dar a scapat. Acum avem bugetul Statului cu escedente de 100 milioane, aface­rile de scont se fac regulat la Banca Naţională, scontul pănă azi e 5°/0, atât cât e la Viena şi Ber­lin, Banca Naţională are un stoc metalic de 250 milioane, circulaţia de bilete e de aproape o jumătate de miliard, marfă avem de desfă­cut, aşa încât criza e mai mult provocată de­cât firească". * Din toate aceste constatăm, pe fapte reale, că actuala criză va fi de foarte scurtă durată. Situaţia se va îmbunătăţi cît de curînd, şi de aceia sfătuim lumea să nu-şi retragă sumele depuse pe la dife­rite instituţii, căci riscă a pierde venituri sigure, de­oare­ce nimic nu poate fi îngrijitor pentru noi. Rep. De Inchiriet Strada Lascar Catargi 5 foastă Ro­mână 2 apartamente a 3 odăi sus și sufragerie, plus atenanse în subsol, apă canal. A se adresa d-nei Unter Păcurari 87­1 MIŞCAREA Ultime informaţii In zil­ele de 4—7 octombrie, va a­­vea loc la Galaţi al 8-lea congres al a­­sociaţiei române, pentru înaintarea şi răs­­pindirea ştiinţelor. Se vor face comunicări din cele mai mai importante în toate raporturile ştiin­ţifice. Din Iaşi va vorbi num­it d. I.­ Pe­­retz. Preşedintele asociaţiei e­d. Ţiţeica, şi secretar general d. dr. C. I.­­strati.­­ D. A. Ionesco, profesor la şcoala de meserii din localitate va fi numit supli­nitor la catedra de geometrie descrip­tivă a d-lui inginer Corban, iar d. Sta­­nilescu la catedra de tehnologie şi fizică industrială.­­ Din cauza deranjerii conducte prin­cipale de apa, aceasta va fi oprită încă vre-o cîte­va zile. Fiind strînsa în bazenuri o mare can­titate de apă, aceasta va continua să fie distribuită dimineața de la 7—­9 și seara de la 6 — 8. ® In ziua deschiderei parlamentului, va avea loc la Bucureşti, un congres al tuturor funcţionarilor c. f. r. a In vederea creierei unei asociaţii toţi absolvenţii şcolilor superioare de co­merţ din întreaga ţară, sunt rugaţi să-şi trimită cel mai curînd adresele lor d-lui P. Tomescu, str. Elena­ Cuza 37, Bucu­reşti. * încercare de sinucidere. — Eri a încercat să se sinucidă trăgîndu-­şi un foc de revolver in inimă, d-na Alexandrina Popovicî din str. Stihi. Cauzele nu se cunosc încă. Se spune însă că a fost împinsă la a­­cest act disperat din cauza perchiziţiei ce i s’a făcut de către poliţie in urm­a unui denunţ că ar fi dosit nişte lucruri de la o cunoscută. In stare gravă a fost internata la spi­talul Sf. Spiridon. ® D- dr. Haralamb, medicul şef al c. f. r., a inspectat ori­giniile circumscrip­ţiei Moldova. Cu trenul de 8.15 dimineaţă d-sa a pă­răsit Iaşul, plecînd spre Bucureşti* ® Trupa de operetă Grigoriu va juca în astă seară o premieră : «Dușmanul femeilor» de Eysler. Mîine seară „Contele de Luxemburg". ® Cu începere de astăzi 1 Octombrie, toate farmaciile se vor închide la orele 10 seara. ® La prefectura județului s’a primit următoarea circulară din partea minis­terului de interne . Conform mijlocirii ce ne face I. P. S. S. Mitropolitul Primat, preşedintele co­mitetului central de sub patronajul MM. II. Regele şi Regina, pentru ajutorul incendiaţilor şi fundaţilor din ţară, avem onoare a vă ruga să bine­voiţi a lua măsuri, ca din veniturile judeţului şi co­munelor să se destine cite o sumă oare­care, pentru fondul de ajutor al acestui comitet, care în­totdeauna şi mai ales acum cu prilejul marilor dezastre pri­cinuite de inundaţiuni, vine in ajutorul multor victime. Banii destinaţi in acest scop se vor vărsa cit mai neîntîrziat la administra­ţia financiară respectiva pe numele si la dispoziţia comitetului central căreia­­i se va trimite şi recipisa cuvenită. ® D. Aritonovici, directorul Băncei Naţionale din Botoşani, a obţinut un con­cediu de două luni cu începere de azi. ® In urna intervenţei d. Şaraga—re­prezentantul librăriei Autorii* Romîni de peste drum de Tuft'd—d-nii directori ai şcolii Normale şi Seminarul Veniamin Kostache au admis ca elevii acestor şcoli să aibă liber odată In mijlocul săptâmî­­nei pentru procurarea de cărţi libere etc. * Universitare. Astăzi are loc la Fa­­cultatea de drept examinarea candidaţi­lor de Istoria Dreptului cu dl. profesor I. Cerchez, ce-a fost suplinit pănă acum de dl. Popodici Albert Taşcă. — Înscrierile la Chimia Agricolă şi Industrială alipită pe lângă Facultatea de ştiinți încep de la 1 Octombrie şi ţin pănă la 15 Octombrie, la şe­fl labo­ratorului de chimie minerală. Cursurile ţin 2 ani după care se vor elibera dip­lome. Se primesc studenţi cu 8 şi 4 clase gimnaziale. Pentru lucrările practice Co­muna Iași a acordat un t teren în comu­na Galata. „H­E­L­E­N­E“ Magasin da Mode şi Furnituri Iaşi, Str. Lăpuşneanu 30 Anunţă că revenită din străinătate, a adus de la marile case de mode din Paris, Berlin şi Viena, o varita co­­lecţiune de c călării modele ultimele creaţiuni, cum şi forme negarnisite în toate genurile moderne. Bogat asortată cu toate furniturile de modă : aripi, pene, pleureuse, flori etc. Prețuri extrem de convenabile. Ultima oară București, 2 Octombrie 1912 Concentrarea conserva­toare Buc.­­ Dl. Gh. Cantacuzino a fost chemat telegrafic de la castelul Zamora în vederea tratativelor concentrărei conservatoare. Astăzi după amiază dl. Cantacu­zino a avut o întrevedere cu dl. Tache Ionescu, în urma căreia dl. Cantacuzino a convorbit cu dl. Carp. Tratativele pentru realizarea con­centrărei vor dura şi mîni, iar Mercuri se va da o soluţie defi­nitivă. Resboiul din Balcani Mobilizările Serbiei şi Greciei. —Ciocni­rile de la graniţa muntenegreană. Buc.—Armata sîrbă va fi îm­părţită în 3 corpuri de armată. Comanda armatei o va avea Re­gele Petru, mobilizarea trupelor s’a terminat, toţi rezerviştii au respuns ordinilor de chemare. * Mobilizarea armatei Greceşti s’a terminat în 3 zile. Sunt sub arme un număr de 120.000 oameni. Concentrarea trupelor la graniţa turcească se face pe două căi: pe calea ferată între Pireu-Larisa şi pe apă cu vapoarele între Larisa şi Volo.* Trupele turceşti de la graniţă au reuşit să isgonească pe mun­tenegrenii din localitatea Cusinghe la depărtare de 6 km. de graniţa muntenegrului. Ziarele anunţă că respunsul Por­­ţei la demersurile puterilor e de­favorabil. Resboiul din Balcani e inevitabil. Universitatea populară Bucureşti. — In sala Ateneului s’a­ deschis aseară la orele 9 cursu­rile Universităţei populare sub pre­­şidenţia d-lui Spiru Haret. A vorbit d. profesor Rădulescu. Criza financiară Bucureşti. — In urma situaţiei extrem de grave din Balcani, ex­portul nostru sufere mari pagube. In porturile Dunărene, afacerile au stagnat. Cerealiştii din România şi în special cei din Brăila şi Galaţi, perd mari sume de bani. ! E de nădăjduit, zice acest ziar, că guvernul turcesc va şti să des­cifreze aceasta nota şi material­mente şi moraliceşte şi va înţelege că aceasta comunicare ce o pri­meşte în astfel de limbaj. Dacă Turcia nu-l va pricepe, atunci tu­nul va avea cuvîntul. Credite votate pen­tru armata sîrbă Belgrad. —Sezi­unea extraordinară a Scupcinei s'a închis după ce s'au votat proectele de credit pentru ar­mată în sumă de 44,800,000 di­nari, precum și legea moratoriului. Monitorul Oficial publică un ucaz regal prin care principele Ar­setau e numit colonel de cavalerie și a­­ghiotant de onoare al Regelui ca și prințul Gheorghe. Luptele dintre turci şi muntenegreni — Victoriile muntenegrenilor.— Cuceri­rea oraşului Podgoriţa. Podgoritza.—Ştiri sosite aci spun că Muntenegrenii au luat oraşul Bjelopolje pe apa Lim. In Vilaietul Jenibazar, în Serbia Veche, munte­negrenii au stabilit provizoriu au­toritatea muntenegreană în oraşul cucerit Podgoriţa. * (Oficial). După o luptă ce a ţi­nut din revărsatul zorilor pînă la orele 4 p. m. armata de nord de sub conducerea generalului Vukotici a ocupat oraşul Bjelopolje. Popula­ţia sîrbească a oraşului a salutat cu entuziasm pe muntenegreni. Un serviciu divin a fost celebrat în să­nătatea regelui Nikita. Acţiunea flotei tur­ceşti în Marea Neagră Buc. — Incrucişătoarele turceşti Barbarosa şi Laragh­in însoţite de 6 torpiloare, au primit ordinul să treacă în Marea Neagră şi să a­­tace portul Burgas. Accidentul unui ofiţer aviator bulgar Buc. — Un ofiţer aviator bulgar care a executat ori un sbor la So­fia a căzut victima unui accident, rănindu-se mortal. Pacea turco-italiană — Presa italiană și ruperea tra­tativelor de pace — Quinchi.—Negocierele italo-turce n’au fost întrerupte pînă acum. Din partea Turciei se observă oarecare optimism. Timpul fixat pentru tra­tative expirînd astă-seară, a fost prelungit pînă Marţi seara. Roma. — Ziarul „Tribuna“ după ce a amintit că Italia a făcut pen­tru încheerea păcei tot ce era com­patibil cu onoarea-i naţională a­­daugă că ultimatul Italiei trebue să fi fost comunicat Sîmbătă dimineaţă fiduciarilor turci. Statele balcanice trimit Portei un ultimatum Constantinopol. Ambasadele reîn­­noesc stăruitor pe lângă Poartă demersurile spre a­­ obţine punerea în libertate a vaselor greceşti cu în­cărcătură streină. * Belgrad. Guvernul sârbesc a re­mis aseară ministrului Austro- Ungar respunsul seu la demersul austrorus, precum şi o copie a notei sârbeşti prin care dorinţele guvernului din Belgrad sunt adu­se la cunoştinţa Porţei. Aceste do­rinţe nau forma unui ultimatum dar depăşesc cadrul reformelor pre­văzute de art. 23 al tratatului din Berlin. * Sofia. Răspunsul la demersul austro rus a fost remis astăse arfi. Tot astă­zi s’a remis și nota către Turcia. Răspun­sul ar fi redactat după cât se afirmă din loc competinte într’un ton demn dar ar conţine cereri pentru vilaetele europene din Turcia care după părerea generală nu vor putea fi admise la Poartă. * Atena.­O notă a fost remisă a­­seară legațiunei turcești. De închiriet De la St. Dimitrie, casele din str. Albă No. 29, ocupate ac­tualmente de dl. Profesor Universitar I. Băr­bulescu. A se adresa d-lui G. Balais stradela Albă No. 4. HYGEIA APA DE MASĂ NATURALA recomandată de toate Somităţile Medi­cale atît din ţară cit şi din străinătate ca cea mai bună pentru combaterea hoa­ţelor de Stomac, Ficat, Pinichi, Guta, Indigestie, etc. etc. PREMIATA LA EXPOZIŢIA HIGIENICA DIN PARIS 1911 cu Medalia de Aur, insigna Crucei şi Diploma de Onoare. BRUXELLES ŞI PARIS 1910 cu Medalia de Aur De vînzare la toate Drogu­riile, larma­­ile, Restaiale d­oin Meag. de Curant.

Next