Mişcarea, octombrie 1912 (Anul 4, nr. 217-241)
1912-10-02 / nr. 217
Avem criza financiară la Iaşi ? Ce spune d. Marinescu, directorul „Băncei Naţionale46 Faţă de situaţiunea îngrijitoare şi de proporţiile intr'adevăr extraordinare ce a a luat-o criza financiară din piaţa Iaşului şi faţă de versiunile lansate pe piaţă, ne-am adresat d-lui C. Marinescu directorul Băncei Naţionale de la care am obţinut următoarele constatări asupra cărora atragem atenţiunea tuturora. Situaţia nu-i alarmanta .Întrebând pe dl. director care este situaţia actuală a pieţii financiare, d-sa ne-a dat următoarele interesante şi exacte amănunte, corespunzătoare situaţiei de azi: --r- „Starea actuală a pieţii, este rea, dar nu alarmantă şi această stare se datoreşte întâi nesiguranţei politice din cauza rasboiului din Balcani, al 2lea faptului ca nu se pot exporta produsele solului nostru. In adevăr cei mai mulţi bancheri şi mai cu seamă băncile străine lucrează cu capitaluri aduse din Viena, Buda-Pesta şi Berlin. Ei aranjază afacerile astfel ca înainte de finele anului să plătească cea mai mare parte din datoriile ce au in străinătate. De altfel acesta e bazat pe înlesnirile ce găsesc bancherii de a se acoperi uşor graţie exportului de cereale ce de regulă se face toamna. In anul acesta din cauza răsboiului dintre Turcia şi Italia, cele mai multe vapoare, care veniau înainte în porturile noastre sunt întrebuinţate de Italia pentru a face transporturile de trupe şi material In Tripolitania, mai toată flota comercială italiană e întrebuinţată în acest scop. Vasele de comerţ a celorlaite state fie că sunt mult căutate de lipsă de concurenţe, fie că au oarecare riscuri la trecerea prin Dardanele au rădicat navlul (preţul detransport) la dublu de cât se plătia in anii precedenţi. Mai adăugaţi apoi că din cauza timpului nefavorabi, cerealele noastre parte nu sunt treerate, parte sunt umede şi deci improprii pentru export şi veţi găsi cauzele pentru care nu se face export. Consecinţa este că proprietarii şi arendaşii cari aveau de plătit bancherilor nu se pot ţine de angajament şi deci cer amînări. Bineînţeles că ei rămân debitori buni, pentru oricât de rău a făcut ploile recolta anului a fost peste mediocră, marfă există dar nu se poate vinde. Logic ar fi deci ca toţi aceştia să fie păsuiţi până se va putea vinde marfa. Dar bancherii şi în special băncile cu capital străin nu pot aştepta. Chestia capitalurilor streine Asupra acestei chestiuni d. Marinescu ne-a făcut următoarele întemeiate declaraţiuni: Aci e locul să arătăm pericolul ce constitue pentru ţara noastră aceste capitaluri străine. Ele în general vin în vederea speculaţiunei; nimic nu le leagă nici de interesele ţărilor unde vin, nici de acelea ale clienţilor, căci ce comunitate de interese poate lega pe bancherul internaţional din Budapesta, cu debitorul din ţara noastră ? N’am avut noi exemplul evident, cînd cu criza financiară a țării noastre din 19001, cînd Statul român a fost nevoit să plătească 7 la sută la cele 180,000,000 împrumutate pentru acoperirea datoriei flotante contractată pe bonuri de tezaur și cari erau să se protesteze la Berlin ? Dar cite clauze draconiene ni se pusese ca condiţiuni a efectuărei acestui împrumut ? De aci poate ori cine vedea că străinii ne iubesc cit pot să cîştige după urma noastră. Pentru ei suntem o ţară cu resurse imense, atît cit ei pot trage foloase din acele resurse. Cînd bate un mic vînt contrar, în loc să ajute la resolvarea crizei, dezertează şi se duc aiurea unde sunt mai bine remuneraţi. Aceste sunt fapte positive, fără nici o idee şovinistă. Şi pentru a remedia această stare rea, câţiva bărbaţi cu vază ai ţării noastre au căutat şi caută să naţionalisese cap Halul nostru, să înarimese munca şi capitalul naţional la întreprinderi productive, aşa încit cu timpul să ne emancipăm de tutela, străinilor. Paul cel mare este că nu toţi oamenii noştri de Stat înţeleg lucrurile astfel şi am văzut cu regret că începuturile frumoase au fost combătute şi persecutate de aceia cari aveau datoria morală de a le încuraja. Lupta contra Băncilor româneşti Ca exemplu vă pot da campania ocultă ce se duce şi azi de către financiarii streini în contra Băncilor româneşti. Vedeţi ce s’a întîmplat în ultimul timp la Bursa din Bucureşti. Deoarece cea mai mare instituţiune de credit, formată cu capital românesc, voia să-şi mărească capitalul, a început lupta ocultă în contra ei. S’a început o campanie de distrugere servindu-se de jurnale cari susţin interesele odioase în contra streinilor, ba încă din ură politică oarbă s'a adus acuzaţiuni şi într’un jurnal de partid, fapt care, ca român, m’a măhnit adînc. Consecinţa acestor atacuri începute încă din luna August n’a produs nici un efect atuncea. Cu ocazia crizei ultime aceşti interesaţi erau la largul lor şi aşa se explică cum acţiunile Băncilor format cu capital naţional: Bănca de Scont, Agricola, Românească, au suferit scăderi simţitoare. Mi s’a comunicat că acţiunile acestor instituţiuni n’a au fost primite la nici o Bancă streină,şi de aci scăderea. Situaţia se va ameliora în curând Reîntorcându-ne la chestiunea pusă de dv., vă declar că starea actuală nu este desperată. Am trecut prin crize mai mari ca acum. In 1900- 1901, am avut scontul la Banca Naţională la 8%, un stoc metalic de 30 milioane, o circulaţie fiduciară de 80,000,000 deferenţă de curs de 4 -5°/0 asupra tratelor, un buget al Statului cu deficit şi cu ameninţare din partea streinătăţei de a ne protesta bonurile de tezaur şi cu toate astea ţara a învaţat multe, dar a scapat. Acum avem bugetul Statului cu escedente de 100 milioane, afacerile de scont se fac regulat la Banca Naţională, scontul pănă azi e 5°/0, atât cât e la Viena şi Berlin, Banca Naţională are un stoc metalic de 250 milioane, circulaţia de bilete e de aproape o jumătate de miliard, marfă avem de desfăcut, aşa încât criza e mai mult provocată decât firească". * Din toate aceste constatăm, pe fapte reale, că actuala criză va fi de foarte scurtă durată. Situaţia se va îmbunătăţi cît de curînd, şi de aceia sfătuim lumea să nu-şi retragă sumele depuse pe la diferite instituţii, căci riscă a pierde venituri sigure, deoarece nimic nu poate fi îngrijitor pentru noi. Rep. De Inchiriet Strada Lascar Catargi 5 foastă Română 2 apartamente a 3 odăi sus și sufragerie, plus atenanse în subsol, apă canal. A se adresa d-nei Unter Păcurari 871 MIŞCAREA Ultime informaţii In zilele de 4—7 octombrie, va avea loc la Galaţi al 8-lea congres al asociaţiei române, pentru înaintarea şi răspindirea ştiinţelor. Se vor face comunicări din cele mai mai importante în toate raporturile ştiinţifice. Din Iaşi va vorbi numit d. I. Peretz. Preşedintele asociaţiei ed. Ţiţeica, şi secretar general d. dr. C. I.strati. D. A. Ionesco, profesor la şcoala de meserii din localitate va fi numit suplinitor la catedra de geometrie descriptivă a d-lui inginer Corban, iar d. Stanilescu la catedra de tehnologie şi fizică industrială. Din cauza deranjerii conducte principale de apa, aceasta va fi oprită încă vre-o cîteva zile. Fiind strînsa în bazenuri o mare cantitate de apă, aceasta va continua să fie distribuită dimineața de la 7—9 și seara de la 6 — 8. ® In ziua deschiderei parlamentului, va avea loc la Bucureşti, un congres al tuturor funcţionarilor c. f. r. a In vederea creierei unei asociaţii toţi absolvenţii şcolilor superioare de comerţ din întreaga ţară, sunt rugaţi să-şi trimită cel mai curînd adresele lor d-lui P. Tomescu, str. Elena Cuza 37, Bucureşti. * încercare de sinucidere. — Eri a încercat să se sinucidă trăgîndu-şi un foc de revolver in inimă, d-na Alexandrina Popovicî din str. Stihi. Cauzele nu se cunosc încă. Se spune însă că a fost împinsă la acest act disperat din cauza perchiziţiei ce i s’a făcut de către poliţie in urma unui denunţ că ar fi dosit nişte lucruri de la o cunoscută. In stare gravă a fost internata la spitalul Sf. Spiridon. ® D- dr. Haralamb, medicul şef al c. f. r., a inspectat originiile circumscripţiei Moldova. Cu trenul de 8.15 dimineaţă d-sa a părăsit Iaşul, plecînd spre Bucureşti* ® Trupa de operetă Grigoriu va juca în astă seară o premieră : «Dușmanul femeilor» de Eysler. Mîine seară „Contele de Luxemburg". ® Cu începere de astăzi 1 Octombrie, toate farmaciile se vor închide la orele 10 seara. ® La prefectura județului s’a primit următoarea circulară din partea ministerului de interne . Conform mijlocirii ce ne face I. P. S. S. Mitropolitul Primat, preşedintele comitetului central de sub patronajul MM. II. Regele şi Regina, pentru ajutorul incendiaţilor şi fundaţilor din ţară, avem onoare a vă ruga să binevoiţi a lua măsuri, ca din veniturile judeţului şi comunelor să se destine cite o sumă oarecare, pentru fondul de ajutor al acestui comitet, care întotdeauna şi mai ales acum cu prilejul marilor dezastre pricinuite de inundaţiuni, vine in ajutorul multor victime. Banii destinaţi in acest scop se vor vărsa cit mai neîntîrziat la administraţia financiară respectiva pe numele si la dispoziţia comitetului central căreiai se va trimite şi recipisa cuvenită. ® D. Aritonovici, directorul Băncei Naţionale din Botoşani, a obţinut un concediu de două luni cu începere de azi. ® In urna intervenţei d. Şaraga—reprezentantul librăriei Autorii* Romîni de peste drum de Tuft'd—d-nii directori ai şcolii Normale şi Seminarul Veniamin Kostache au admis ca elevii acestor şcoli să aibă liber odată In mijlocul săptâmînei pentru procurarea de cărţi libere etc. * Universitare. Astăzi are loc la Facultatea de drept examinarea candidaţilor de Istoria Dreptului cu dl. profesor I. Cerchez, ce-a fost suplinit pănă acum de dl. Popodici Albert Taşcă. — Înscrierile la Chimia Agricolă şi Industrială alipită pe lângă Facultatea de ştiinți încep de la 1 Octombrie şi ţin pănă la 15 Octombrie, la şefl laboratorului de chimie minerală. Cursurile ţin 2 ani după care se vor elibera diplome. Se primesc studenţi cu 8 şi 4 clase gimnaziale. Pentru lucrările practice Comuna Iași a acordat un t teren în comuna Galata. „HELENE“ Magasin da Mode şi Furnituri Iaşi, Str. Lăpuşneanu 30 Anunţă că revenită din străinătate, a adus de la marile case de mode din Paris, Berlin şi Viena, o varita colecţiune de c călării modele ultimele creaţiuni, cum şi forme negarnisite în toate genurile moderne. Bogat asortată cu toate furniturile de modă : aripi, pene, pleureuse, flori etc. Prețuri extrem de convenabile. Ultima oară București, 2 Octombrie 1912 Concentrarea conservatoare Buc. Dl. Gh. Cantacuzino a fost chemat telegrafic de la castelul Zamora în vederea tratativelor concentrărei conservatoare. Astăzi după amiază dl. Cantacuzino a avut o întrevedere cu dl. Tache Ionescu, în urma căreia dl. Cantacuzino a convorbit cu dl. Carp. Tratativele pentru realizarea concentrărei vor dura şi mîni, iar Mercuri se va da o soluţie definitivă. Resboiul din Balcani Mobilizările Serbiei şi Greciei. —Ciocnirile de la graniţa muntenegreană. Buc.—Armata sîrbă va fi împărţită în 3 corpuri de armată. Comanda armatei o va avea Regele Petru, mobilizarea trupelor s’a terminat, toţi rezerviştii au respuns ordinilor de chemare. * Mobilizarea armatei Greceşti s’a terminat în 3 zile. Sunt sub arme un număr de 120.000 oameni. Concentrarea trupelor la graniţa turcească se face pe două căi: pe calea ferată între Pireu-Larisa şi pe apă cu vapoarele între Larisa şi Volo.* Trupele turceşti de la graniţă au reuşit să isgonească pe muntenegrenii din localitatea Cusinghe la depărtare de 6 km. de graniţa muntenegrului. Ziarele anunţă că respunsul Porţei la demersurile puterilor e defavorabil. Resboiul din Balcani e inevitabil. Universitatea populară Bucureşti. — In sala Ateneului s’a deschis aseară la orele 9 cursurile Universităţei populare sub preşidenţia d-lui Spiru Haret. A vorbit d. profesor Rădulescu. Criza financiară Bucureşti. — In urma situaţiei extrem de grave din Balcani, exportul nostru sufere mari pagube. In porturile Dunărene, afacerile au stagnat. Cerealiştii din România şi în special cei din Brăila şi Galaţi, perd mari sume de bani. ! E de nădăjduit, zice acest ziar, că guvernul turcesc va şti să descifreze aceasta nota şi materialmente şi moraliceşte şi va înţelege că aceasta comunicare ce o primeşte în astfel de limbaj. Dacă Turcia nu-l va pricepe, atunci tunul va avea cuvîntul. Credite votate pentru armata sîrbă Belgrad. —Seziunea extraordinară a Scupcinei s'a închis după ce s'au votat proectele de credit pentru armată în sumă de 44,800,000 dinari, precum și legea moratoriului. Monitorul Oficial publică un ucaz regal prin care principele Arsetau e numit colonel de cavalerie și aghiotant de onoare al Regelui ca și prințul Gheorghe. Luptele dintre turci şi muntenegreni — Victoriile muntenegrenilor.— Cucerirea oraşului Podgoriţa. Podgoritza.—Ştiri sosite aci spun că Muntenegrenii au luat oraşul Bjelopolje pe apa Lim. In Vilaietul Jenibazar, în Serbia Veche, muntenegrenii au stabilit provizoriu autoritatea muntenegreană în oraşul cucerit Podgoriţa. * (Oficial). După o luptă ce a ţinut din revărsatul zorilor pînă la orele 4 p. m. armata de nord de sub conducerea generalului Vukotici a ocupat oraşul Bjelopolje. Populaţia sîrbească a oraşului a salutat cu entuziasm pe muntenegreni. Un serviciu divin a fost celebrat în sănătatea regelui Nikita. Acţiunea flotei turceşti în Marea Neagră Buc. — Incrucişătoarele turceşti Barbarosa şi Laraghin însoţite de 6 torpiloare, au primit ordinul să treacă în Marea Neagră şi să atace portul Burgas. Accidentul unui ofiţer aviator bulgar Buc. — Un ofiţer aviator bulgar care a executat ori un sbor la Sofia a căzut victima unui accident, rănindu-se mortal. Pacea turco-italiană — Presa italiană și ruperea tratativelor de pace — Quinchi.—Negocierele italo-turce n’au fost întrerupte pînă acum. Din partea Turciei se observă oarecare optimism. Timpul fixat pentru tratative expirînd astă-seară, a fost prelungit pînă Marţi seara. Roma. — Ziarul „Tribuna“ după ce a amintit că Italia a făcut pentru încheerea păcei tot ce era compatibil cu onoarea-i naţională adaugă că ultimatul Italiei trebue să fi fost comunicat Sîmbătă dimineaţă fiduciarilor turci. Statele balcanice trimit Portei un ultimatum Constantinopol. Ambasadele reînnoesc stăruitor pe lângă Poartă demersurile spre a obţine punerea în libertate a vaselor greceşti cu încărcătură streină. * Belgrad. Guvernul sârbesc a remis aseară ministrului Austro- Ungar respunsul seu la demersul austrorus, precum şi o copie a notei sârbeşti prin care dorinţele guvernului din Belgrad sunt aduse la cunoştinţa Porţei. Aceste dorinţe nau forma unui ultimatum dar depăşesc cadrul reformelor prevăzute de art. 23 al tratatului din Berlin. * Sofia. Răspunsul la demersul austro rus a fost remis astăse arfi. Tot astăzi s’a remis și nota către Turcia. Răspunsul ar fi redactat după cât se afirmă din loc competinte într’un ton demn dar ar conţine cereri pentru vilaetele europene din Turcia care după părerea generală nu vor putea fi admise la Poartă. * Atena.O notă a fost remisă aseară legațiunei turcești. De închiriet De la St. Dimitrie, casele din str. Albă No. 29, ocupate actualmente de dl. Profesor Universitar I. Bărbulescu. A se adresa d-lui G. Balais stradela Albă No. 4. HYGEIA APA DE MASĂ NATURALA recomandată de toate Somităţile Medicale atît din ţară cit şi din străinătate ca cea mai bună pentru combaterea hoaţelor de Stomac, Ficat, Pinichi, Guta, Indigestie, etc. etc. PREMIATA LA EXPOZIŢIA HIGIENICA DIN PARIS 1911 cu Medalia de Aur, insigna Crucei şi Diploma de Onoare. BRUXELLES ŞI PARIS 1910 cu Medalia de Aur De vînzare la toate Droguriile, larmaile, Restaiale doin Meag. de Curant.