Mişcarea, octombrie 1912 (Anul 4, nr. 217-241)

1912-10-26 / nr. 238

­• * / V ANUL IV No. 238 Redacţia şi Administraţia Iaşi, Strada Păcurari No. 8. Saloanele Ciobului Liberal ABONAMENTE In ţară pe un an.....................20 lei In străinătate pe un an . . . 40 Preoţi şi învăţătorii rurali . . 50°/o Candidaţii Partidului naţional-liberal DIN IAŞI N Gane Gh­. Săndulescu COL. I SENAT COL. I CAMERA C. Stere Al. Al. Gheorghiu C. Crupenschi Grig. Demetrescu COL. II CAMERA Gh. Gh. Mîrzescu Th. Vasiliu M. Tomida C. Chilimoglu X. L. Eraclide I. Botez COL. III CAMERA M. Carp COL. II SENAT C. Climescu Dr. St. Fossa Căpit. Gh. Costandache COL. UNIVERSITAR Dr. M. Manicatide dicările României — fapt care se va vedea in conferinţa europeană ce va avea loc în curând. Ori­cum, ceia­ ce putem constata cu mulţumire, este apropiata înce­tare a războiului din orient. Ori­ce sar spune, războiul acesta a cau­zat mari neajunsuri nu numai în statele balcanice, dar şi în centrele mari europene, cari, din cauza răz­boiului, şi-au mărginit operaţiunile restrîngîndu-şi raporturile economice ,jfi financiare ce le aveau cu statele balcanice. De aici a urmat şi criza finan­ciară care, in mod silit, s’a resim­ţit şi la noi din cauza războiului, şi care va înceta definitiv de indata ce pacea va fi încheiată. Aşa­dar şi din acest punct de vedere noi primim ştirea de ieri cu mulţumire, pentru că ea va limpezi şi la noi o situaţie care la un mo­ment dat a luat proporţii îngriji­toare. In campanie electorala —«-«#$+---­ Stabilindu-se lista candidaţilor de către tustrele partidele politice, Iaşul şi-a deschis noua campanie electorală, în vederea apropiatelor alegeri generale. Prin această campanie electora­lă, faţă de­­schimbarea de regim şi faţă de evenimentele actuale, nu se înţelege de­cât o luptă loială, o luptă care se va da pe calea cea mai cinstită, bazată numai pe simpatia şi încrederea de care se bucură candidaţii fixaţi printre a­­legători. Adică o luptă care să nu aibă nimic comun cu lupta dispe­rată, cu violenţele, ilegalităţile şi arbitrariile ce le-a sâvlrşit In tre­cutele alegeri generale fostul regim conservator, care va ocupa cea mai urâtă pagină In cartea politicei ro­mân­eşti. Actuala campanie electorală se dă în condiţiuni cu totul normale. Lupta, cum spuneam mai sus, se bazează pe tăria personală a can­didaţilor, pe simpatiile de care se bucură şi pe Încrederea ce o in­spiră alegătorilor. In acest sens au fost înţelese de noi. Întotdeauna luptele electorale şi în acest sens a înţeles să intreţie campania electorală noul regim al colaborărei. Situaţiunea anormală in care a stat politica ţarei noastre sub fostul regim a încetat, fiind­că trebuia să înceteze. Intre domnii Titu Maio­­rescu şi Tache Ionescu s’a stabi­lit un acord care a dobîndit mai multă tărie prin faptul că el se bucură de asentimentul partidului liberal. Faptul acesta a fost măr­turisit de cătră şeful conservatori­lor democraţi la Bucureşti şi de cătră ministrul lucrărilor publice la Iaşi şi In aceste mărturisiri se o­­glindeşte situaţia politică generală. De la centru partidul liberal a dat un comunicat oficial prin care a precizat condiţiunele in care în­ţelege să lupte in alegeri. Prin acel comunicat s’a afirmat că nu există nici un acord între partidul liberal şi guvern şi s’a a­­rătat că, faţă de împrejurările ac­tuale, partidul liberal nu va stin­­jeni Intru nimic acţiunea naţională pe care trebuie s’o susţie guver­nul de astăzi. Rămîne acum ca atitudinea dem­nă şi într’adevărat naţională a par­tidului liberal să fie înţeleasă şi de acei... politicieni cari pînă în prezent au dat dovadă că n’au în­­ţeles’o încă. încetarea Războiului După ştirea pe care a răspân­dit-o „agenţia otomană11, autorizată de guvernul turc, suntem în ajunul încheierii unui armistiţiu. Poarta a şi făcut intervenţiile necesare către cancelariile europene, cerând ca să se stabilească condiţiunile în care se va încheia acest armistiţiu, şi, după cum anunţă telegramele, os­tilităţile între armatele rivale vor înceta. Se constată până acum că tur­cii au suferit mari înfrângeri în luptele ce au urmat — ceia ce în­­samnă succesul statelor creştine din Balcani. Urmează acum ca la sta­bilirea condiţiunelor de împăcare statele balcanice să-şi susţie reven­dicările pentru ca în urmă situaţi­unea în Balcani să fie definitiv lim­pezită. Pe cât se mai anunţă Austria ar fi afirmat că nu admite înche­ierea armistiţiului până ce nu va fi asigurată de revendicările ce le face şi după o telegramă de ieri se mai adaugă că în susţinerea a­­ceasta Austria a angajat şi reven­ DIN SAGA Moartea unui diplomat Un ziar parizian anunță încetarea din viată a Statului-quo, cunoscutul archi-ve­­teran, mort pe câmpiile însângerate ale Balcanilor. Iată necrologul ce-l dă ziarul parisian ." Adine întristatele: Turcia, văduvă Austro-Uţigana, mamă Anglia, soacră au durerea de a vă aduce la cunoş­tinţă încetarea din viaţă a prea iu­bitului lor STATU QUO Diplomat mort în vârstă de 459 ani. Înmormântarea va avea loc in Cimitirul din Asia mică b­ugaţi-vă pentru dineul ! că e dator si organizeze şi serviciul de ambulanţă. In războiul acesta s’au trecut margi­nile sălbătăciei. Perfecţionatele mijloace de ucidere au fost utilizate şi, nu morţi au fost presuraţi pe câmpii, ci carne sângerînda. Mai triumfătoare ca ori cînd ghiulelele au rupt armate întregi şi s’au ameste­cat cu sânge omenesc. Va recunoaşte ori şi cine că ironia zi­arului francez, deşi e făcuta, în mijlocul unor valuri de lacrimi, nu e de loc de­plasată. Ilasul îşi cere drepturile sale, chiar în mijlocul vaetelor. MĂCELUL Ziarele dau descrierea amănunţită a luptei de la Lule Burgas, făcuta de un martor ocular. E greu, chiar după indicaţiile date, să reconstituim cu gândul măcelul Turcilor. S’au vădit acum multe rele, şi poveţi bune pot lua cei ce vor din luptele re­cente. Bulgarii, cu cari deşi n’avem legături de prietenie, ne-au uimit prin vitejia lor;­­iar Turcii, decimaţi, ne-au înduioşat,— însă nu­­ am putut privi cu ochi buni. In ploaia de şrapnele bulgare, stăteau Turcii cu minele în sin,—n’aveau muniţii. In vreme ce armatele turceşti umblau bezmetice, Bulgarii c’o precizie uimitoare îşi conduceau trupele. Părea că sânt la manevre. Cunoşteau perfect toate pozi­ţiile strategice şi, cu precizie, ştiau dis­tanţele trebuitoare. Artileria a avut cel mai mare rol în acest război.—75 la sută din cei căzuţi în luptă au fost zdro­biţi de şrapnele. Bulgarii imediat ce cu­cereau o nouă poziţie îşi aşezau atit de nimerit tunurile şi ochiau atit de bine, că focul lor era fatal Turcilor. După primele ciocniri, Turcii au luat fuga intr’o dezordine înspăimintătoare. i rămîneau pe drum mii de morţi şi rîniţi. Cei rămaşi in viaţă, stinşi de foame, de­­abia se puteau mişca. Cei căzuţi pe cîmp, cu răni uşoare, nu s’au mai ridicat căci foamea şi gerul nopţii acolo i-a împietrit. Se vedeau din loc în loc trăsuri de ambulanţă, dar toate stricate şi fără cai; doctori nu se gă­seau­n lagărul turcesc. Rîniţii se rugau de trecători să le lege braţul strivit sau piciorul străpuns de gloanţe. E foarte blamabilă neglijenţa Turcilor. Dacă se cuvine să se îngrijească un stat de arme şi de tunuri, fără rad­i­al . Opera Dlui Botez Se ştie că d. Gh. Botez a avut ca­priciul de a deveni primar al laşului, capriciu care şi acum cind s’a dove­dit absolut neapt pentru această mi­siune, tot mai persista in ei. fişa, odata cu demisia administra­ri comunale, credeam că d. Botez va fi redus la polul ce i se cuvine, dar din nefericire pentru interesele acestui oropsit oraş, il vedem pe fos­tul primar in fruntea comisiei interi­mare. D-l Botez şi a schimbat titlul, dar a ram­as in aceleaşi atribuţii: un client al trasurei primăriei. ti ram­as sa continue opera de inac­tivitate, căci d. Botez ca primar n’a făcut şi nu face decât sa semneze lucrarie concepute de şefii de servi­cii şi sa încurce treburile. Un exemplu care va trece în dome­niul istoriei, este modul cum a rezol­vat d. Botez chestia lemnelor. Se ştie ca u. Botez voia să-şi facă u­n titlu de glorie din raptul îeftem­­rei lemnelor prin înfiinţarea de depo­zite comunale. Evident, intenţia era bună şi dacă ea ar­e fost transformata in fapt, am fi fost cei uitat cari am fi felicitat pe primar. Dar rezultatul intreprinderei d­lui Botez a luat o forma cu totul cara­ginoasa. intr-adevăr, nu numai că faimoa­sele depozite comunale nu s’au mai infiin­ţat, iar speculatorii au ridicat preţul lemnelor pana la 4 iei 50 bani suta de Kg., dar a ramas chiar pri­măria fara lemne. şcolile primare au fost închise, iar serviciile primăriei erau pe punctul de a fi suspendate din cauza lipsei de „lemne Aşa fiind, d. Botez se poate felicita de succesul obţinut şi poate tocmai acesta este, se vede, motivul pentru care i s’a încredinţat şi pe viitor con­ducerea treburilor comunei. ------------******---------:— PĂRERI ŞI FAPTE Din improvizaţiile lui Carafilaie Atît cit suntem încă în „săptămîna lui Ca­­ragiale“, simţim par­ că o pioasă datorie a vorbi cu cetitorii noştri despre maestrul pe care-l comemorăm, admirindu-i, după atâta vreme de tăcere, neuitatele chipuri ce ni le-a sculptat pentru scenă. Se ştie că în momente de inspiraţie Ca­­ragiale făcea versuri. In glumă, şi in trea­căt, Caragiale versifica uşor, cu aceiaşi lim­pezime cu care îşi aşternua proza, şi ade­sea, în aceste versuri, sclipia cite o ideie tare, cum am văzut în acea serie de pre­ţioase „Fabule“ pe care ie-a publicat în anii din urm­ă, cînd stătea la Berlin. De pe vremea „Moftului Romtu“, apărut acum două­zeci de ani, datează versurile pe cari Ie reproducem mai la vale, versuri in­titulate „fragmente selecte“ şi in care maes­trul satirei şi al humorului romînesc persi­fla şcoala poetică simbolistă în­ prima fază, de sub conducerea d-lui Al. Macedonschi. * O rimă, Muza mea ! o rimă ! A, pentru-o rimă—aș face-o crimă : De fac crima Eu tac rima ! * De ce mă tragi tu de păr, tata, Cînd mama, vai, e depărtată ? * O! Lina mea-i săracă Pribagă Messalina !... Ei și ? Ce’mi pas? dacă Mă bagă mesa Lina ! * VINERI 26 OCTOMBRIE 1912 ZIAR NAȚIONAL LIBERAL SUB DIRECȚIUNEA GOlvIlXKX ZILIHIC comerciale II-a 1 leu. în pagina In pagina IV-a 40 bani. TELEFON 121 — A, de n’aşi fi fost un laş, Mă jur pe lina mea că l’aş... O! dar nici odată n’aş... Nu c’aşi fi laş ! Sunt fin, mi-e naş ! Cu lumea trebui­a fi fin : Nu mi-ar fi naş—nu i-aş fi fin ! Cu aceste improvizări Caragiale a introdus prin „Moftul Român“, în vers ca şi in proză arta jocurilor de cuvinte, artă în care ţineau recordul „,vechii colaboratori ai faimoasei re­viste, neuitatul Toni Bacalbaşa, dr. Ureche, Ranetti, Cuir, ş. a. Ser­lorirea lui Rousseau Dr. Vladimir Ghidionescu care’și face studiile la Geneva, publică in revista saptâm­inală a d-lui Motru un articol in care descrie modul cum a fost serbato­­nt marele Rousseau la Geneva, cu oca­zia bicentenarului naşterii sale. Reproducem partea a doua a acestei descrieri făcuta de câtra dl. V. Ghidio­­nescu, care este un fiu al Iaşului, in dimineaţa zilei de 27 Iunie, a avut loc in Aula Universităţii, şedinţa so­lemna şi pub­ica a Societăţii J. J. Rous­seau. Preşedintele ei, profesorul Bernard Bouvier, salută autorităţile publice şi oaspeţii cari au bine­voit sa participe la aceasta solemnitate. Printre aceştia din urma citam : de profesorul Buirac, rec­torul Academiei din Dijod, scriitorii Dreyfus-Bussac şi Pierre Maurice Mas­son am Paris. După alocuţiunea şefului Departamentului de instrucţie publică, se da cuvin­tul profesorului dela College de France, Georges Renard. Acesta, intr’o cuvintare spirituală şi plină de imagini, evocă citeva puncte cunoscute ale vieţii şi operei lui Nrousseau, şi salută in el, nu atit pe cetăţeanul Genevei, cit şi pe ce­tăţeanul luam. Profesorul de la Univer­sitatea din Strasburg, Schultz-Gera, face un studiu erudit cu privire la întrunrea lui Rousseau asupra marilor scriitori şi ginditori ai Germaniei: Lessing, Kant, Schiller, Goethe, şi alţii, interesante au fost paralelele intre primele poezii ale lui Goethe şi cele din urmă, după ceti­­rea lui Rousseau, precum şi incheerile din comparaţia intre Werther şi Nou­­veile Hsiotse; în fine, el arata minuri­­rea din Contractul social asupra piesei Hoţii de Schiller. semnalez c­u această ocazie, că ar fi şi o alta comparaţie nu mai puţin inte­resanta de făcut, intre un pasagiu din Critica raţiunii practice de Kant, tind acesta vmnsşte despre Imperativul da­toriei, şi intre faimosul pasagiu din E­­mile, asupra Conştiinţei. Kant merge pia acolo, ea îşi schimbă brusc stilul obicinuit, masiv şi rece, şi dovme subt avintul pasagiului din R­ousseau, entu­ziast, întraripat, aproape poetic. Dacă pina acum alţii au vorbit des­pre Rousseau, mai era un singur mijloc ca sa fie lasat sa vorbească el Însuşi: acela de a î se prezenta lucrările sale dramatico-muzicale. De altfel, chiar la serata institutului naţional genovez, am putut asculta, graţie unei delicate cin­­tareţe, citeva romanţe din „Mise­res et consolation de laa vie“, ca „Lucite“ şi „Le beau rosier“. Dar ideia cea mai ni­­merita a fost aceea, de a da reprezen­tam pieselor lui Rousseau, decorul cel mai simplu şi mai grandios, cel mai po­trivit pentru el: natura. Trei zile, cu în­cepere de la 211 lume, s’au reprezentat Pygmalion şi Le Devin du village, pe colina parcului din jurul muzeului Ari­ana, în apropiere de Geneva, subt ra­zele unui frumos amurg de soare, care, înainte de a adormi cu totul pe m­ulţi­­mele lui Mont Blanc, se oglindea în al­­bastrimea Lemanului, şi el parca mai vesel, că se sărbătorea cu atita alai un cintareţ al naturei. Scena, avea drept plan şi culise, boschetele şi castanii par­cului.­ Pygmalion, e propiu zis o scenă lirică, unde muzica nu joacă de­cit rolul de acompaniament succesiv. Fraza vor­bită, e intru­siva, prevestită şi pregătită de fraza muzicala. E un gen care nu şi-a mai găsit imitatori. Rousseau s’a inspi­rat de la melopea greacă, şi a vrut să dea modernilor o idee de declamaţia e­­lină teatrală. In Martie 1770, a făcut cu­noştinţa compozitorului Horace Coiguet, pe care la rugat a-i scrie muzica pen­tru acest poem ce-i avea mai de mult gata. Totuși, 26 da riturnete sunt com­pusa de Rousseau. Pygmalion ne este reprezentat in paroxismul sbuciumului său sufletesc, după ce și-a isprăvit ge­niala opera sculpturală, Galatea. Aceasta, e atât de frumoasă, că el se înamorează de dânsa. Și sub rugâiuia-;

Next