Mişcarea, decembrie 1912 (Anul 4, nr. 266-287)

1912-12-08 / nr. 271

Retragerea din Teatrul­ Naţional a artistei­ societare ITEM GEORGESCU 0 Căsnicie şi Două Orfeline In ambele piese va apare d-na ATENA GEORGESCU in ro­lurile create de d-sa. Toţi artiştii şi pensionarii Teatrului Naţional vor asista la a­­ceastă reprezentaţie de retragere, se va serba în seara de 8 Decembrie cu : MIŞCAREA ­Javrelor şi groaza de moarte te ’nsăl­­baticeşi. Alergi spre moarte ca să o­­mori. Mila ţ-ai spulberat’o cu primul glonte ce i-ai trimis să stingă o viaţă. Moartea-i linia tuturor şi sălbătăcia-i calea spre moarte. Mânat de puterea prafului de puşcă, prin aer b­ibăe, sbîr­­năind şi ţiuind, roiul aducătoarelor de moarte. Şi rindurile să răresc, se tot răresc. Golurile rămase pe urma celor ce nu mai sunt şi-a celor ce se svîreo­­lesc în singe, le umplu valuri noi de o­­sindiţi ai morţii. Porunca-i : „înainte spre moarte» şi cel ce nu îndrăzneşte să moară de gloanţele duşmanului, e ucis de cei ce-i mină din urmă. Numai cadavre şi spintecaţi de gloanţe cari privesc neputincioşi la şiroiul de sînge ce li se scurge din răni, au mai rămas pe locul, unde li-a fost dat să fie loviţi de plumbii ucigători... Ceilalţi au dispărut în zare, s’au afundat mai adine în negrul cuib al morţii... Şi vai, ce privelişte, cită durere, ce fiori de groază pe cîmpul acesta, presă­rat cu cadavre şi trupuri ciuntite, pe jumătate moarte. Oftări, gemete şi vaete de durere se ’ngină între­olaltă, ames­­tecîndu-se într’un murmur sinistru, în­fiorător. Printre morţii, cari îşi dorm somnul de vecie,­­durerea frămîntă sute şi mii de răniţi, pe cari îi înfioară şi mai mult somnul cel greu, fără de răsuflu al stri­­vurilor din prejurul lor... Mai avea-vor parte de viaţă, sau pleoapele li se vor lăsa greu peste ochii tulburi, din cari moartea va svb­ţa şi ultimul strop de lacrimi ?... Cei de acasă!... Vai, cei de acasă!... Şi gîndul acesta, pare că, le dă noi pu­teri. Dorul după cei de acasă alungă fan­toma urîtâ, scîrboasă a scheletului rînjit şi fără ochi, care în mînile-i noduroase poartă pururea coasa curmătoare de vieţi. Cai de acasă !... Vie fericit dar pentru mulţi de scurtă durată, — căci un sgo­­mot care creşte tot mai tare, tot mai mult, le împrăştie şi această speranţă. N-au putere, nu pot să se ferească şi tropotul copitelor de cai, sub greutatea roatelor de tun, cari sunt trase în goa­nă nebună, se strivesc cadavre, troznesc oase şi pier ultime licăriri de viaţă.. Ambulanţele îşi împlinesc, datoria. Pe tărgi, în spate, pe braţe şi cum le vine mai uşor duc şi târăsc ptr răniţi spre la­zarete, unde mulţi îşi dau sfârşitul, în­vioraţi de fantomele celor scumpi şi dragi lor. Ia groapa comună se aruncă sute de cadavre ciuntite, capete fără trupuri tru­puri fără braţe şi picioare şi picioare şi mâni împrăştiate de restul trupului, strânse toate de pe câmpul, — care se numeşte — „de glorie»... Dar peste ei şi pământ şi — ai pământului sunt a­­cum... In ţară-i bucurie şi alaiu. S’a isprăvit războiul! Toţi tei de acasă aşteaptă, dar, mai mulţi aşteaptă prea mult şi — tot în zadar. — Nu mai vine !!... Şi «nu mai vine“ aceasta însemnează mult... Le umple sufletul de jale, de durere de groază. - - Doamne, Dumnezeule pentru ce ni l-ai luat Unde mie bărbatul ?... Un­­de-i tata ?... Unde ni-e nădejdea bătrâ­­neţelor ?... Ţara geme de durere. Plânsete şi ja­­le-i în toată ţara şi totuşi ţara serbează. Serbează ţara căci puştile nu mai poc­nesc, tunurile au amuţit, iar vaetele des­peraţilor, cari plâng după cei ce nu mai sunt, le împrăştie vântul. Astea nu a­­jung la urechea stăpânirii, de aceştia ţara nu se teme, căci ea este acum a tot puternicului stăpână al miilor de ne­norociţi. Peste glia de pămât, care acopere miile de cadavre ale celor ce şi-au văr­sat sângele pentru patrie, apasă greu nepăsarea celor ce i-a trimis să moară. Peste mormântul lor nu plânge nimeni, căci cei ce-s de un trup ,şi sânge cu ei, nici nu cunosc unde ai lor îşi dorm som­nii­, din care nu se mai pot trezi, ca săşi ceară răsplată dreaptă... Dar departe de mormântul lor, plâng soţii, plâng copii şi plâng moşnegi cari, drept recunoştinţă pentru cei morţi ai lor, au dreptul să plângă, şi să se lupte cu mizeria. Şi plâng atâţia ciungi şi o­­logi, cărora ţara le-a dat dreptul să-şi lase câte-o mână, câte un picior pe câmpul morţii. Plâng toţi şi ţara ser­bează. Da! Patria serbează, căci ea a purtat războiul, nu voi ciungilor cu picioarele perdute pe câmpul de glorie. Astăzi ţara nu mai are lipsă de voi ; a trecut războiul şi pat­ria serbează. Matei Asan Alena Georgescu. D. C. B. Penel, care a fost pensionat pe ziua de 1 Aprilie, își va da concur­sul la această sărbătoare artistică, ju­­cînd rolul lui Pipirig din comedia d-lui Ursachi. Retragerea d-nei Atena Georgescu din Teatru­ Naţional Serbarea de mâine seara Am înregistrat la timp că una din cele mai talentate artiste societare ale Teatrului Naţional din Iaşi, d-na Atena Georgescu, a fost repensionată la înche­ierea trecutei stagiuni, adică pe ziua de 1 Aprilie a. c. odată cu scoaterea la pen­sie a d-nei Ecat. Petrone şi a d-lui C. B. Penel. Plecată în timpul acesta din Iaşi, nu am mai­ putut vedea pe vesela «Coană Atena» ca să-i cerem câte­va amănunte asupra activităţei sale artistice, a ceia ce am făcut însă acuma, când am reve­nit la Iaşi. Consacrăm următoarele rânduri acelei dintre vechile artiste ale teatrului ieşan care ne-a descreţit fruntea în atâtea seri neuitate, ca fiind şi de actualitate,de­oarece în seara de 1­8 Decembrie a. c. urmează să aibă loc la Teatrul Naţional reprezentaţia de retragere a doamnei An­thena Georgescu. Că doamna A. Georgescu pleacă din teatru, cu adânci regrete în inimă, o poate pricepe sau presimţi orice om de teatru care ştie cu câtă pasiune este în­drăgostit un artist de arta sa. Şi nu e­­xistă, suntem siguri, nici unul care, vă­zând o singură dată, în scenă, pe d-na Atena Georgescu să nu fi plecat din teatru cu convingerea că a văzut jocul unei artiste, a unei artiste de valoare. Athena Georgescu aparţine acelei ple­iade artistice din generaţia trecută care a făcut fala teatrului românesc; de a­­ceia se şi explică modestia extremă a acestei artiste, a cărui clişeu n’a apărut încă într’un ziar şi despre care presa, ca şi cronica teatrală mai autorizată, a tăcut mai mult. Este identic cazul ar­tistului I. Petrescu de la Teatru Naţio­nal din Bucureşti care n’a îmi fost în turnee artistice de ani de zile, — dacă nu cumva n’a fost nici odată... şi des­pre care s’a scris atât de puţin. In această privinţă însă n’am putea spune acelaş lucru despre Albena Geor­­giescu care a jucat în toată ţara —dar despre care s’a vorbit prea puţin, ca să nu zicem de loc... Singura satisfacţie sufletească a ei poate fi aceia că publi­cul select al Iaşului, şi publicul cunos­cător în ale teatrului a iubit-o şi o iu­beşte ca pe una din acele artiste cari cinstesc artele dramatice româneşti. Am avut prilejul să stau de vorbă cu d-na Athena Georgescu tocmai pentru a-i cunoaşte mai deaproape biografia şi ace^ tivitatea ce a desfăşurat-o în teatru. Născută la 1850 în comuna Găeşti,­ jud. Dîmboviţa, a început teatrul la 1866 sub direcţiunea artistului C. Deraetria, tatăl marei noastre artiste Aristiţa Ro­­manescu, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, unde a stat timp de 11 a­ni, jucînd şi în trupa condusă pe lu­m­­ea de către M. Pascaly. Cu aceiaşi tru­pă şi sub acelaşi director a jucat apoi în citeva oraşe din Muntenia, pe timpul verei. In anul 1878 a venit la Teatrul Na­ţional din Iaşi, împreună cu asamblul condus de Pascaly, jucînd atuncea la Teatrul Naţional care se afla pe strada Carol, în acelaş loc unde se află acum Universitatea, director al Teatrului fiind atuncea d. D. Constantiniu. La 1879 înfiinţindu-se la Iaşi „Socie­tatea Dramatică», D-na Atena Georges­cu a fost numită societară împreună cu alţi 7 artişti şi anume: d-nele Efrosim Lascu, El. Botez, Luchian şi artiştii Ga­­lino, Bălănescu, Luchian şi Ivolschi. A­­ceşti opt artişti au fost primii societari ai Teatrului Naţional din Iaşi. Atena Georgescu a jucat în tot reper­toriul care a­ format stagiunile teatrale de la 1879 încoace. Dintre aceste vom releva în treacăt creaţiunile realizate de Atena Georgescu în „Căzăturile", Hai­manalele», «Releaua Soacrelor", «Răpo­satul D-lui“ ş. a. Neuitată rămîne creaţiunea desăvîr­­şită realizată in rolul văduvei din „Două Orfeline“, sau rolurile din „O noapte furtunoasă“, „Conul Leonida“, „Micro­bii“, „Năzdrăvăniile divorţului“, „Feme­ile noastre“, Ginerile d-lui Prefect“, „O căsnicie“, „Mătuşa lui Carol“, „Bébé“, etc. etc. In primii ani de teatru a jucat su­brete ; în urmă a trecut la roluri de soacre, soacre de acelea în care a ex­celat fără rivalitate şi care a determi­nat pe Caragiale să-i zică «Coana Vela­», cum a şi rămas botezată în teatrul ieşan. Direcţiunea teatrului din Iaşi a fixat seara de 8 Decembrie a. c., pentru săr­bătorirea Atenei Georgescu, printr-o re­prezentaţie de retragere. Se va juca «O căsnicie» de Ursachi şi actul al 7 lea din «Două orfeline», pentru ca laşul în­treg să mai aibă prilejul de a vedea a­­ceste două neîntrecute creaţiuni ale d-Dei X. Atelier mecanic şi construcţiuni de fier — CU FORŢE MOTRICE -Iaşi, Strada Socolei No. 155 Este instalat cu m­aşinele cele mai perfecţionate precum şi su­dură antogenă. Cel mai cunoscut şi mai reputat atelier care a executat pentru societatea Umenhaugeselsch­af­t lucrări de 74000 kilograme şi grilajul antrepozitelor din Iaşi. Execută scări drepte şi spirale, balcoane, porţi, grilaje, uşi, ferestre, luminatoare, marchize rezer­voare de orice mărime. Repară automobile. Preţuri moderate. Telefon No. 216 5 „H­ÉLÈN­E“ Ma­ga­zin de Mode şi Furnituri Iaşi, Str. Lăpuşneanu 30 Anunţă că revenită din străinătate, a adus de la marile case de mode din Paris, Uerh­ai şi Viena, o varitâ co­­lecţiune ale pălării modele ultimele creaţiuni, cum şi forme negarnisite în toate genurile moderne. Bogat asortată cu toate fm­m­turi­le de modă : aripi, pene, p­e.u .use, flori etc Prețuri extrem d­e i­uvenabile. Informaţii * Un Te-Deum a fost oficiat dri di­mineaţă la Mitropolie cu ocazia onomas­ticei A. S. R. Principelui Nicolae. Serviciul religios a fost oficiat de că­tre Arhiereul Antim Petrescu, Vicarul Mitropoliei asistat de corul şi clerul ca­tedralei.­­ La prefectura de judeţ s-a ţinut di­mineaţă licitaţie pentru vinzarea spre exploatare a mai multor păduri ale sta­tului din jud. Iaşi. 25 Plutonierii reangajaţi conform legei din 1906 şi actualmente liberaţi, sunt rugaţi să-şi trimeată adresele d-lui C. Mânu, fost plutonier, str. Const. Grant, No. 1, Bucureşti, în vederea constituirei unui comitet pentru apărarea intereselor plutonierilor.­­ Societatea „Dacia", a studenţilor­­ romîni din Cernăuţi înfiinţind un cabi­­­­net de lectură, roagă pe d-nii editori şi autori să­­ trimeată din­­publicaţiile lor. lip TFOfi70FU Opt fălci loc de vie UD f UliMl U cu case, In Tomești. A se adresa d-lui Victor Carpus, str. Vasile Lupu (foastă Cuza-Vodă) casele d-lui Moruzzi. Miclaion străzilor Se ştie că fo­sta administraţie comu­nală a numit o comisiune cu însărcina­rea de a întocmi o nouă nomenclatură a străzilor. Procurîndu-ne lista străzilor destinate a fi răsbotezate, o comunicăm cititorilor cu simplu titlu de document: Vechi Abraham și Arc­u Aurora Slt. Andrei Armenimea Stt. Atanasie Apeduc Arapu Apelor Buzdugan s-la Berăria Veche Bădărău s-la Bâdărău fund. Str. Baciu Sla. Baciu Bâlţaţi s-la Berăria Veche S-la Bărboi Blondelor Brunetelor Bulgară S-la Bulgară Comănescu Clarnetei S-la Crucei Cercel Coroi Cerchez Cismărie Canalului Conductelor S la Cuza-Vodă piaţa Cuza-Vodă Ciurchi Ciuhodaru S­ la Ciric Calaraşi Dubalari Dan­cu Doi băeţi Drăghici Dâmbu Daraban Dreapta Dorojinca Dăncinescu Făinei Fericite Fiorea Fetelor Moi Căp. M Romano Sc. Pastia Comisar Urzică M. C. Epureanu I. Dimache Cărnii Gali A. Moruzi-Voevod Cantemir-Vodă Gh. Panu Al. Rusu Bucovinei Constangolea Cetatea Sucevei Ant. Parteni Baia Luchian Artist Expoziţiei Hamaschin Bojincă Ar­tist Poni Aprodul Purice I. Creangă Luraănănca Gr. Ghica Deleni Ing. M. Duca Valea Albă Ec. Silvestru Vasile Coroi Vornic Burada C. Hurmuzache Meșter Manole Chiria­c M. Miilo Movila C. Vodă Tătarilor Mitrop. Melete Maior I. Neculai Iordache Atelier C. F. R. G­neral Manu A. Lambitor Vrinceanu Eminescu Căp. N. Bogdan Vama Veche Ureche Lt. I. Rosetty Maior Maori Corac Podgorenilor Povirniș Gafencu Gându Golia S la Golia Gheorghiu S-la Ipsilanie­­S'la Iarmaroc M-la Iarmaroc Inundaţilor Danga Cipovană Moţoc S-la Moţoc S la Mutu M­ulu Muzelor Malului S-la Mizil Moara de Vânt B-la Marta Moşul Mărăcineanu Nemţească Nicoriţă Oastei Pojărniciei S-la Perju Palat-; Pompieri S-la Pompieri Palade Procopie Potcoava S la Pantelimon Rece Rafail Rosetti Răchiţi Rojniţă Seulescu S-la Săulescu Şcoalei Şef de Arte S-la Spinţi Sipetele Şubă S la Silvestru­l Sărăriei Impas. 40 sfinţi Stihi S-la Stibi Stincă Suchupan Săvescu Scăricică S-la Stridibă Stejar S-la Stejar Stroici Sadoveanu Şapte oameni Turcii S-la Toma-Cosma Tăcuta Trei Calici S-la Trei Erarchi Fund. Trei Erarchi Tăetoare Turlui Ţuţuianu Tufescu Vovidenie Vulpe Văduvelor V­ârb­u S-la Vântu S-la Vladimirescu Zoe Zmeu Zlatâust Anton Naum Petru Suciu Cuza-Vodă Dr. Filipescu Toma Bantăş Gr. Cobîlcescu Movila Saranda Vlolenţă Uri­ca­ni I. Darzeu Bălănescu Uzinelor Dr. Valentineanu Busuioc Breviman Luigi Cazzavilan Leon­­Dimitriu Răsvan-Vodă Calea Basarabiei Gh. Cozadini M.­hai Viteazu Căp. Vail. Mărăcineni Căp. Nastase Radovici Dr. L. Cosmoviei Lt. Tintilă Di­. Ciurea Palatul Domnesc Porneana Sub lt. [Handoea Hatmanul P. P­ocopie Florescu Hatmanul Potcoavă Leondari Lt. Gh. Caranici Gh. Ghibănescu Toma Stelian ]*planul Carp I. Antoniu Gh. Ceaulescu Rîpa Privighitoaei Miron Costin * Dr. Cibac Chilia Velini Spiridon Irimescu Econ. Buţureanu Peneş-Curcanul D. Greceanu Pescăria Veche M. Economu Domniţa Vlădică Toma Sivescu Gh. Coşbuc V. Tasu Carmen-Sylva C. Stamatopol Ilie Popa-Roşca Mihai Sadovean C. Cristeşti-Ungheni Căp. Al. Stroja Gh. Musteaţă Câulpianu Calea Gălăţei I. Popescu A. Degrea Dr. C. Vârnav Dr. Gh. Turlui Gen. Cernat Gh. Tufescu Mănăstirea Golia Căpitan Farcaş Dr. Rusu S­ ţi Apostoli Alex. Vodă-Cel Bun Dr. Steege V. Stroescu Iile Burche-Zmeu Ion Gură de Aur. ♦ In ziua de 20 Decembrie va avea loc la Conservatorul de muzică şi de­clamaţie din localitate, producţia elevilor.­­ D-l dr. Gh. Bogdan, rectorul uni­­versităţei a intervenit pe lingă ministe­rul de instrucţie, ca în budgetul viitor să se prevadă o sumă de 25.000 lei ce va servi la tipărirea lucrărilor, confe­rinţelor şi cursurilor d-lor profesori şi agregaţi ai Universităţii din Iaşi, con­form cu art. 92 din legea învăţămîntu­­lui superior.­­ Consiliul facultăţii de litere a de­cis Înfiinţarea pe lingă acea facultate a unei catedre de etnologie şi folklor al popoarelor balcanice. ♦ Eri urma să se întrunească la Ca­mera de comerţ, iniţiatorii societăţii Pro­păşirea Iaşului. Din cauze neprevăzute întrunirea s’a amînat pentru o altă dată. S’A REDESCHIS Marele Restaurant şi Gafenea ===== a HOTELULUI TRAYAN — sub administraţie nouă, instalându-le cu tot confortul nou şi ne­cesar, echivalent străinătăţei. Sala speciala de APERITIVE Mâncări roci alese. — Special in­seeituri ==== Bucătar maistru adus din Bucureşti ===== Serviciu ales,­­ Curățenie exemplară. — Preturi modeste Administraţia condusa de Dr.GOTESMAN Vechiul şi renumitul antreprenor, cunoscut îndeajuns publicului din Rommia

Next