Mişcarea, decembrie 1912 (Anul 4, nr. 266-287)
1912-12-08 / nr. 271
Retragerea din Teatrul Naţional a artistei societare ITEM GEORGESCU 0 Căsnicie şi Două Orfeline In ambele piese va apare d-na ATENA GEORGESCU in rolurile create de d-sa. Toţi artiştii şi pensionarii Teatrului Naţional vor asista la această reprezentaţie de retragere, se va serba în seara de 8 Decembrie cu : MIŞCAREA Javrelor şi groaza de moarte te ’nsălbaticeşi. Alergi spre moarte ca să omori. Mila ţ-ai spulberat’o cu primul glonte ce i-ai trimis să stingă o viaţă. Moartea-i linia tuturor şi sălbătăcia-i calea spre moarte. Mânat de puterea prafului de puşcă, prin aer bibăe, sbîrnăind şi ţiuind, roiul aducătoarelor de moarte. Şi rindurile să răresc, se tot răresc. Golurile rămase pe urma celor ce nu mai sunt şi-a celor ce se svîreolesc în singe, le umplu valuri noi de osindiţi ai morţii. Porunca-i : „înainte spre moarte» şi cel ce nu îndrăzneşte să moară de gloanţele duşmanului, e ucis de cei ce-i mină din urmă. Numai cadavre şi spintecaţi de gloanţe cari privesc neputincioşi la şiroiul de sînge ce li se scurge din răni, au mai rămas pe locul, unde li-a fost dat să fie loviţi de plumbii ucigători... Ceilalţi au dispărut în zare, s’au afundat mai adine în negrul cuib al morţii... Şi vai, ce privelişte, cită durere, ce fiori de groază pe cîmpul acesta, presărat cu cadavre şi trupuri ciuntite, pe jumătate moarte. Oftări, gemete şi vaete de durere se ’ngină întreolaltă, amestecîndu-se într’un murmur sinistru, înfiorător. Printre morţii, cari îşi dorm somnul de vecie,durerea frămîntă sute şi mii de răniţi, pe cari îi înfioară şi mai mult somnul cel greu, fără de răsuflu al strivurilor din prejurul lor... Mai avea-vor parte de viaţă, sau pleoapele li se vor lăsa greu peste ochii tulburi, din cari moartea va svbţa şi ultimul strop de lacrimi ?... Cei de acasă!... Vai, cei de acasă!... Şi gîndul acesta, pare că, le dă noi puteri. Dorul după cei de acasă alungă fantoma urîtâ, scîrboasă a scheletului rînjit şi fără ochi, care în mînile-i noduroase poartă pururea coasa curmătoare de vieţi. Cai de acasă !... Vie fericit dar pentru mulţi de scurtă durată, — căci un sgomot care creşte tot mai tare, tot mai mult, le împrăştie şi această speranţă. N-au putere, nu pot să se ferească şi tropotul copitelor de cai, sub greutatea roatelor de tun, cari sunt trase în goană nebună, se strivesc cadavre, troznesc oase şi pier ultime licăriri de viaţă.. Ambulanţele îşi împlinesc, datoria. Pe tărgi, în spate, pe braţe şi cum le vine mai uşor duc şi târăsc ptr răniţi spre lazarete, unde mulţi îşi dau sfârşitul, învioraţi de fantomele celor scumpi şi dragi lor. Ia groapa comună se aruncă sute de cadavre ciuntite, capete fără trupuri trupuri fără braţe şi picioare şi picioare şi mâni împrăştiate de restul trupului, strânse toate de pe câmpul, — care se numeşte — „de glorie»... Dar peste ei şi pământ şi — ai pământului sunt acum... In ţară-i bucurie şi alaiu. S’a isprăvit războiul! Toţi tei de acasă aşteaptă, dar, mai mulţi aşteaptă prea mult şi — tot în zadar. — Nu mai vine !!... Şi «nu mai vine“ aceasta însemnează mult... Le umple sufletul de jale, de durere de groază. - - Doamne, Dumnezeule pentru ce ni l-ai luat Unde mie bărbatul ?... Unde-i tata ?... Unde ni-e nădejdea bătrâneţelor ?... Ţara geme de durere. Plânsete şi jale-i în toată ţara şi totuşi ţara serbează. Serbează ţara căci puştile nu mai pocnesc, tunurile au amuţit, iar vaetele desperaţilor, cari plâng după cei ce nu mai sunt, le împrăştie vântul. Astea nu ajung la urechea stăpânirii, de aceştia ţara nu se teme, căci ea este acum a tot puternicului stăpână al miilor de nenorociţi. Peste glia de pămât, care acopere miile de cadavre ale celor ce şi-au vărsat sângele pentru patrie, apasă greu nepăsarea celor ce i-a trimis să moară. Peste mormântul lor nu plânge nimeni, căci cei ce-s de un trup ,şi sânge cu ei, nici nu cunosc unde ai lor îşi dorm somnii, din care nu se mai pot trezi, ca săşi ceară răsplată dreaptă... Dar departe de mormântul lor, plâng soţii, plâng copii şi plâng moşnegi cari, drept recunoştinţă pentru cei morţi ai lor, au dreptul să plângă, şi să se lupte cu mizeria. Şi plâng atâţia ciungi şi ologi, cărora ţara le-a dat dreptul să-şi lase câte-o mână, câte un picior pe câmpul morţii. Plâng toţi şi ţara serbează. Da! Patria serbează, căci ea a purtat războiul, nu voi ciungilor cu picioarele perdute pe câmpul de glorie. Astăzi ţara nu mai are lipsă de voi ; a trecut războiul şi patria serbează. Matei Asan Alena Georgescu. D. C. B. Penel, care a fost pensionat pe ziua de 1 Aprilie, își va da concursul la această sărbătoare artistică, jucînd rolul lui Pipirig din comedia d-lui Ursachi. Retragerea d-nei Atena Georgescu din Teatru Naţional Serbarea de mâine seara Am înregistrat la timp că una din cele mai talentate artiste societare ale Teatrului Naţional din Iaşi, d-na Atena Georgescu, a fost repensionată la încheierea trecutei stagiuni, adică pe ziua de 1 Aprilie a. c. odată cu scoaterea la pensie a d-nei Ecat. Petrone şi a d-lui C. B. Penel. Plecată în timpul acesta din Iaşi, nu am mai putut vedea pe vesela «Coană Atena» ca să-i cerem câteva amănunte asupra activităţei sale artistice, a ceia ce am făcut însă acuma, când am revenit la Iaşi. Consacrăm următoarele rânduri acelei dintre vechile artiste ale teatrului ieşan care ne-a descreţit fruntea în atâtea seri neuitate, ca fiind şi de actualitate,deoarece în seara de 18 Decembrie a. c. urmează să aibă loc la Teatrul Naţional reprezentaţia de retragere a doamnei Anthena Georgescu. Că doamna A. Georgescu pleacă din teatru, cu adânci regrete în inimă, o poate pricepe sau presimţi orice om de teatru care ştie cu câtă pasiune este îndrăgostit un artist de arta sa. Şi nu există, suntem siguri, nici unul care, văzând o singură dată, în scenă, pe d-na Atena Georgescu să nu fi plecat din teatru cu convingerea că a văzut jocul unei artiste, a unei artiste de valoare. Athena Georgescu aparţine acelei pleiade artistice din generaţia trecută care a făcut fala teatrului românesc; de aceia se şi explică modestia extremă a acestei artiste, a cărui clişeu n’a apărut încă într’un ziar şi despre care presa, ca şi cronica teatrală mai autorizată, a tăcut mai mult. Este identic cazul artistului I. Petrescu de la Teatru Naţional din Bucureşti care n’a îmi fost în turnee artistice de ani de zile, — dacă nu cumva n’a fost nici odată... şi despre care s’a scris atât de puţin. In această privinţă însă n’am putea spune acelaş lucru despre Albena Georgiescu care a jucat în toată ţara —dar despre care s’a vorbit prea puţin, ca să nu zicem de loc... Singura satisfacţie sufletească a ei poate fi aceia că publicul select al Iaşului, şi publicul cunoscător în ale teatrului a iubit-o şi o iubeşte ca pe una din acele artiste cari cinstesc artele dramatice româneşti. Am avut prilejul să stau de vorbă cu d-na Athena Georgescu tocmai pentru a-i cunoaşte mai deaproape biografia şi ace^ tivitatea ce a desfăşurat-o în teatru. Născută la 1850 în comuna Găeşti, jud. Dîmboviţa, a început teatrul la 1866 sub direcţiunea artistului C. Deraetria, tatăl marei noastre artiste Aristiţa Romanescu, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, unde a stat timp de 11 ani, jucînd şi în trupa condusă pe lumea de către M. Pascaly. Cu aceiaşi trupă şi sub acelaşi director a jucat apoi în citeva oraşe din Muntenia, pe timpul verei. In anul 1878 a venit la Teatrul Naţional din Iaşi, împreună cu asamblul condus de Pascaly, jucînd atuncea la Teatrul Naţional care se afla pe strada Carol, în acelaş loc unde se află acum Universitatea, director al Teatrului fiind atuncea d. D. Constantiniu. La 1879 înfiinţindu-se la Iaşi „Societatea Dramatică», D-na Atena Georgescu a fost numită societară împreună cu alţi 7 artişti şi anume: d-nele Efrosim Lascu, El. Botez, Luchian şi artiştii Galino, Bălănescu, Luchian şi Ivolschi. Aceşti opt artişti au fost primii societari ai Teatrului Naţional din Iaşi. Atena Georgescu a jucat în tot repertoriul care a format stagiunile teatrale de la 1879 încoace. Dintre aceste vom releva în treacăt creaţiunile realizate de Atena Georgescu în „Căzăturile", Haimanalele», «Releaua Soacrelor", «Răposatul D-lui“ ş. a. Neuitată rămîne creaţiunea desăvîrşită realizată in rolul văduvei din „Două Orfeline“, sau rolurile din „O noapte furtunoasă“, „Conul Leonida“, „Microbii“, „Năzdrăvăniile divorţului“, „Femeile noastre“, Ginerile d-lui Prefect“, „O căsnicie“, „Mătuşa lui Carol“, „Bébé“, etc. etc. In primii ani de teatru a jucat subrete ; în urmă a trecut la roluri de soacre, soacre de acelea în care a excelat fără rivalitate şi care a determinat pe Caragiale să-i zică «Coana Vela», cum a şi rămas botezată în teatrul ieşan. Direcţiunea teatrului din Iaşi a fixat seara de 8 Decembrie a. c., pentru sărbătorirea Atenei Georgescu, printr-o reprezentaţie de retragere. Se va juca «O căsnicie» de Ursachi şi actul al 7 lea din «Două orfeline», pentru ca laşul întreg să mai aibă prilejul de a vedea aceste două neîntrecute creaţiuni ale d-Dei X. Atelier mecanic şi construcţiuni de fier — CU FORŢE MOTRICE -Iaşi, Strada Socolei No. 155 Este instalat cu maşinele cele mai perfecţionate precum şi sudură antogenă. Cel mai cunoscut şi mai reputat atelier care a executat pentru societatea Umenhaugeselschaft lucrări de 74000 kilograme şi grilajul antrepozitelor din Iaşi. Execută scări drepte şi spirale, balcoane, porţi, grilaje, uşi, ferestre, luminatoare, marchize rezervoare de orice mărime. Repară automobile. Preţuri moderate. Telefon No. 216 5 „HÉLÈNE“ Magazin de Mode şi Furnituri Iaşi, Str. Lăpuşneanu 30 Anunţă că revenită din străinătate, a adus de la marile case de mode din Paris, Uerhai şi Viena, o varitâ colecţiune ale pălării modele ultimele creaţiuni, cum şi forme negarnisite în toate genurile moderne. Bogat asortată cu toate fmmturile de modă : aripi, pene, pe.u .use, flori etc Prețuri extrem de iuvenabile. Informaţii * Un Te-Deum a fost oficiat dri dimineaţă la Mitropolie cu ocazia onomasticei A. S. R. Principelui Nicolae. Serviciul religios a fost oficiat de către Arhiereul Antim Petrescu, Vicarul Mitropoliei asistat de corul şi clerul catedralei. La prefectura de judeţ s-a ţinut dimineaţă licitaţie pentru vinzarea spre exploatare a mai multor păduri ale statului din jud. Iaşi. 25 Plutonierii reangajaţi conform legei din 1906 şi actualmente liberaţi, sunt rugaţi să-şi trimeată adresele d-lui C. Mânu, fost plutonier, str. Const. Grant, No. 1, Bucureşti, în vederea constituirei unui comitet pentru apărarea intereselor plutonierilor. Societatea „Dacia", a studenţilor romîni din Cernăuţi înfiinţind un cabinet de lectură, roagă pe d-nii editori şi autori să trimeată dinpublicaţiile lor. lip TFOfi70FU Opt fălci loc de vie UD f UliMl U cu case, In Tomești. A se adresa d-lui Victor Carpus, str. Vasile Lupu (foastă Cuza-Vodă) casele d-lui Moruzzi. Miclaion străzilor Se ştie că fosta administraţie comunală a numit o comisiune cu însărcinarea de a întocmi o nouă nomenclatură a străzilor. Procurîndu-ne lista străzilor destinate a fi răsbotezate, o comunicăm cititorilor cu simplu titlu de document: Vechi Abraham și Arcu Aurora Slt. Andrei Armenimea Stt. Atanasie Apeduc Arapu Apelor Buzdugan s-la Berăria Veche Bădărău s-la Bâdărău fund. Str. Baciu Sla. Baciu Bâlţaţi s-la Berăria Veche S-la Bărboi Blondelor Brunetelor Bulgară S-la Bulgară Comănescu Clarnetei S-la Crucei Cercel Coroi Cerchez Cismărie Canalului Conductelor S la Cuza-Vodă piaţa Cuza-Vodă Ciurchi Ciuhodaru S la Ciric Calaraşi Dubalari Dancu Doi băeţi Drăghici Dâmbu Daraban Dreapta Dorojinca Dăncinescu Făinei Fericite Fiorea Fetelor Moi Căp. M Romano Sc. Pastia Comisar Urzică M. C. Epureanu I. Dimache Cărnii Gali A. Moruzi-Voevod Cantemir-Vodă Gh. Panu Al. Rusu Bucovinei Constangolea Cetatea Sucevei Ant. Parteni Baia Luchian Artist Expoziţiei Hamaschin Bojincă Artist Poni Aprodul Purice I. Creangă Luraănănca Gr. Ghica Deleni Ing. M. Duca Valea Albă Ec. Silvestru Vasile Coroi Vornic Burada C. Hurmuzache Meșter Manole Chiriac M. Miilo Movila C. Vodă Tătarilor Mitrop. Melete Maior I. Neculai Iordache Atelier C. F. R. Gneral Manu A. Lambitor Vrinceanu Eminescu Căp. N. Bogdan Vama Veche Ureche Lt. I. Rosetty Maior Maori Corac Podgorenilor Povirniș Gafencu Gându Golia S la Golia Gheorghiu S-la IpsilanieS'la Iarmaroc M-la Iarmaroc Inundaţilor Danga Cipovană Moţoc S-la Moţoc S la Mutu Mulu Muzelor Malului S-la Mizil Moara de Vânt B-la Marta Moşul Mărăcineanu Nemţească Nicoriţă Oastei Pojărniciei S-la Perju Palat-; Pompieri S-la Pompieri Palade Procopie Potcoava S la Pantelimon Rece Rafail Rosetti Răchiţi Rojniţă Seulescu S-la Săulescu Şcoalei Şef de Arte S-la Spinţi Sipetele Şubă S la Silvestrul Sărăriei Impas. 40 sfinţi Stihi S-la Stibi Stincă Suchupan Săvescu Scăricică S-la Stridibă Stejar S-la Stejar Stroici Sadoveanu Şapte oameni Turcii S-la Toma-Cosma Tăcuta Trei Calici S-la Trei Erarchi Fund. Trei Erarchi Tăetoare Turlui Ţuţuianu Tufescu Vovidenie Vulpe Văduvelor Vârbu S-la Vântu S-la Vladimirescu Zoe Zmeu Zlatâust Anton Naum Petru Suciu Cuza-Vodă Dr. Filipescu Toma Bantăş Gr. Cobîlcescu Movila Saranda Vlolenţă Uricani I. Darzeu Bălănescu Uzinelor Dr. Valentineanu Busuioc Breviman Luigi Cazzavilan LeonDimitriu Răsvan-Vodă Calea Basarabiei Gh. Cozadini M.hai Viteazu Căp. Vail. Mărăcineni Căp. Nastase Radovici Dr. L. Cosmoviei Lt. Tintilă Di. Ciurea Palatul Domnesc Porneana Sub lt. [Handoea Hatmanul P. Pocopie Florescu Hatmanul Potcoavă Leondari Lt. Gh. Caranici Gh. Ghibănescu Toma Stelian ]*planul Carp I. Antoniu Gh. Ceaulescu Rîpa Privighitoaei Miron Costin * Dr. Cibac Chilia Velini Spiridon Irimescu Econ. Buţureanu Peneş-Curcanul D. Greceanu Pescăria Veche M. Economu Domniţa Vlădică Toma Sivescu Gh. Coşbuc V. Tasu Carmen-Sylva C. Stamatopol Ilie Popa-Roşca Mihai Sadovean C. Cristeşti-Ungheni Căp. Al. Stroja Gh. Musteaţă Câulpianu Calea Gălăţei I. Popescu A. Degrea Dr. C. Vârnav Dr. Gh. Turlui Gen. Cernat Gh. Tufescu Mănăstirea Golia Căpitan Farcaş Dr. Rusu S ţi Apostoli Alex. Vodă-Cel Bun Dr. Steege V. Stroescu Iile Burche-Zmeu Ion Gură de Aur. ♦ In ziua de 20 Decembrie va avea loc la Conservatorul de muzică şi declamaţie din localitate, producţia elevilor. D-l dr. Gh. Bogdan, rectorul universităţei a intervenit pe lingă ministerul de instrucţie, ca în budgetul viitor să se prevadă o sumă de 25.000 lei ce va servi la tipărirea lucrărilor, conferinţelor şi cursurilor d-lor profesori şi agregaţi ai Universităţii din Iaşi, conform cu art. 92 din legea învăţămîntului superior. Consiliul facultăţii de litere a decis Înfiinţarea pe lingă acea facultate a unei catedre de etnologie şi folklor al popoarelor balcanice. ♦ Eri urma să se întrunească la Camera de comerţ, iniţiatorii societăţii Propăşirea Iaşului. Din cauze neprevăzute întrunirea s’a amînat pentru o altă dată. S’A REDESCHIS Marele Restaurant şi Gafenea ===== a HOTELULUI TRAYAN — sub administraţie nouă, instalându-le cu tot confortul nou şi necesar, echivalent străinătăţei. Sala speciala de APERITIVE Mâncări roci alese. — Special inseeituri ==== Bucătar maistru adus din Bucureşti ===== Serviciu ales, Curățenie exemplară. — Preturi modeste Administraţia condusa de Dr.GOTESMAN Vechiul şi renumitul antreprenor, cunoscut îndeajuns publicului din Rommia