Mişcarea, ianuarie 1913 (Anul 5, nr. 1-24)

1913-01-15 / nr. 11

guranţa necesară pentru bunul mers al lucrărilor lui. A înfiinţa titluri onorifice pentru inginerii neînscrişi în corpul technic, dar care se ocupă cu lucrări technice ca un stimulent. Aceasta existînd şi în alte ţări. Din cauza nestabilităţii inginerilor ce ocupă posturile inginereşti din unele servicii publice, inginerii titraţi şi capabili nu riscă a ocupa aceste posturi, iar ocuparea acestor locuri de o parte de inginerii neindicaţi la aceste servicii nu fac decit să compromită corpul inginerilor şi, să micşoreze , încrederea publicului. Să se convoace inginerii in congres, căci numai prin congres putem obţine o discuţie asupra tuturor dezideratelor noastre precum şi a celor viitoare, aducerea lor la îndeplinire şi a evita astfel pe cît posibil neajunsurile ulterioare. Acestea fiind cestiunele principale „ Cercul Inginerilor din Iaşi“ a luat hotărirea de a interveni la Societatea politechnică din Bucureşti cu rugămintea a lua cunoştinţe de ele, întrucît credem că sunt dezideratele cele mai importante care interesează majoritatea inginerilor şi a o ruga să le ia în consideraţie şi să dispună convocarea congresului în Iaşi pină cel mai tîrziu la finele lunei Maiu 1913. Cercul inginerilor din Iaşi constituit din necesitatea unei legături mai intime a relaţiilor inginerilor, din discuţiile urmate a reunit dezideratele de mai sus în anexatul program ce credem că va găsi ecou adine in sufletul Dv. aducind şi sprijinul Dv. pentru aducerea lui la îndeplinire. * Odată cu acest apel s’a expediat ingirilor din ţară şi programul provizor al chestiunilor ce urmează a se discuta în primul congres, program care cuprinde următoarele : 1) Să se prevadă prin un articol al legei corpului technic că, numai aceia au dreptul să se intituleze inginer, a căror acte de studii, au fost verificate de comisia instituită de Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti, pentru verificarea titlurilor şi li s’a recunoscut titlul de inginer. Numai aceia fac excepţie de la acest articol, cărora o lege specială le garantează titlul de inginer specialist, cum sunt silvicultorii, agronomii etc., iar aceştia să fie obligaţi a adăuga titlul de inginer şi atributul specialităţii lor. In acelaş timp să se prevadă o penalitate pentru acei cari îşi vor însuşi titlul, fără să aibă dreptul, întocmai ca pentru doctori, avocaţi, ceilalţi licenţiaţi, etc. 2) Să se facă un tablou anual general al tuturor inginerilor, care corespund art. 1, originalul acelui tablou să fie Întocmit şi ţinut de Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti şi trimis tipărit la toate autorităţile. 3) Nimeni nu poate să aibă dreptul de liberă practică decăt inginerii corespunzând art. 1, sau antreprenorii recunoscuţi prin lucrări deja executate anterior promulgărei legei, sau a acelora ce au trecut un examen ad-hoc de antreprenori în faţa unei comisiuni întocmite de Şcoala de* Poduri şi Şosele, plătind o taxă de examen şi care* sunt înscrişi în tabloul de la art. 4 de mai jos. 4) Pentru orice lucrări de construcţie până la suma de 50.000 lei, se vor admite şi antreprenorii recunoscuţi. Toţi antreprenorii recunoscuţi, vor fi trecuţi în un tablou după specialităţi, instituit de Şcoala de Poduri, iar acest tablou va fi trimis la autorităţi ca şi tabloul inginerilor ad. art. 1, spre a servi publicului. Comisia Şcoalei de Poduri, va emite acestora un brevet de antreprenor. 5) Pentru lucrările de 50.000 lei până la 1.000.000 lei vor fi chemaţi în viitor numai ingineri după tablou. Fac excepţie acei de pe tabloul al art. 4, pentru care este făcută menţinerea specială, că au executat lucrări mai mari de 50.000 lei. 6) Pentru lucrările mai mari de 1.000 000 lei, se va cere avizul consiliului technic superior asupra antreprenorilor care pot fi admişi la licitaţii; inginerii în orice caz, nu pot fi excluşi de la licitaţie dacă, bineînţeles, nu li s’a dictat vre-o pedeapsă. 7) Nici o lucrare particulară mai mare de 5.000 lei, nu poate fi executată, dacă nu este proectată de un inginer. 8) Nu va putea fi numit expert în chestiune de domeniul technic, decât numai un inginer, în condițiunile de la art. 1, și cei după tabloul al art. 4 de la specialități. Expertizele făcute de alte persoane să fie atinse de iutilitate. 9) Pentru incorectitudini ad punctul 8 din programul de faţă şi pentru greşeli grave judecate de consiliul technic, se institue o nouă penalitate pe lângă cele deja existente în legea corpului technic şi anume ştergerea din tablou pe timp limitat sau definitiv, după cum abaterea este mai puţin, sau mai mult gravă. Aceiaşi pedeapsă, ştergerea de pe tablou, pe timp limitat sau definitiv, se va aplica şi antreprenorilor ce se vor dovedi incorecţi, la judecata consiliului technic. Chemarea în judecata consiliului technic se va face în urma intervenirei ministerului respectiv, sau a împricinaţilor în cauză. Pedeapsa se va dicta de ministru, după judecarea afacerei de consiliul technic şi pe baza avizului acestui consiliu. 10) Dorinţa Cercului ingineresc din Iaşi este ca, în cazul modificărei constituţiunei, Societatea Politechnică, să facă intervenţiile necesare în senzul ca inginerii, în ce priveşte dreptul de vot, să aibă aceleaşi privilegii ca şi titraţii din celelalte ramuri de activitate ca: doctori, avocaţi, etc. 11) Din punctul de vedere al avansărilor în corpul technic, pentru inginerii din ţară, din serviciile publice, nu va exista decât un singur cadru, denumit cadrul technic. Cadrul se va compune din ingineri stagiari, inginerii ordinari, inginerii-şefi şi inginerii-inspectori generali. Inginerii ordinari clasa I-a, II-a, şi III-a vor forma un număr global minimal de 450 la modificarea legei corpului technic. Gradele ordinare I a, II-a şi IlI-a nu vor avea limită între ele, ci numai numărul lor la un loc va fi cifra globală de 450. Ia caz când numărul inginerilor va crește, această bază globală va pute fi mărită în virtutea unui Decret Regal, obţinut pe baza raportului Ministrului de Lucrări Publice. O a treia parte din numărul inginerilor ordinari va forma cifra globală a inginerilor şefi clasa I-a şi II-a între care deasemenea nu va mai exista altă limită. A treia parte din numărul inginerilor şefi va fi numărul global al inginerilor inspectori generali clasa I-a şi II-a. Avansările în cadrul inginerilor ordinari, se va face de aceeaş comisiune prevăzută de legea actuală, pe bază de alegere şi vechime, în proporţia de unul la alegere şi trei la vechime. Lista de alegere va cuprinde 15 candidaţi pentru fiecare grad şi an. Alegerea se va face prin votare cu vot secret. Fiecare Domn inginer inspector general, va vota după lista tipărită a candidaţilor propuşi (adecă va păstra pe listă) negreşit numai 15 candidaţi. Listele care vor avea mai mult sau mai puţin de 15 candidaţi se vor trata ca nule; cei 15 candidaţi care vor avea cele mai multe voturi vor fi aşezaţi după ordine numerică a voturilor căpătate şi vor forma lista definitivă de alegere, care se va prezenta Domnului Ministru pentru avansare, unul după listă şi trei la vechime. Odată lista votată şi stabilită, rămâne în vigoare până la complecta ei epuisare. Când doi sau mai mulţi candidaţi la alegere vor avea acelaş număr de voturi, se va trage la sorţi ordinea aşezărei pe listă a lor. Dacă la 1 ianuarie a fiecărui an, lista nu s’a epuisat complect prin avansare, atunci pentru anul curent, lista se complectează din nou prin votare pănă la 15. Cei din lista trecută rămân direct în capul listei, în ordinea în care fuseseră votaţi. Avansările la ingineri-şefi se vor face numai la alegere. Alegerea se va face prin votarea secretă cu listă ca şi la inginerii ordinari şi lista aleşilor va conţine câte 20 candidaţi de fiecare grad. Lista odată votată rămâne în vigoare pănă la complecta ei epuisare. Dacă la 1 Ianuarie a anului următor, lista nu s’a epuisat prin avansare, se complectează din nou pină la suma de 20 candidaţi. Cei rămaşi după lista anterioară, se vor trece de drept în capul listei, în ordinea în care fusese votaţi. Când un inginer ordinar clasa l-a a fost propus la inginer-şef clasa II-a, sau inginer-şef clasa II a la I-a patru ani consecutivi de către şeful său respectiv şi nu a fost votat şi clasat pe lista de alegere, va fi trecut de drept pe această listă în al 4 lea an, imediat după cei rămaşi pe lista neepuisată a anului precedent. Dacă sunt mai mulţi in această categorie, ordinea pentru înscrierea lor pe listă, se votează de Domnii ingineri inspectori generali. Avansările la ingineri ingineri inspectori generali, se vor face cu şi pănă în prezent. 12) Pentru inginerii puşi pe listă la alegere sau cărora le vine rândul la vechime şi care s'au făcut vinovaţi de o infracţiune în timpul căt n’au fost încă avansaţi, se institue o nouă pedeapsă, ce o poate dicta consiliul technic după judecare şi anume ştergerea de pe lista de alegere sau vechime, putând fi aleşi din nou la alegerea ce urmează anul viitor, sau admişi din nou pe lista de vechime, după un an sau mai mulţi de Întârziere, conform pedepsei dictate. 13) Inginerii eşiţi cu certificat din Şcola de Poduri, sau a căror diplomă din străinătate a fost echivalată cu certficatul Şcoalei de Poduri şi Şosele din Bucureşti, vor fi înscrişi în cadrul technic ca stagiari şi la împlinirea unui stagiu de 2 ani vor fi înscrişi de drept în cadrul technic ca ingineri ordinari clasa III-a, fără de nici o altă formalitate. 14) Să înfiinţează la inginerii ordinari clasa I-a o gradaţie de 15 lei la sută după 5 ani vechime şi o a II-a gradaţie tot de 15 lei la sută,la împlinirea unui stagiu de 5 ani în prima gradaţie, cu condiţie ca ambele gradaţii şi leafa să nu întreacă 750 lei lunar. 15) Mutarea unui inginer se poate face numai : a) După cerere, b) Prin consimţimântul său, c) In caz de interes de serviciu, mutarea se face după avizul consiliului technic superior şi în acest trebue să fie făcută prin Decret Regal. 16) Se va trece în legea corpului technic, că în toate cazurile când inginerul s’a făcut culpabil de o faptă ce cere judecarea consiliului technic, acest consiliu va da avizul asupra maximului de pedeapsă ce se poate aplica vinovatului, Domnul Ministru putând aplica şi o pedeapsă mai mică. 17) Pentru inginerii care nu sunt în serviciul Statului, nici înscrişi în corpul technic, dar care s-au distins pe terenul technic şi au lucrări meritoase la activ, să se înfiinţeze titluri onorifice precum sunt: consilieri technici, consilieri superiori technici, echivalente cu cele din corpul technic. 18 Ingineri neînscrişi în corpul technic, dar care sunt în * serviciile publice precum şi cei chemaţi în serviciile publice, să* poată fi primiţi în cadre în urma cererei lor, în gradul ce li s’ar cădea de drept, socotindu-se pentru fie-fl care grad, stagiul normal triplat. 11 19) In fiecare an consiliul technic supperior, va delega din sinul său, doi sau mai mulţi ingineri inspectori generali, care vor constata capacitatea, meritele şi aptitudinile inginerilor din serviciile, publice, care nu au direct ca şef un inginer inspector general. Aceşti ingineri inspectori generali, vor avea şi dreptul de a-i propune la avansare, sau a-şi da avizul asupra pedepselor pentru cazuri de rea credinţă, neglijenţă sau incapacitate. 20) Posturile de ingineri din serviciile publice în viitor nu vor putea fi ocupate decît de inginerii înscrişi în corpul technic al Statului conform legei corpului technic, exceptîndu-se actualii ingineri cu drepturile cîştigate şi a căror revocare nu se poate face decit în aceleaşi condiţiuni ca şi inginerilor înscrişi în copul technic. 21) Se va stabili în fiecare an să aibă loc un congres al inginerilor, cel mai tîrziu pină la 3 l Iulie, a cărui dată şi localitate se va fixa în congresul anterior. Primul congres se va ţine la Iaşi, cel mai tîrziu la 1 Iunie 1913. Acest program a fost semnat de următorii domni ingineri: Apostoliu loan, Angelescu Gheorghe, Bălănescu Gr. N., Bejan Grigore, Botez Eugen, Burghele Th., Busuioc Const., Carp Basile, Casetti Iosef, Constantinescu Tem., Corban Ghiriac, Cornea Ioan S., Costin Victor, Cugler Norb, Delladecima Alex., Ene Mihail, Eremia Tiberiu, Franck Alfred, Gheorghiu loan, Gessner Rudolf, Hălăceanu Virgil, Hahn Otto, Hoisescu Nicolae, Hudic Philip, ITurmuzescu Mihai, Ifrim Gh. N., Ifould Alex. H., Ifould W. H., Ispirescu Gh. , Jipa Nicolae, Leca Teodor, Miclescu Nicolae, Mihailescu loan, Moisiu Gheorghe, Mireli Panait, Negruţ L. C., Nicolaescu Balş I., Niţescu Ricard, Panuzzi Alfred, Popovici V. A., Potter George Eugen, Protopopescu Gr., Radovici George, Roissier IT., Romaşcu Gh., Savul Anton, Stihi Gheorghe, Teodora Petru, Tocilescu Al. V., Tudor loan Tzvitzu Ioan D., Vaszely Teodor, Vitor Pepinierele de viţe algeriene altoite Olge Gustave Ticolina-Iaşi Oficer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). PRODUCTIE ANUALA 8.000.000 viţe altoite Varietăţile principale altoite în Pepeniera de la Medina livrabile la Toamnă sunt: Selection carriere, chasselas doré, galbenă de Odobeşti şi varietăţi de masă, extra superioare, perfect selecţionate. In primăvara trecută nu am putut satisface toate cererile deoarece unele au sosit prea tîrziu cînd toate viţele erau vindute. Pentru noul sezon, rog onor. clientala de ami trimite comenzile din timp, pentru a le putea rezerva vitele spre a putea fi conştiincioşi serviţi. Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA-IAŞI Catalogul gratis la cerere MIŞCAREA DIN ZBORUL VREMII exploatatorii sîngelui omersc. Se cunoaşte acum motivul pentru care cei 25.000 de soldaţi turci au fugit în lupta de la Kumanova : ei aveau cartuşe de lemn. Corespondentul de război al lui «Daily Mirror», d. Frank Mafee, trimite ziarului său, împreună cu fotografii doveditoare, corespondenţa următoare : «Am văzut sute şi sute de culiii cu cartuşe de acestea pe cîmpul de luptă dela Kumanova. Le găseai pretutindeni, căci fuseseră aruncate de nenorociţii soldaţi turci, cărora li se Împărţiseră. Nu puteam să-mi cred ochilor, dar vedeam in faţa mea aceste cartuşe cu înveliş de metal, dar cu gloanţe de lemn vopsite cu roşii. Cutiile carton in cari sunt puse poartă marca următoare : «Deutsche Waffen und Munitions Fabriken, Karlsruhe“, (Fabrici germane de arme şi muniţiuni, Karlsruhe). Nu este, deci, de mirare, că turcii au fugit văzînd cum sunt tradaţi. William Le Queux, romancier bine cunoscut, corespondent de război al lui «Daily Mail“, declară de asemenea, că a văzut mii de cartuşe de acestea. Nimic nu dovedeşte mai bine, odată mai mult, uimitoarea îndrăzneală a acelora, cari vor «să facă bani» cu sîngele altora şi cari provoacă războaie, pentru a trage de pe urma lor beneficii ruşinoase. Se ştie, cari au fost scandalurile manutanţei engleze in timpul războiului din Africa de sud ; apoi cazul cu cartuşele şi obuzele încărcate cu săpun în loc de pulbere, împărţite chinezilor in războiul chino-japonez ; în sfirşit, exploatarea cu şuncile de lemn furnizate trupelor americane de o firmă din Connectinct în timpul războiului independenţei americane. Explicaţiile, cari s’au dat acum spun, că în privinţa cartuşelor de lemn, casă din Karlsruhe n’a făcut decit să execute strict ordinele ce a primit din Constantinopol şi în acest caz, ar însemna, că ne găsim în faţa unui fapt de monstruoasă corupţie. Informaţii : Un apel către personalul C. F. R. Dl. Aliolescu directorul general al C. F. R. a trimist personalului C. F. R. următorul apel. In aceste momente de grea cumpănă, în care întreaga ţară e zguduită de frigurile celui mai cald şi exaltat patriotism, e de datoria fiecărui bun român ca să contribue individual şi în comun prin toate mijloacele ce-i sunt la îndămână, la întărirea şi sporirea forţelor de apărare ale ţarei, spre a putea asigura celor chemaţi pentru sacrificiul suprem cea mai strălucită isbândă. Acelaş suflu patriotic trebue să ne anime pe toţi, tineri şi bătrâni, bogaţi şi săraci. Toţi trebue să fim dominaţi de acelaş gând, de aceiaşi însufleţire, de aceiaşi tresărire a inimei. Imaginea ţârei să ne fie tot aşa de scumpă ca imaginea lui Dumnezeu şi cu toţii să închinăm armatei ţârei, toată dragostea, toată admiraţia, tot entusiasmul şi toată încrederea noastră desăvîrşită pentru o luptă eroică încununată cu laurii victoriei. Cea mai strălucită izbândă să urăm din tot stfletul celor chemaţi ca prin sângele lor să salveze onoarea datoriei, să înalţe cât mai sus numele neamului nostru, să facă să fâlfâe cu o mândrie exaltată steagul ţarei româneşti. Adânc pătruns de sentimentele patriotice ale personalului C. F. R. nu mă îndoiesc un moment că el nu va răspunde cu un sublim elan la apelul ce-l fac. Acest personal care comptează mai cu seamă în timp de război ca cel mai puternic şi indispensabil auxiliar, menit a prepara victoria armatei, va fi chemat pe tot timpul acţiunei la o muncă şi un devotament extraordinar de fiece moment. Dar oare nu e pus el la aceiaşi grea încercare în timp de pace, când e chemat să facă faţă marelui trafic ? Şi nu va căuta el oare să dubleze de energie, atunci când de la munca lui prielnică va depinde in o bună parte salvarea onoarei armatei, gloria şi prestigiul ţarei noastre ? Nu însă despre acest concurs,ce-i dăm fără preget şi pentru care de altfel ne e menirea e vorba în apelul de ţaţă, ci de faptul foarte lăudabil ca mai mulţi dintre personalul nostru au lansat ideea de a se face un dar preţios armatei şi anume de a contribui şi noi la sporirea celei de a patra armă de curând creiată şi numită flota aeriană. Am înbranişat cu căldură această frumoasă şi inimoasă iniţiativă patriotică. Mă adresez clar la intrepul personal C. F. R. şi î l conjur să se asocieze cu entuziasm la această măreaţă manifestare pentru a contribui cu toţii de la mic pănă la mare, ca să dotăm liga aeriana naţionala cu 3 aeroplane Blériot tandem, tipul militar, de 80 cai putere fiecare. Aceste trei unităţi de un tip încercat va forma o jumătate de excadrilă aeriană şi vor purta inscripţiile : „Personalul C. F. R. No. 1 General Ştefan Fâlcoianu». ‘Personalul C. F. R. No. 2 G. C. Cantacuzino». „Personalul C. F. R. No. 3 G. Duca“. Astfel se va şti că personalul C. F. R. în înaltul sau patriotism, a sporit puterea armatei aeriane cu trei unităţi de primul ordin, legând această măreaţă faptă a lor de afectuoasa şi pioasa amintire a numelor foştilor trei directori generali C. F. R. decedaţi. Nimeni nu e silit să dea, am însă convingerea că nimeni nu se va da în lături ca sa contribue cu obolul său. Acţiunea e prea frumoasă, prea patriotică, prea românească ca să nu fie îmbrăţişată de toţi. Sumele ce se vor aduna prin listele de subscripţie şi e vorba să strângem 93.000 lei, se vor vărsa la comitetul ligii aeriane naţionale care va face comanda. ■ Fiecare subscriitor va binevoi să indice chiar pe listă în locul anume destinat, dacă suma subscrisă urmează să fie reţinută într-o rată, sau cel mult 4 rate. Doresc ca acest apel să fie adus la cunoştinţa funcţionarilor şi lucrătorilor mari şi mici de orice categorie, căci în cultul ce-i datorim patriei noastre toţi suntem deopotrivă egali şi nu arare ori se găsesc isbucniri adânci sufleteşti şi sentimente profunde de abnegaţie şi entusiasm în colibele săracilor, mai sublime decât chiar în palatele bogaţilor. Şi dacă s’ar întâmpla ca ceasul fatal să sune şi ca din înălţimile cerului falnica liotă aeriană romînă să parvină a sgudui văzduhul cu puterea-i distrugătoare, fiecare din noi va resimţi mângâerea sufletească, că pentru o mică parte a gloriei armatei aeriene, ceferiştii n’au fost străini. Însufleţiţi de cea mai sfântă dragoste de ţară să strigăm cu putere pentru a fi auziţi dincolo de hotare : Trăiască România, Trăiască gloriasa armată romînă. . Penel.—In seara de 23 Ianuarie a. c. va avea loc la Teatrul Naţional representaria de retragere a artistului C. B. Penel, care a fost pensionat la sfârşitul trecutei stagiuni,—pe ziua de 1 Aprilie 1912. Toţi colegii artistului, societari, pensionari, şi gagişti precum şi întreg tineretul artistic din teatru, vor participa la această festivitate, cu care prilej artistul serbâtorit va apare în rolul lui «Petiilon» din „Bébé“, rol în care are o creaţie irezistibilâ de humor. Dna Atena Georgescu, tînără... pensionară a teatrului, va participa la această representaţie. Intre acte va cânta muzica regimentului XIII de sub conducerea d-lui Vladuţă. D-nul C. SS. PESEL in rolul lui „DOJST CEMRUE BIMS“.