Mişcarea, mai 1913 (Anul 5, nr. 95-118)

1913-05-01 / nr. 95

Am capatat c­ei drept ceva, pentru ca sa putem spune pe urmă, că nu s’a în­tors ministrul nostru de la Petesburg cu mina goală! Dar oare parlamentul ţării va aproba acest protocol? Parlamentul care­­înseamnă reprezen­tarea părerilor naţiunii—care însamnă e­­coul aspiraţiilor şi al durerilor acestei na­ţiuni, care reprezintă sufletul ei şi care e menit să vorbească în numele ei şi să-i apere demnitatea şi drepturile! Parlamentul, care trebue să-şi deie samă apoi in faţa celor pe care-i repre­zintă, poate să -i primească acest desono­­rat protocol? Nu ! El trebui să respingă cu indignare o­­ferta şi să aleagă apoi una din aceste 2 soluţii* în chestii externe : 1) *Sau declară război Bulgariei şi Ro­mânia îşi ia cu forţa ce i se cuvine. 2) Sail o soluţie mult mai cuminte, pentru a nu tulbura acuma pacea Euro­pei care e aşa de scumpă tuturora: va refuza tot, lăsînd chestia deschisă! Cum ? Să refuze, vor zice unii, şi ce am că­pătat după o muncă de aproape un an a diplomaţiei româneşti? Să refuzi ceva care nu te costă nici un ban, nici un soldat ? E prima dată cînd poporul românesc gustă din plăcerea aceasta de a căpăta pe gratis pământuri—cercetaţi istoria şi vă veţi convinge de adevăr ! Ei bine! şi pe aceasta s’o peardă?... Aprofundând însă bine, bine de tot, chestia, lucrurile se schimbă cu totul! România nu ia nici de data aceasta pe gratis ! Plăteşte... bani particularilor bul­gari cari vor voi să vândă proprietăţile; plăteşte Bulgariei edificiile publice toate; revin la ce spuneam mai sus: plăteşte bani pentru tot pământul cedat! Şi România avea drepturi la acest pă­mânt ! Avea drepturi pentru că l-a plă­tit cu 3 judeţe din Basarabia şi cu sângele a 40 de mii de români, la 1877. România trebuia să-şi ieie dreptul său plină de mândrie, cu sabia in mână. N’a făcut-o! Azi cumpărând ceia­ ce trebuia să ieie odată cu preţul perde şi ceva nepreţuit: demnitatea naţională. Nu! România nu trebue să cumpere nimic, ci trebue să ieie tot ce are nevoe pentru a-şi asigu­ra Dobrogea pe care a plătit-o cu atâtea sacrificii. Cît şi pentru a asigura pe fraţii români macedoneni in care conştiinţa naţională e aşa de puternică, că vor avea dreptul să trăiască in linişte ca români. Până atunci, Ii rămâne să facă un gest mare, lă­sând Bulgarilor ceia ce dânşii consim­­fiau să ne deie—cu angajamentul ca nu târzie vreme, prin jertfă, să luăm cu glorie ce ni se cuvine. Acest gest ne-ar înălţa în faţa noastră înşi­ne şi a tuturora. Atunci resemnarea noastră ar fi mai puţin umilitoare—căci ar fi o ameninta­­re! Şi acel care ameninţă cu lupta poa­te rămânea laş, dar poate deveni erou. Şi în faţa acestei perspective apoi,t­­­oată truda politicei de mâine trebuie să fie numai pentru educarea şi organizarea unei strălucite armate, întreţinută cu cele mai mari sacrificii naţionale. România trebuie să fie o mare cazarmă ca să poată fi o mare putere! Vasile Erm. Iorga Avocat DIN ZBORUL VREM­EI într­ lumea barbară Un ziar de provincie ne relatează că mai mulţi ţărani dint’un sat vecin ieşind noaptea beţi dintr’o cârciumă, se luaseră la ceartă intre ei. Gâlceava se­­isprăvi într’un chip cu totul straniu, căci unul din ei fu aruncat de ceilalţi într’o groa­pă, iar pe deasupra lui, svârliră pământ şi pietre, până ce groapa, destul de a­­dâncă, fu cu totul acoperită. In faptul acesta e un rest de sălbătă­­cie de care civilizaţia europeană s’a is­­băvit de mult şi se pare că el n’a mai rămas de cât în unele provincii din Chi­na, unde fiinţează sub titlul de pedeapsă supremă pentru acei care-şi ruinează ori dezonorează familiile. Aşa, într’un district, un misionar fran­cez a cunoscut o familie al căruia cap, un pasionat mâncător de opium, pentru a’şi satisface viciul său, într’o bună di­mineaţă îşi vinde toată averea sa, pre­cum şi nevasta şi copiii. Int’o zi, mai mulţi membrii din fami­lie i se prezentară la el, poruncidu-i să-i urmeze. Ei îl duseră într’o pădure din vecinătate şi, fără altă formă de proces, făcură o groapă unde-1 aruncară de viu. Nenorocitul nu opuse nici o resistenţă şi ceru numai ca o supremă favoare, ca să-i acopere faţa cu un mănunchiu de iarbă. Un alt district acelaş misionar a avut cunoştinţa de mai multe execuţiuni si­milare. Mai cu seamă e de remarcat stoicis­mul victimelor; misionarul atribuie acest fapt credinţelor lor religioase. Pentru un chinez viaţa din cealaltă lume nu e de­cât continuarea existenţei pământeşti., A fi înmormântat de viu i se pare mai puţin crud de­cât o mutilare oarecare, căci ea-i rămâne pentru totdeauna. Înmormântarea de viu cel puţin îi la­­s în corpul neatins şi o­­astfel de moarte e mai preferată de el. Mişcarea Literară şi Artistică V­iaţa Românească cuprinde în noul număr apărut azi, următorul bogat su­mar : Matei Ion Caragiale, Grădinile amă­­g­iri; Intoa­cerea învinsului; Mărturisire (Versuri); Em. P., Tirziu (Versuri); Rodo, Toamnă—Amurg (Versuri); M. I. Pro­­copie, Noaptea (Versuri); Dr. A. Frăti­­neanu, Evoluţia bacter­iologiei (De la Pasteur până azi); T. A. Bădărău, Re­giunea inundabilă a Dunărei; St. O. Iosif, Visul unei nopţi de vară,(Trad. după Sakespeare); G. Galachion, Mănăs­­tir­ea Cetăţuia ; Izabela Sadoveanu, Prob­leme pedagogice, (Coeducaţiunea); Mir­­cea Dem. Râdulescu, Demonul (Versuri); G. Argh­irescu, Situaţia învăţămintului primar. In raport cu cheltuelile budge­tare; O. Gogu­, Revedere. — Singur.— Taină. (Versuri); Dr. A. Slătineanu, Cronica medicală (Facultatea de medi­cină din Iaşi); I. Răducanu, Cronica e­­conomică (Criza de credit la coopera­­ţiile săteşti); I. G. Duca, Cronica ex­ternă (Situaţia in Franţa); Dr. D. G. Creangă, Cronica politică (Orientări în politica internă) ; T. Arghezi, Cronica teatrală— Bucureşti (Teatrul Naţional: ‘Cocoşul negru»); G. Topîrceanu, Cro­nica veselă (Fum); N. L. Koslaki, Scri­sori din Paris (Un păcat din tinerețe. - Pepinierele de vite algeriene altoite Olge Gustave T­icolina-Iaşi Oficer Meritului Agricol Singur representant şi Depositar a Marelor Pepeniere Fenouil (Algeria). PRODUCŢIE ANUALA 8.000.000 viţe altoite Pentru sezonul prezent, ofer d-lor Podgoreni, Sulfat de Cupru marca engleză calitatea extra-superioară cu prețuri cele mai convenabile ca ori­unde — Pluguri pentru arat viile — Marca franceză renumită Toate comenzile se vor adresa D-lui: OTGE GUSTAVE—NICOLINA-IAȘI Catalogul gratis la cerere MIŞCAREA Era Copilului.—Franţa de mine.—Orp­­hismu!.—„Le secret“, piesă in trei acte de H. Bernstein) ; P. Nicanor et Co., Miscellanea (­ P. Cerna.— O amintire despre Haret.—De la redacţie); «Viaţa Rominească». Apel către cetitorii şi prietenii „Vieţei Romîneşti“ . Recenzii ; Revista Revistelor. Mica Biblie la îndemîna a tot creş­tinul Prima munca şi stăruinţa P. S. Epis­cop Nicodem al I­­aşilor ajutat, de Ar­himandritul Scriban, directorul Semina­rului Central şi de Economul Savin, directorul Seminarului „Veniamin din Iaşi, precum şi de o tovărăşie de pre­oţi şi mireni, a apărut cîteva zile îna­inte de Paşti o carte care înseamnă mult in opera de înflorire culturală ca­re lucrează în ţara noastră. A apărut „Mica biblie la îndămîna a tot creştinul“, o carte de 400 pagini, tipărită pe o hârtie de cea mai bună calitate şi îmbogăţită cu foarte multe ilustraţiuni. Ca chestiune de technică tipografică, cartea nu lasă nimic de do­rit, ba lasă cea mai bună impresiune prin execuţia ireproşabilă. Ca chestiune de fond, cartea aceasta se impune din toate punctele de ve­dere. Sunt alese din Sf- Scriptură păr­ţile cele mai însemnate şi puse pe ca­pitole una Ungă alta, iară însă a rupe continuitatea povestirii. Din fiecare car­te a Sf. Scripturi se dă cite ceva. Limba este neaoş românească şi e foarte uşoară de cetit, pentru că nu are nimic din arhaismele vechilor tra­duceri, păstrind totuş un miros de ve­chime, fără a solid­a gramatica şi vo­cabularul. Prefaţa e scrisă cu multă îndemîna­­re şi explică origina apariţiunii acestei „Mici Biblii“. Dorim tot succesul acestei lucrări ca­re se vinde cu 2 lei exemplarul la Ar­himandritul Scriban, seminarul Central, Bucureşti. Şcoalele de înalte studii comerciale deR. ION/TSCO Academia are un seminar pentru pre­pararea profesorilor şcoalelor comercia­­le. Durata studiilor pentru comercianţi şi profesori este de 2 ani, pentru func­ţionarii consulatelor, pentru ingineri, pentru asigurat­ori, pentru funcţionarii vamali, etc., durata cursurilor nu este fixată. Pe lângă studenţi regulaţi (cari trebue să urmeze cel puţin un­­semestru şi să audieze cel puţin 8 ore de cursuri pe săptămână) se mai primesc şi ospitanţi, cari urmează numai unele cursuri. Sunt primiţi ca studenţi şi ospitanţi: a) Absolvenţii şcoalelor secundare ger­mane cu 9 clase, a şcoalelor industriale bavareze, a Academiei industriale sa­xone din Chemnitz şi ai şcoalelor co­merciale superioare din Germania. b) Comercianţi, industriaşi, funcţionari de la societatea de asigurare şi alte per­soane, cari au dreptul de un an de ar­mată şi cari au cel puţin 2 ani de prac­tică. c) Candidaţi de profesor, cari au tre­cut al doilea examen. d) Străini, cari au cultură trebuitoare. Pe lângă aceştia se mai primesc ca audienţi acele persoane, cari nu înde­plinesc condiţiunile de mai sus, dar cari au instrucţiune suficientă spre a urmă cu profit cursurile şi au vrâsta de 20 de ani. Şi femeile sunt primite ca stu­dente, ospirante şi audiente, dacă au o instrucţiune egală cu bărbaţii. Se plă­teşte 5 mărci de ora săptămănală pe semestru; pentru laboratorul chimic se plăteşte altă taxă. La Academie se ţin 3 examene şi a­­num­e : examenul de diplomă pentru co­mercianţi, examenul de profesor la şcoa­­lele comerciale pentru candidaţii de pro­fesori şi examenul pentru conducătorii societăţilor de asigurare. Academia are un seminar de econo­mie politică, un seminar de statistică, un seminar de asigurări, un seminar ju­ridic şi un seminar pentru profesori. Se fac exerciţe la fiecare obiect, dându­­se cea mai mare însemnătate acestor exerciţe. Prin înfiinţarea acestui mare institut s’a făcut întâia încercare în Germania pentru crearea unei şcoale libere, în care să se poată studia ştiinţele practice .)• Această Academia se asamână cu şcoala liberă de ştiinţe politice din Paris şi cu şcoala de ştiinţe economice şi politice din Londra. Şcoala de înalte studii comerciale din Berlin Această şcoală a fost înfiinţată în 1906, de câtre corporaţia comercianţilor Articole de Reclamă la Magazinul Dr. I. MANOLESCTI Strada Zsăpuşneanu JSfp. 13 ----1) Şuncării: Mezeluri amestecate g__ Şuncă proprie ca de Praga — — — —- _ __ e’ g’gQ Cîrnaţi romineşti pentru fript — — — — _ ” 2.— 2) Jlrînzeturi: Urdă cu mărar, caşcaval de Penteleu, brînză în coaje de brad şi în burduşele — — — — — __ « 3 gO 3) Unt: de masă Kgr. 520; % Kgr. 1.80; 1/8 Kgr. 0.70 .4) Vinuri d in sticle Terenti Bordeaux 2.50; Grasă de Cotnari 8 lei; Rohr: alb şi roş de masă 1.70; Ottonel 2.20; roş superior, 2.20; grasă de Cotnari a 8 lei sticla. din Berlin. Corpul profesoral se compune din do­cenţi principali, din docenţi secundari, din docenţi particulari şi lectori. Şcoala are de scop a da tinerilor co­mercianţi o învinsă cultură generală şi comercială, având în vedere referinţele practice; a da ocazie profesorilor şi pro­­fesoarelor şcoalelor comerciale, ca să-şi insuşască cultura specială necesară teo­retică şi practică, să dea comercianţilor şi profesiunilor înrudite posibilitatea de a se perfecţiona în anumite ramuri ale ştiinţelor comerciale şi în sfârşit să dea ocazie funcţionarilor judecătoreşti, ad­ministrativi, funcţionarilor consulatelor şi camerilor de comerciu, etc, de a-şi însuşi cunoştinţele speciale comerciale. Cursurile durează 4 semestre, condi­­ţiunile de înscriere sunt aceleaşi ca şi la şcoala din Lipsea. (va urm­a). 1) Dr. I. Zolger „op. cit.“ p. 210 -226. Informaţii . Din Basarabia.— Joi 25 Aprilie la şcoala de fete din Kişinău, s’au ţinut examenele de limba şi literatura mol­dovenească cu domnişoarele din clasa Vll-a pedagogică, care sfîrşesc anul a­­cesta cursurile. — Cu ocazia onomasticei împărătesei Rusiei, Alexandra Feodorovna, în ziua de 24 Aprilie, guvernatorul Basarabiei a t­imis o telegramă de felicitare la care împărăteasa a răspuns următoarele : „Din inimă mulţumesc domniei voas­tre şi locuitorilor ţării încredinţate Dv., pentru felicitările trimise. — In ziua de 25 Agust a. c. se va deschide la Akerman o expoziţie de gospodărie sătească, care va ţinea pînă la 8 Septembrie. Această expoziţie promite a fi din cele mai interesante, primindu-se nume­roase adeziuni de participare, nu numai din Basarabia, ci din şi întreaga Rusie.­­ D. Prof. Dr. I. Cantacuzino, care face acum noui experienţe bacteorolo­­gice la institutul Pasteur din Paris, se va înapoia in ţară în ziua de 6 Mai a. c. . In ultimele zile s’au repartizat ta­urii moldoveneşti hotărîţi pentru staţiu­nile de montă instituite în judeţele Bo­toşani Suceava şi Neamţ. Staţiunile de montă din nordul Mol­dovei, ca şi toate celelalte din cuprin­­sul zonei hipice merg foarte bine. Cererile locuitorilor sunt aşa de nu­­meroase în­cît direcţiunea serviciului zootechnic, cu toate silinţele pe cari şi le dă spre a corespunde trebuinţelor, e nevoită să amîne multe din cererile ce i se adresează. o­­ri după amiază a încetat din viaţă Horia C- Rosetti, director al Ca­merei. M. S. Regele a semnat decretul prin care marele colegiu electoral a fost convocat pentru ziua de 5 Mai spre a alege un episcop al eparhiei Rîmnicului Noului Severin, în locul vacant, precum şi decretul prin care consistoriul supe­rior bisericesc a fost convocat pentru ziua de 2 Mai. ® D-ra Raynard Elisabeth, a fost au­torizată să funcţioneze ca institutoare de limba franceză la institutul Notre­ Dame de Sioi din Iaşi. ■ Astăzi 30 Aprilie, este ultima zi cînd la ministerul cultelor şi instrucţiei publice se mai primesc cererile de în­scriere pentru elevii pregătiţi în particular. . Eri s’a făcut, la Cîmpulung, alege­rea colegiului I comunal. Biroul a proclamat balotaj, nici una din cele trei liste în prezenţă neîntrunind majoritatea absolută a celor 232 votanţi, din 250 alegători înscrişi. Au fost şi­­6 buletine anulate. Lista conservatoare, în cap cu d. că­pitan Negulici, preşedintele comisiei inte­rimare, a obţinut 90 voturi; lista con­­servator-democrată, în cap cu d. Petre Gheorghiu, 89 voturi, iar lista liberală cu u. N. Iorgulescu, 94­ voturi. † Pr. dr. N. Iancu asistent la labora­torul de anatomie descriptivă de pe lîngă facultatea de medicină, a fost numit ca prosector al Institutului de anatomie în locul rămas vacant prin transferarea d-lui dr. Hortolomei la clinica chirurgicală. ■ Societatea pentru îndreptarea copii­lor cu­ deprinderi rele, înştiinţează pe toţi acei cărora li s’au încredinţat liste de subscripţii, pentru înfiinţarea în Iaşi a li­nei şcoli de corecţiune, să le trimită so­­cietăţei împreună cu sumele încasate, ur­­mînd să se facă bilanţul general.­­ Dl. locotenent Fotea din batalionul 4 de vînători, din partea comitetului în­sărcinat cu ridicarea unui monument, re­gretatului locotenent Caranda, a înaintat Primăriei, un proect de monument, ce­­rînd cuvenita autorizaţie. Inaugurarea acestui monument se va face cît de curînd şi la ea va lua parte şi o delegaţie de ofiţeri-aviatori din Bu­cureşti. „ Unirea Educatoarelor Române, îşi va ţinea obişnuita şedinţă joi 2 Mai carele 4 luni, în localul şcoalei secundare de fete din Iaşi. Se va continua discuţia asupra femeei faţă de lege şi anume se va trata des­pre „ drepturile femeei şi datoriile respec­tive ale soţilor“. D-nele membre ale societăţei şi alte doamne streine sunt rugate a luat parte în număr cît mai mare.­­ Mitropolia Moldovei a intervenit prin­­tr’o adresă pe lângă principesa Olga Ma­­vrocordat (născută Sturza), pentru a do­na palatul de la Miroslava, ce se află nelocuit. In acest palat se va înfiinţa o şcoală de corecţiune pentru copiii cu deprinderi rele. Adresa a fost trimisă la Dieppe, în Franţa, unde e stabilită prinţesa. 32 Ministerul de interne a cerut Pre­­fecturei de judeţ să înainteze în termen de 10 zile un raport privitor la echipa­mentul şi armamentul sergenţilor de o­­raş din poliţia corn. Tg.­Frumos.­­ Astăzi are loc în casele d-nei E. Mavrocordat, adunarea obişnuită la so­cietăţei „Ordoxe a femeilor române“ sub preşidenţia archiereului Antim Petrescu, vicarul mitropoliei Moldovei.­­ Sfatul satului Munteni com­. Bel­­ceşti a fost dizolvat. Afacerile­ până la o nouă alegere vor fi girate de locuitorul Ion Vicaru, care a fost numit delegat special.­­ Teatrul Cinema Modern.­­Azi Luni 29 Aprilie şi mîne Marţi 30 Apri­lie se va reprezenta la acest cinemato­graf filmul: Pentru o femee. Mare dramă senzaţională din viaţa marina­rilor. Film­ele artă d­aneză. Interpre­tarea datorită celor mai renumiţi artişti printre cari putem cita pe d-nii : Han­sen, Nielsen, Steffen, Petersen etc. Ur­mează apoi: Darul de Nuntă dramă, Parada Trupelor Indiene scene interesante şi Adoratorii Văduvei come­die. Miercuri program nou cu cel mai senzaţional film: Strigoii sau Proi­ectul orilor.

Next