Mişcarea, iulie 1913 (Anul 5, nr. 145-174)

1913-07-24 / nr. 168

fost suspendate toate plăcerile păcătoa­­se,—s'a iscălit deci un armistiţiu intre ele şi Apollo. Micul ştrengar, anemic şi obosit, şi-a ascuns bucuros săgeţile după o icoană, a prins arcul în­ gâtul unui Crist răstignit şi s’a culcat, în podul pa­latului, cu pumnul sub cap, mulţumit că-i dau răgaz o clipă ahotnicele lui în­­chinătoare Stariţa a trimis un flăcău frumos din ogradă să cumpere de la chioşc gazeta cu ponosul activităţii lor dumnezeeşti. Şi i-a dat poruncă trimisului să nu în­târzie muit: lumea doar e plină de ade­meniri şi de păcat şi. Maicele s'au strâns toate îngrijorate: una cu părul pe jumătate încreţit, alta c’un obraz rumân şi cu celalalt alb... Panică enormă. A luat ziarul în mână o dihanie, cu graiu de om, dar cu chip de stimă a a­­pelor sau de mama-pădurii. Părea scoa­să dintr’o căldare cu smoală din Iad; avea ochii mici, ca nişte cireşe uscate ; obrazul îi era creţ ca pielea unui cim­­poiu desumflat, şi-i atârna pe frunte şfi­­chiuri din biciuşca Diavolului. A început dihania să cuvinteze; fie­care vorbă, pornită dintr’o sălbatecă vă­găună, se împiedeca de dinţii, negri şi rezleţiţi, ca pripoanele intr’o câmpie. A trecut proza mea prin gura Sfinţiei Sale... Tin-­rile, cu obidă, şi-au şters cu mânica rantiei buzele rumene; — soeur Agnes c’o batistă şi-a atins obrazul, şi batista s’a împurpurat, soeur Angélique şi-a scuipat în degete şi şi-a întins pă­rul frizat; iar Anne şi-a acoperit, cu poala, ciorapul de pe piciorul român şi plin. A fost o consternare generală... După lectură, a urmat consfătuirea­­, aflarea autorului şi mijloace de represi­une. O intervenţie energică, şi umilă totodată, a găsit voturile tuturor. Dar încă nu s'a ales personajul, la genunchii căruia să cadă maicele, pentru îndurare. Călugăriţele sunt desnădăjduite... Şi, ne’ntrebam atunci: De ce s’au spăimântat maicele şi nu ştiu iertaţi-mi o expresie populară­ pe unde să-şi scoată pe masa ? Dacâ au cugetul curat de ce tremură? Nu cunosc ele tăria Adevăru­lui ? Nu ştiu oare că tăciunele minciu­­nei se stânge în izvorul Dreptăţii ? Maicele îşi au palatul clădit pe pământ fugar şi temelia se surpă. Nu pot în­gădui ca un ochiu străin să privească printre gratii înăuntru,­şi o mână pro­fană să ridice un colţ al alcovului lor de nuntă eternă. Li sângeră inima că s’a clătit puţin caseta de bani, nu că cinstea preacurate­lor lor feţe deşteaptă bănueli... * Maicele catolice -’întorceau ziarul; îl purtau din mână în mână şi chibzuiau. Lângă uşă rămăsese pe gânduri servi­torul. O călugăriţă, ridicându-şi capul, îl zări : — Ei, ce ne facem de-acum, Ioane ? — Apoi dă, măicuţă dragă, — unde-ţi mere Dumilorvoastre mă'c şi eu... Hiualdo. Iaşul şi primejdia holerei (Consfătuirea de eri.­—Măsurile urgente ce urmează a se lua.—Asanarea oraşuluiCreditul de lei 80.000.—Pavilionul de izolare. Lipsa de var în oraş. Faţă de declararea oficiala a câtor­va cazuri de holeră în ţară, direcţiunea generală a serviciului sanitar A luat o sumă de măsuri pentru prevenirea pri­­mezeiei care ne ameninţa cum oraşul nostru se află mai expus flagelului, în lipsa consiliului de higiena, cea mai ma­re parte din membri ei fiind mobilizaţi a avut loc la primărie, o consfătuire, la care a luat parte, d-­ d-tor lor me­­dicul-şef al oraşului, d-l Anibal Ciurea ajutor de primar şi prefectul de poliţie. In această consfătuire s’a discutat mă­surile ce urmează a se lua de autori­tăţi pentru a se preveni epidemia de holeră, care ameninţă serios. Necurăţenia care domneşte în oraş, starea lui insalubră şi supusă tuturor epidemiilor, a tras afenţiunea autorită­ţilor noastre, că măsuri sanitare grab­nice trebuesc luate. In primul loc s’a discutat chestiunea curăţirii străzilor şi organizarea unui serviciu de ridicarea gunoaielor. Cum cea mai mare parte din caii de la serviciul curăţirei străzilor au fost rechiziţionaţi, s-a hotărât ca primăria să angajeze un număr de 60 de căruţi, care vor ridica imediat gunoaiele de prin curţi. Toţi propietarii vor fi înştiinţaţi să strângă şi să-şi ridice gunoaiele, la caz contrar va fi ridicat de câtră primărie in contul proprietarilor. Deasemenea latrinele, vor fi curăţite imediat, şi desinfectate cu lapte de var. * In ceia ce priveşte partea sanitară, dl. dr. Fior a propus o sumă de măsuri de o neaparată urgenţă. Astfel toate localurile publice şi pră­văliile de consum vor fi inspectate cât mai des şi vor trebui cu începere­­de mâine să se conformeze dispoziţiunilor prevăzute în regulamentul serviciului sa­nitar, la caz contrar vor fi închise fără de nici o discuţie. Locurile virane vor fi îngrădite, iar canaturile de zor şi mlaştinile de prin părţile mărginaşe ale oraşului vor fi as­tupate. Se va începe astfel o repede asanare a oraşului, existând în acest scop un fond de aproape 80.000 lei. Dl Administrator Fior, a mai interve­nit câtră Primărie, ca să se dărâme bu­cătăriile populare din Piaţa halei, care sânt adevăratele focare de epidemii. Piaţa Sf. Spiridon şi hala, vor fi spă­late şi curăţite zilnic, căutându-se, să se ţină cea mai deplină curăţenie. Pe de altă parte prefectura de poliţie, a luat măsuri de supraveghere mai in­tense în ceea ce priveşte, persoanele ce vin din partea dreaptă a Dunărei, care e contaminată de holeră. Aceste persoane vor fi supuse la o supraveghere la domiciliu, de trei zile. Primăria a aranjat un pavilion de izo­lare la spitalul Paşcani, cu 40 de paturi şi tot confortul sanitar, pentru orice e­­ventualitate. S-a hotărît ca să se inspecteze alimen­tele ce se pun în consumaţie şi să se­­ confîsce cele găsite în condiţiuni rele.­­ Pănă acum s’au confiscat aproape 25.000 kg. de fructe, peşte sarat, conserve, lapte şi produsele lui, prăjituri, carne, ouă etc. * La această consfătuire s’a mai discu­tat şi lipsa de var care se simte în Iaşi, şi care în aceste momente, e absolut in­dispensabil. S’a intervenit în acest scop la auto­rităţile din Bucureşti, pentru a se pune la dispoziţia Primăriei, 2 vagoane pentru a se putea aduce varul necesar. Rep. fapt pentru care fiind dat judecăţii a fost condamnat la 10 ani închisoare de Tribunalul Roman. Apelul său se va judeca la Curtea de apel din Iaşi sec. II-a în ziua de 13 August. O­PARUL CTXA.VODA.­­ Di­recţiunea teatrului Cinema-Slodera, pentru a satisface pe deplin onorata şi iubita sa clientelă, a angajat—şi va de­buta în curînd—pe cea mai mare atrac­ţie de la teatrul Majestic din Bucureşti la Parcul Cuza-Vodă.—Astă seară pe lângă un bogat şi interesant Program de Cinematograf compus dintr’o extra­ordinară dramă morală în 3 acte înti­tulată Fiul Perdut, apoi Jurnalul Gau­­mont„ Vederi din munţii Urali, şi două splendide comedii va mai debuta celebrul cântar­eţ­ transformist MARIO cu un program nou interesant: va cânta Prologul din Pagliacci, Mattinatta. Se­renada din urmă. Apoi Pălăria misteri­oasă transformaţiune comică, cuplete etc. etc. Nu putem de­cât felicita direcţia­­ci­­nematografului modern care ştie să-şi alcătuiască programele din ce în ce mai alese şi mai interesante. In curând ne anunţă un interesant film , Doi Sergenţi. In caz de timp nefavorabil reprezen­taţiile au loc In sala Teatrului Cinema­ Modern. D-ra Chiariva Sespren celebra dan­satoare internațională, singura Salom­ee decorată de A. L. I. ex-sultanul Abdul- Hamid. Informaţii * Eri au în­cetat din viaţă copilu­l­­liza Dimitriu din Podul-Iloaia. Cum moa.­L­a aceasta dădea de bănu­it auton­taţilor, că ar fi un caz de hol Ier­a a fost chemat med­iul comunal ca­re făciod autopsia cadavrului a consta­tat că moartea a provenit din alte cauze.­­ In comuna Ţuţora, a căzut cu­ grin­dină mârunta, aducând muiri pagube se­mănăturilo­r. D­in ziua de 7 August se va ţinea la Prefectura de Judeţ, licitaţie publică pentru darea în antrepriză a reparaţi­­unilor ce urmează a se face la închi­soarea Iaşi, in valoare de 10.400 lei. Tragica moarte a Dr. Nădejde Amicul nostru d. Profesor Gh. Nă­dejde a fost crud lovit, prin moartea tra­gică a unicului său fiu, doctor in medi­cină şi unul dintre tinerii noştri bacte­­riologi căruia i se prevede un strălucit viitor. Doctorul Nădejde aflându-se pe o vedeta si de când voia să debarce în portul Turnul Măgurele, pnntr’o miş­care greşită, a căzut in apă şi s’a în­­necat. Până la acest moment cadavrul n’a fost încă găsit. Doctorul Năd­ade a terminat cursuri­le facultăţii de medicină din Bucureşti acum patm ani şi in timpul studiului a fost­ extern şi intern al spitalelor epuri­­ei. E­şit medic a lucrat multă vreme in laboratorul de bactenologie al D-lui Can­­tacuzino. Aci d-sa s’a specializat in bac­­tenologie şi datorită distinselor însuşi­ri, precum şi studiilor serioase ce a fă­cut, devenise foarte apreciat in cercu­rile noastre ştiinţifice. Acum doi ar fi d-rul Nădejde, a fost numit şef al laboratorilu­i de bacterio­­logie din Constanţa. Nefericitul doctor Nădejde era un fa­talist. Acum câteva luni cu ocazia unui concurs s-a infectat de la un cadavru în timpul unei disecţii. După o lungă şi grea suferinţă, în urma deosebitelor îngrijiri date de d. dr. Danielopol, tânărul medic a fost salvat. Fatalitatea însă l-a urmărit şi astăzi a căzut victimă unui tragic accident. Transmitem familiei crud lovite, ex­presiunea sincerelor noastre păreri de rău. „ Ministerul de interne pune în vede­re prefecturilor de judeţ, că ori de câte ori se va face inspecţii în judeţ cu au­tomobilul precturei, să ia şi pe coman­dantul companiei de jandarmi, pentru a putea astfel mai uşor inspecta posturile şi sa exercite şi alte îndatoriri ce au prin legi. ♦ Conform dispoziţiunilor art. 219 din legea pentru organizarea meseriilor, cre­ditului şi asigurărilor muncitoreşti, orici­ne af­ară de patron sau organele asigu­­raţiei, ar deţine cartea-chitanţă a unui asigurat, va fi silit de organele adminis­traţiei a o înapoia, aceasta din cauza a­­buzurilor ce se făceau. ■ Azi dimineaţă a fost găsit strangu­lat într’o şură a locuinţei sale, teslaru Gh. Herghelegiu din Podul­ Iloaia în etate de 60 de ani. Numitul era alcoolic în ultimul grad ■ Camera de punere sub acuzare. Camera de punere sub acuzare a respins cererea inculpatului V. Pădure, de a pus în libertate pe cauţiune, dat judecă­ţei şi arestat pentru omor. — Camera a admis în parte cererea inculpatului Simion Herman, dat judecă­ţei pentru lovituri cauzătoare de moarte dispunînd punerea lui în libertate pe cauţiune de 3000 lei. ■ Elevul Gh. Damaschin din cl. I-a a gimnaziului din Roman, în seara de 15 Mai 1913, ora 8 seara­­a ucis cu un re­volver pe fata Victoria Puică de 15 ani M­I­ȘCARE­A Un demers analog îl vor face ambasadorii Rusiei pe lângă cele­lalte Puteri. La Roma domină convingerea că dacă conferinţa de la Bucureşti va da Kavala Greciei, puterile vor interveni revizuind tratatul în fa­voarea Bulgariei. TT T. T* T TVT A O A 'R. A «AnJi JL» JL JLVJL JOL JljL JLv JmJmb Centrul arm­ţatei greceşti înconjurat de Bulgrari Retragerea grabnică a Grecilor Atrocităţile armatelor aliate. —Armata turcească re­fuză să părăsească Adrianopolul.­­ Cabinetul tur­cesc contra primirei compensaţiilor. Sofia. —Comandantul corpului 2 de armată telegrafiază că armata greacă care operează în valea Sira­­niei, bate în retragere de alaltăeri, nelăsănd de­cât slabe contingente pe linia de demarcaţiune şi chiar în unele locuri retrăgând antepos­­turile. Grecii se silesc să se folosească de suspendarea ostilităţilor spre a eşi din situaţia defavorabilă în care se găsesc şi în cazul când opera­­ţiunile ar mai fi continuat vre-o zi, doua, ar fi adus pentru ei un de­zastru. Centrul armatei lor ar fi fost complect înconjurat. Toate trupele greceşti se indrep­­tează acum spre intrarea meridio­nală a trecătoarei Kresna. * Divizii înt­regi care s’au aventu­rat în nişte poteci imposibile de străbătut, se grăbesc printr’un marş forţat să ajungă la muntele Belesitza, spre a scapa­ înainte de sfîrşitul armistiţiului, din cercul de fier care a început să le în­­gresureze în ultimile zile, în retra­gerea lor grăbită. * Deşi ostilităţile au în­cetat pentru moment, Grecii jefuesc şi incen­diază satele bulgare mă­celărind cei din urmă ţarani care au ramas, desăvîrşind astfel şi o­­pera lor de distrugere. Alegerile din Franţa In urma alegerei pentru consi­liile judeţene au fost aleşi : 179 conservatori liberali, 136 progre­sişti, 960 republicani din stînga şi radicali-socialişti, 43 socialişti unificaţi. . Mai sînt 44 de balotagii şi 8­­ rezultate necunoscute. Partidele republicane din stînga,­­ au cîştigat peste 50 scaune. | Revoluţia din India — Numeroşi morţi şi răniţi —­­ Calcuta.­La Downpur, o mul­ţime de mahomedani cu steaguri negre s-au îndreptat spre o veche moschee din care au început să reclădească partea dărâmată din cauza lărgirii străzii. Poliţia intervenind a fost atacată şi a trebuit să tragă. 13 manifestanţi şi un poliţist au fost ucişi. 30 manifestanţi şi 40 poliţişti au fost răniţi. Incendiu într’o mina Londra —Un incendiu s’a ivit într’o mină de cărbuni de lângă Glascov. Se crede că 23 lucrători au pierit. Nizami-Paşa la Londra Constantinopol.—Se crede aci că hotărîrea de a trimite la Londra pe Nazimi-Paşa, ar fi părăsită. Cercetări archeologice Salonic. — Societatea archeologică din Atena a obţinut autorizaţia de a face săpături lângă satul Alaki­­lisa, unde ar fi ruinele oraşului an­tic „ Pella“. Lucrările vor începe după înche­­erea păcei. Greva din Barcelona Barcelona.—Țesătoriile în urma grevei, sânt încâ închise. Greviștii sânt calmi. Comentarii asupra conferinţei păcei Bucureşti (ora 4 p. m.) Din Berlin se anunţa că cercurile diplo­matice de acolo cred că va fi posibil să se găsească o soluţiune în chestia Kavallei şi prin urmare nu va fi nevoie de nici un demers al Puterilor. Grecia e dispusa să scutească de vamă mărfurile bulgare ce vor trece prin Kavalla, e singura concesie ce vor face-o Grecii în aface­rea Kavallei. După ziarul „Pester Lloyd“ sânt speranţe că conferinţa de la Bucureşti va restabili pacea în Balcani. Cercurile sârbe şi grece sânt obosite şi nu vor să continue răz­boiul. Beligeranţii trebue să aştepte revizuirea tratatului de la Bu­cureşti. Se speră, însă, că graţie României, care e astăzi mandatara Eu­ropei, se va ajunge la o înţelegere între foştii aliaţi. Conferinţa de ratificare ? Bucureşti (ora 4 p. m.).­—O telegramă din Petersburg spune că în cercurile diplomatice de acolo nu se crede în succesul conferin­ţei de la Bucureş­ti. Cercurile oficiale ruseşti afirmă că marile pu­teri trebue să intervie, întrucât o conferinţă orientală sau însărci­narea ambasadorilor de la Londra cu rezolvirea chestiei balcanice, e absolut necesară. Importanţa conferinţei de la Bucureşti este foarte mică de­oare­ce Bulgaria cere marilor puteri revizuirea tratatului. Viitor războiu, bulgraro-grec Bucureşti (ora 4). O telegramă din Londra anunţă că ziarul „Deily Telegraph“ scrie că ori­care ar fi hotărîrea ce s’ar da la Bucureşti în chestia Ca­valii, posesiunea acestui port va da loc peste cîţi­va ani la un nou război bulgaro-grec. I Holera în ţara, Bucureşti (ora 4 p. m.). Direcţiunea Serviciului Sanitar a dat as­tăzi un comunicat prin care anunţă un nou caz de holeră în comuna Ştefăneşti. Bolnavul e un copil de 9 ani şi e în afară de orice pe­ricol. Bolnavul a fost izolat, iar locuinţa sa a fost dezinfectată. * Din Giurgiu se telegrafiază că Aromînii refugiaţi la Sofia şi cari au fost aduşi în România, aflîndu-se la Ramadan, s’au descoperit cîţi­va inşi purtători de fibrionii holerii. Pierderile beligeranţilor Bucureşti (ora 4). O telegramă din Viena anunţă că Grecii au perdut de la începutul celui de al 2-lea răsboi 85 mii oameni morţi, şi răniţi. Ţinînd samă de bolnavi şi de morţii de boale perderile ajung la 40 la sută din totalitatea armatei. Tot atît de mari trebue să fie perderile Sîrbilor şi Bulgarilor. Din cauza acestor colosale perderi be­ligeranţii sunt complect istoviţi şi doresc o încheere grabnică a păcii.­ ­ Vizitele d-lui Venizelos Bucureşti (ora 4 p. m.) După terminarea confer­inței pentru pace, d­l Venizelos, primul delegat al Greciei, va face o călătorie prin toate oraşele tarii noastre. Demersul puterilor amînat Bucureşti (ora 4 p. m.).—Din Constantinopol se anunţă că demer­­­­sul puterilor a fost­ amînat din cauză că însărcinatul de afaceri al An­gliei, n’a primit încă instrucţiuni de la guvernul său. Scrisoarea Sultanului cătră Regele Carol București (ora 4 p. m.).—Se telegrafiază din Petersburg că trimisul special al Sultanului care a avut o misiune foarte importantă la Londra, se va opri la București, pentru a da Regelui Ca­rol o scrisoare din partea Sultanului. Se atribue o mare importanţă acestei scrisori, ca chestia Cavalei Bucureşti (ora 4 p. m.).­­ Conrespondentul bucureştean a lui „Frakfurter Zeitung“ anunţă că e posibil ca la Bucureşti, Cavala să se dea Grecilor. Ziarul adaugă că e aproape sigur că conferinţa ma­rilor puteri care va revizui tratatul de Bucureşti va decide în favoarea Bulgariei. Această notă a lui „Frankfurd­er Zeitung“ se deosebeşte de nota celorlalte ziare Germane şi pare inspirată de cercurile Bulgă­reşti din Bucureşti, Misiunea D-lui Ghesoff Bucureşti.­­ O telegramă din Viena anunţă că D-l Ghesoff s’a dus într'o misiune specială la Petresburg. Ziarul „Sudslavische Contres­­pondenz“ află din Sofia că mai mulţi fruntaşi rusofili au primit din Petersbug telegrame în cari se anunţă ca misiunea D-lui­­Ghesoff a avut un deplin succes. Ţarul Neculai a răspuns Ţarului Ferdinant printr’o telegramă în care promite că nu va admite în nici un caz slăbirea Bulgariei. Prim­­ministru Kokowzew şi Ministrul de externe Sasonow au promis că Rusia nu va permite Turciei să rămâe în Tracia şi că va apara in­teresele Bulgariei. Un mandat european Rusiei Bucureşti (ora 4). Declaraţia făcută de Talaat Bey ziarului „Le Matin“ în privinţa rămânerii Turcilor în Adrianopol a făcut o foarte grea impresie în cercurile diplomatice. Aceste cercuri sunt de părere că dacă demersurile făcute pe lîngă Poartă nu vor da nici un re­zultat, un mandat European dat Rusiei să scoată pe Turci din Tra­cia se impune. C­ontex­ven­ţia. dRoasiei Bucureşti. (ora 4 p. m.) — O telegramă din Roma anunţă că am­­basadorul rus a intervenit în numele guvernului său pe lîngă minis­trul de externe italian ca Italia sa iea parte la un demers colectiv al puterilor pe lângă Grecia pentru ca să cedeze portul Kavala. Un demers analog se va face pe lângă celelalte mari Puteri. Viţe americane altoite La rafie şi în verde pe rădăcini de 2 ani. Varietăţi superioa­re, perfect selecţionate, port altoii cei mai rezistenţi. Dimitrie Vizanti, Proprietar Viticultor. r­o Biurou, Comuna Copou. • "Catalogul la cerne gratis

Next