Mişcarea, noiembrie 1913 (Anul 5, nr. 249-272)
1913-11-26 / nr. 268
ULTIME INFORMAŢI!: I ■ La întrunirea partidului naţional liberal care a avut loceri la Craiova, au vorbit d-nii I. Mitescu, Porumbaru, Gr. Procopiu, fil. Iliescu, fl. Romaneses C. Neamţu, D. Allexandrescu, Vrăbiescu, D. Burileanu şi C. Banu. Discursul rostit de d. Ion I. C. Brătianu îl vom publica după notele stenografice în numărul nostru de mîine. ■ La congresul Societâţei Ortodoxe Naţionale comitetul secţiei din Bîrlad a fost representat prin următoarele persoane : D-na Elena Emandi preşedintă, Părintele Antonovici vice-preşedinte, d-nele Profira Portoşescu, Clemansa BabyNathalie Dimopol, Euphrosine dr. Gerkez, Francine Gr. Vasiliu, Sultana Munteanu, Antonescu, Dolinescu, d rele Eva Arghir, Florica Juvara şi Părintele Dolin sau protoereul judeţului. ■ Pe moşia Balţaţi, proprietatea lui S. Haimovici a ars o şură şi o mare cantitate de grâne, care erau asigurate la societatea Naţională. Pagubele sânt de 5000 lei. Au ars şi mai multe maşini agricole, care nu erau asigurate. Se fac cercetări. Sinucidere ori crimă ?.—Intr’o fântână de pe teritoriul comunei Copou, lângă depozitul de furaj al regimentului 7 roșiori, s’a găsit înecat soldatul Pâtizariu M. Alex. din reg. 13 Infanterie, de loc din corn. Costuleni, încorporat zilele acestea. Se crede că la mijloc ar fi o sinucidere. Fiind bănueli, cadavrul a fost transportat la morga spitalului militar pentru a i se face autopsia. Cazul se cercetează de d. comisar regal al corpului 4 de armată. „ Nişte necunoscuţi făcători de rele au dat foc la 4 girezi de trifoi, de pe moşia Roşcani, proprietatea d-lui Solomon Ştern. Pagubele se urc la suma de 8000 lei. o Banchetul de la Palatul Mitropolitan.—Aseară la ora 8, a avut joc In palatul mitropolitan, un bancht oferit de I. P. Sf. Mitropolit, doamnelor din comitetul central al societaţei ortodoxe, precum şi oaspeţilor din Transilvania şi Bucovina. Primul toast a fost ridicat de I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, care închină în sanatatea Mitropolitului I. Meţianu, Episcopului Miron Cristea din Caransebeş şi Mitropolitului Vladimir de Repta din Bucovina. I. P. Sf. mai ridică un toast pentru doamnele din societatea ortodoxă, precum şi pentru congresiştii ceare au asistat un număr atât de mare, dând o înviorare deosebită congresului societâţei din anul acesta. D . A. D. Xenopol închină pentru Mitropolitul Pimen, care a condus cu atâta tact dezbaterile congresului, aducând nu mai puţine laude (toamnelor din societateartodoxă pentru munca ce o depun în ridicarea acestei instituţii de cultură. Frumosul succes ce l-a obţinut congresul societâţei în Iaşi, e cea mai bună chezăşie de viitorul frumos ce ni se deschide pe terenul cultural, viitor care nu va întârzia să vie faţa de activitatea fără de preget a doamnelor din societate. Ec. Ticule8C'j, protopop de Alba-Iulia, intr’o caldă cuvântare, exprimă sentimentele sale de mulţumire, faţă de frumoasa primire ce s’a făcut oaspeţilor din Transilvania. Frumuseţa laşului ca şi monumentele sale istorice, spune Sf. sa, au impresionat adânc şi va duce din laşi cea mai vie amintire, şi va povesti fraţilor de peste Caparţi, momentele de fericire supremă ce le-a simţit in a doua capitală a ţării ducându le Îmbărbătarea şi credinţa puternică în viitor, închină pentru românii de pretutindenea. Banchetul a luat sfârşit la ora 9. * întrunirea meseriaşilor.—eri dimineaţa a avut loc în sala Pastia o Întrunire organizată de soc. Uniunea meseriaşilor din Iaşi. Au vorbit d-nii E. Vrânceanu, I. Cupa, D. Păun, V. Vasilescu, Ilie Rosen, C. Vlădescu şi C. Maier. S’a votat in urmă, următoarea moţiune : Meseriaşii eşeni întruniţi în sala Teatrului Caragiale, ascultând cuvântările din care reesă că o campanie pe cât de nedreptă pe atât de ruşinoasă se deslănţue în multe oraşe şi în localitate pentru perceperea restanţelor şi amenzilor din trecut aplicate de legea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti, că starea de spirit este destul de agiţată din cauza concursului efectiv al autorităţilor administrative, că prin alte localităţi meseriaşii au organizat întruniri şi demonstraţii pentru a arăta cererile lor, pentru a li se da o satisfacţie şi având în vedere criza actuală ce se simte la meseriaşi, hotăresc : Să se ceară d-lui ministru al industriei şi comerţului ca să dispue ca amenzile şi restanţele de la 1 April 1912 până la 1 Ianuar 1914 să nu se mai urmărească, rămânând ca de la această dată toţi meseriaşii să se pună în curent cu plata cotizaţiilor.; Să se invite toate organizaţiile din ţară la începerea unei campanii de protestare în cazul când d. Ministru ar refuza satisfacerea acestei cereri. La telegrama expediată cu ocazia dezbaterilor congresului soc. Ortodoxe, M. S. Regele a răspuns prin următoarea telegramă : «Am primit cu o vie plăcere telegrama ce. P. S. Voastră mi-a adresat in numele societăţii ortodoxe naţionale a femeilor române, cu prilejul întrunirei sale în al 1ll-lea congres, precum şi a deschiderei institutului de fete şi a gradinei de copii. Vă mulţumim tuturor din adâncul inime, atât Eu cât şi Regina pentru sentimentele dv. de iubire ce ne aflaţi şi vă rugăm la rândul nostru să primiţi urările călduroase ce le fac pentru progresul acestei societăţi de cultură naţională". Economul C. Ştiubeiu aduce viile sale mulţumriri tuturor acelor cari, fie prin prezenţa lor, fie prin cele trimise, au binevoit a lua parte la durerea mult încercată prin pierderea soţiei sale Maria Ştiubeiu. Mmm de la Palatul de Justiţie Organizarea unui congres al funcţionarilor judecătoreşti.—Memoriuţ. — Funcţionarii judecâtoreşti, cer îmbunătăţirea soartei lor. ori după amiază a avut loc la Palatul de justiţie o întrunire a funcţionarilor de la Tribunal, Curte şi Judecătoriile din localitate. S’a discutat asupra măsurilor ce trebuesc luate pentru îmbunătăţirea soartei lor. Iţi G. Gavrilescu, grefier la Tribunal, luând cuvântul, a mulţumit persoanelor prezente pentru că au respuns un aşa mare număr la această consfătuire şi a arătat apoi greutăţile pe care funcţionarii judecătoreşti le Intimpin din cauza scumpirei traiului, D-na a propus să se aleagă o delegaţie care să Întocmească şi să prezinte un memoriu d-lor deputaţi şi senatori din Iaşi, şi să-i roage să le susţie doleanţele In Parlament. In acelaş timp d-1 Gavrilescu, a mai insistat asupra necesităţii de a se organiza un congres al funcţionarilor judiciari. D-l V. Gavriliu, secretarul ţranhetului, a arătat că de la 1955 până astăzi, nu s’a adus nici o îmbunătăţire soartei funcţionarilor de la justiţie şi spune că e necesar să se acorde acestei categorii de funcţionari indemnizaţie de chirie după sistemul acordat funcţionarilor de la vamă, poştă şi căile ferate, D-l G. Alega, insistă asupra necesităţii de a se spori salariile. D-l G. Costişanu, secretar al Parchetului general cere organizarea unui congres in care să se discute doleanţele funcţionarilor judecătoreşti. Mai vorbeşte apoi dl V. Rohan grefier, după care d-l V. Gavrilescu citeşte mai multe adesiuni primite din partea funcţionarilor din diferite oraşe ale Moldovei, şi anunţă pentru Duminică 1 Decembrie o nouă consfătuire, la care vor participa şi delegaţi din cele 7 judeţe ale Circ. Curţei de apel din Iaşi, în consfătuirea de ieri, s-a decis alcătuirea unui memoriu, care să cuprindă între altele, următoarele puncte : Organizarea unui congres al funcţionarilor judecătoreşti care să se ţie în Bucureşti in cursul lunei Decembrie. Sâ sa sporească salariile cu 25 la sută şi să se dea gacnii cu efect retroactiv din 5 in 5 ani. Să se acorde indemnizaţie de chirie. Avansările să se facă după vechime din 3 în 3 ani, iar după merit oricând fără să influenţeze întru nimic pedepsele disciplinare. Sâ se prevadă vacanţii mari şi pentru grefe, şi să seregulamenteze mai bine orele de serviciu. Sâ se înmulţească personalul pentru uşurarea serviciului. Să se înfiinţeze o casă de economie. Să se creeze un consiliu de disciplină de judecată pentru funcţionari. Să se suspende garanţiile grefierilor sau pe litru complectare să se facă reţineri lunare. Reducerea anilor de pensie de la 35 la 30 de ani. Sa se prevadă stabilitatea funcţionarilor, etc. In ziua de 20 c. s’a găsit în stare muribundă, de cătră jandarmii postului Podul Iloaei, pe o stradă din acel târg, femeia Casandra Plămâdială, din com. Uricani. Dusă la spitalul din Podul Iloaei numita a încetat din viaţă. „ Ministerul de interne a cerut telegrafa Prefecturei de judeţ, să-i înainteze un tablou in cel mai scurt timp, de toţi primari comunelor urbane şi rurale cum şi de notarii din acest judeţ care sânt ofiţeri în rezervă, arâtându-se în dreptul fiecăruia gradul ce are şi corpul de MIŞCAREA rupă din care face parte. In acest tablou se vor trece şi ingineri şi personalul alimentărei cu apă, dacă aceştia sânt ofiţeri in rezervă. Fabrica de aeroplane Reinisehe din Germania, va frimele aeroplane care să treacă în zbor Balcanii traversând şi România. Ministerul de interne face cunoscut prefecturei de judeţ, de a lua măsuri ca în caz de nevoie să se dea concurs aviatorilor. * D-nul Gh. Sănduescu avocat s’a mutat de la 26 Octombrie a. c. în strada Păcurari 16. Orele de consultaţiuni sunt de la 8—10 a. m. şi 7—9 p. m. ♦ Unul din romanele senzaţionale, despre care întreaga presă Europeană s’a ocupat foarte mult, aducând o critică cu mari elogii în favoarea autorului, și care a fost tradus în mai mult de 20 de limbi, este: Nebunul de la operă (La voix brisset) din subiectul căruia se poate vedea limpede: externul punei, lănă unde fatalitatea, cu ghiara ei nemiloasă, urmăreşte şi loveşte pe unii oameni. Acest clasic capo d’operă, dând un admirabil subiect pentru cinematografia modernă, a fost înscenat în intregimp, de către „Societatea de exploatare a filmelor de mare artă“ şi va apare, distribuită in 6 mari acte, pe diafana pânză a „Cinematografului Modern“ din Piaţa Unirei, în grandiosul program ce va lu la Luni 25 şi Marţi 26 Noembrie a. c., atât ziua la orele 4 jum., cât şi la spectacolul seral de la 9 şi un sferi. Deşi piesa e foarte mare, totuşi spre satisfacerea simpaticilor şi distinşilor vizitatori ai acestui artistic cinamatograf, se va mai adăuga în program şi una din cele mai superbe comedii, cu spirit fin, specialitatea mondialei casse Leon Gaumont din Paris şi „Gaumont Journal“. Se anunţă cu plăcere, pentru Mercuri 27 Noembrie, seria I, compusă din 6 mari acte, din celebrul roman al nemuritorului Alex Dumas, „Cei trei Muşchetari“. Direcţiunea face cunoscut cu această ocazie, că în zilele când se anuţă spectacole mari, începutul reprezentaţiei va fi fix la orele 9 şi un sfert. Plecarea exarhului Bulgar Constantinopol. — Exarhul bulgar părăsind definitiv Constantinopolul, va pleca poimâne ca un tron special, însoţit fiind de trimişii regelui Bulgar şi ai guvernului Bulgar. Exarhul a primit vizitele ambasadorilor şi numeroase dovezi de simpatie de pretutindeni. Accident mortal de aviație Liban. —Locotenentul Wasmouth a căzut din aedroaeroplan, în mare și s-a înnecat. I GRIG. DIMITRESCI) || Prof. universitar—fost, magistrat I =— avocat = P s’a mutat în strada. Buzdugan 0 (Casete Teodor) | Consultaţiuni 7 — 8 seara Ch. Sandulescu. AVOCAT — S’tt mutat prin strada N. Gane 94, in Str. PĂCURARI 16 Orele de consultaţie 8 — 10 dimineaţa şi 7—9 seara Dr. BEOUfiA Str. Lăţeicu No. 4 Consult. 1—3 după amează |Corul C. I. PARhoîjj fe Profesor de clinica boalelor nervoase 2 f și mintale | |S’a mutat In str. Anastasie Panu 8. 9 — Consultaţiuni 6 — 7 seara —\ mi fle «cin PENTRU DAME Maximilian Demek s’a mutat în strada UApuținaiin (Casele d-nei Droso) Magazin ocupat înainte de firma S. Iorjes Se recomandă pentru Confecţionare de Rochii Tailleur şi de bal, spiree, ele. - Pălării Model -Se vând Stofe, Garnituri, ele. Se îmbracă bumbi din stofa clienţilor, se plisează orice stofe. Expoziţie de modele de rodin ultima creaţiune. ULTIMA OARA Noul Cabinet francez Demersurile urmate Alegerile din Bulgaria.—Refuzul Greciei de a primi arbitragiul Franţei în chestia prizonierilor. Formaţiunea Cabinetului francez — Demersurile — Paris. — VI. Doumergue a avui o lungă întrevedere azi dimineaţă cu dl. Caillaux care i-a promis concursul pentru portofoliul finanțelor în cazul cînd dl. Doumergue ar constitui cabinetul. Dl. Doumergue a făcut apoi vizite d-lor Bourgeois Glemenceau, Combes şi Jean Dupuy. Până acum, dl. Doumergue n’a oferit portofolii decât d-lor Caillaux şi Vivani. D-sa va continua negocierile azi după amiazi şi mâine dimineaţă va vizita în special pe d-nii Deschanel şi Brianţi. Dl. Doumergue trebue să dea răspunsul definitiv preşedintelui republică mîine la ora 11 dimineaţa. * Paris. Agenţia Havas spune: deşi d. Doumergue n’a fost încă oficial însărcinat să constitue cabinetul şi că numai două portofolii sunt oferite în mod pozitiv. Iată, după svonuri ce le înregistrăm sub toată rezerva, constituirea eventuală a ministerului: Justiţia, d. Jean Dupuy, răsboiul, generalul Duban, cu generalul Sarrail ca şef al statului major ; marina, d. Moulens; instrucţia publică, d. Viviani ; finanţele, d. Caillaux ; comerţul, d Fernand David ; agricultura, d. Malvisau; coloniele, d. Lebrun ; lucrările publice, d. Hopiteau, iar munca, d. Renault. Această tăcere este interpretată aci ca o dorinţă a cabinetului din Atena) de a îndepărta arbitrajul chiar şi cel al preşedintelui republicei franceze, a Holera la Constantinopole Constantinopole.—In ultimile 24 de ore au fost 22 cazuri de holeră. Alegerile din Bulgaria Sofia. — Alegerile legislative gene rale au avut loc astăzi făcându-se pentru întăia dată pe baza sistemului reprezentaţiunei proporţionale nou introdus in Bulgaria. Nu se semnalează nici un incident : după aprecierile făcute majoritatea ar aparţine guvernului. Resultatde definitive nu vor putea cunoscute decit mîine seară cel mai curând. Arbitragiul Franţa a respins Sofia.—Agenţia bulgară spune că din informaţiunile culese în cercurile politice resultă ca guvernul Grecesc nu a răspuns încă la cererea guvernului bulgar de a supune chestia liberărei prizonierilor bulgari arbitragiului d-lui Poincaré. SPECIALIŞTII COAFORI Cunoscuţi Onor. public ieşan ifi. Iilai — 44 Strada Lăpuşneanu 44 — Cei mai speciali pentru Tuns, Ras şi Frisat. Serviciul cel mai prompt şi higienic. I H. G. NICOLEANU DOCTOR IN DREPT AVOCAT STRADA SEULESCU Berăria ZIMBRU Restaurant German de primul rang C reclamă de deschidere între orele 9 jum. şi 11 jum. a. m. se serveşte Gulaş. Ţap sau şpriţ, cu pâine 55 bani Băuturi indigene şi străine Precum şi mîncări calde şi recl la orice oră din zi și noapte cu prețuri moderate. Serviciu prompt. I. REINER Strada Ştefan cel Mare no. 2 bis. Cel mai bine şi complect asortat cu ÎNCĂLŢĂMINTE (străină) Fabricat original Fortschritt şi VIro, cablate prima, durabilitate garantata. Jambiere de piele şi stofă. Ultimile Modele pentru Domni, Doamne şi Copii. Transport nou de Şoşeni şi Galoşi (Veritabil Ruseşti) triunghi. Mare depozit de cămăşi, gulere, manşete, cravate, batiste, flanele şi ciorapi, etc. Calităţi superioare. —Forme frumoase şi distinse. Mare depozit de Articole de voiaj, umbrele şi bastoane. Bogat asortiment de Mănuşerie de la cele mai repurtate Case franceze şi engleze, precum şi tot felul de obiecte de toaletă. Toate se vând cu preţurile cele mai convenabile. Cu ocazia Sf. Sărbători „Expoziţie Permanentă“ cu Ultimile noutăţi. Zilnic găseşti de vânzare LA MAGASINUL Mezeluri diferite Aperitive de tot felul Numai vinuri renumite Ori şi ce fructe Lăptării şi brânzeturi Esenţe şi siropuri Struguri delicioşi Compoturi de fructe Unt de masă şi gătit Etc. etc. etc. Articole proaspete şi de cea mai bună provenienţă, ca preţurile cele mai convenabile. — 12 Strada Lăpuşneanu 12 — — Serviciul la domiciliu. — Telefon — sau de vfrszare Un loc convenabil pentru un deposit de lemne sau o fabrică, situat In str. Uzinei, visâ-vis de Baia Populară,lingă fabrica «Solomon Fiu». A se adresa d-lui Ștefanoviei, str. Spancioc 19. Q • J _ urgent din cauza esirei 36 Win06 din indiviziuna iraobilui din strada Bânduşa No. 22. Doritorii pot cere informațiuni la ziar sau la sus zisa adresă.