Mişcarea, noiembrie 1913 (Anul 5, nr. 249-272)

1913-11-26 / nr. 268

ULTIME INFORMAŢI!:­ I ■ La întrunirea partidului naţional­­ liberal care a avut loc­eri la Craiova, au vorbit d-nii I. Mitescu, Porumbaru, Gr. Procopiu, fil. Iliescu, fl. Roma­neses C. Neamţu, D. Allexandrescu, Vrăbiescu, D. Burileanu şi C. Banu. Discursul rostit de d. Ion I. C. Bră­­tianu îl vom publica după notele ste­­nografice în numărul nostru de mîine. ■ La congresul Societâţei Ortodoxe Naţionale comitetul secţiei din Bîrlad a fost representat prin următoarele per­soane : D-na Elena Emandi preşedintă, Pă­rintele Antonovici vice-preşedinte, d-nele Profira Portoşescu, Clem­ansa BabyNa­thalie Dimopol, Euphrosine dr. Gerkez, Francine Gr. Vasiliu, Sultana Munteanu, Antonescu, Dolinescu, d rele Eva Arghir, Florica Juvara şi Părintele Dolin sau protoereul judeţului. ■ Pe moşia Balţaţi, proprietate­a lui S. Haimovici a ars o şură şi o mare cantitate de grâne, care erau asigurate la societatea Naţională. Pagubele sânt de 5000 lei. Au ars şi mai multe maşini agricole, care nu erau asigurate. Se fac cercetări.­­ Sinucidere ori crimă ?.—Intr’o fântână de pe teritoriul comunei Copou, lângă depozitul de furaj al regimentului 7 roșiori, s’a găsit înecat soldatul Pâti­­zariu M. Alex. din reg. 13 Infanterie, de loc din corn­. Costuleni, încorporat zi­lele acestea. Se crede că la mijloc ar fi o sinucidere. Fiind bănueli, cadavrul a fost trans­portat la morga spitalului militar pen­tru a­ i se face autopsia. Cazul se cercetează de d. comisar re­gal al corpului 4 de armată. „ Nişte necunoscuţi făcători de rele au dat foc la 4 girezi de trifoi, de pe moşia Roşcani, proprietatea d-lui Solo­mon Ştern. Pagubele­ se urc la suma de 8000 lei. o Banchetul de la Palatul Mitropo­litan.—Aseară la ora 8, a avut joc In palatul mitropolitan, un banch­t oferit de I. P. Sf. Mitropolit, doamnelor din comitetul central al societaţei ortodoxe, precum şi oaspeţilor din Transilvania şi Bucovina. Primul toast a fost ridicat de I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, care închină în sanatatea Mitropolitului I. Meţianu, Episcopului Miron Cristea din Caran­sebeş şi Mitropolitului Vladimir de Repta din Bucovina. I. P. Sf. mai ridică un toast pentru doamnele din societatea or­todoxă, precum şi pentru congresiştii c­eare au­ asistat un număr atât de mare, dând o înviorare deosebită congresului societâţei din anul acesta. D . A. D. Xenopol închină pentru Mi­tropolitul Pimen, care a condus cu a­­tâta tact dezbaterile congresului, aducând nu mai puţine laude (toamnelor din so­cietatea­­­rtodoxă pentru munca ce o depun în ridicarea acestei instituţii de cultură. Frumosul succes ce l-a obţinut con­gresul societâţei în Iaşi, e cea mai bună chezăşie de viitorul frumos ce ni se des­chide pe terenul cultural, viitor care nu va întârzia să vie faţa de activitatea fă­ră de preget a doamnelor din societate. Ec. Ticule8C'j, protopop de Alba-Iulia, intr’o caldă cuvântare, exprimă senti­mentele sale de mulţumire, faţă de fru­moasa primire ce s’a făcut oaspeţilor din Transilvania. Frumuseţa laşului ca şi monumentele sale istorice, spune Sf. sa, au impresio­nat adânc şi va duce din laşi cea mai vie amintir­e, şi va povesti fraţilor de peste Caparţi, momentele de fericire su­premă ce le-a simţit in a doua capita­lă a ţării ducându le Îmbărbătarea şi credinţa puternică în viitor, închină pentru românii de pretutinde­­nea. Banchetul a luat sfârşit la ora 9. * întrunirea meseriaşilor.—eri dimineaţa a avut loc în sala Pastia o Întrunire organizată de soc. Uniunea meseriaşilor din Iaşi. Au vorbit d-nii E. Vrânceanu, I. Cupa, D. Păun, V. Vasilescu, Ilie Rosen, C. Vlădescu şi C. Maier. S’a votat in urmă, următoarea mo­ţiune : Meseriaşii eşeni întruniţi în sala Tea­trului Caragiale, ascultând cuvântările din care reesă că o campanie pe cât de nedreptă pe atât de ruşinoasă se des­­lănţue în multe oraşe şi în localitate pentru perceperea restanţelor şi amen­zilor din trecut aplicate de legea mese­riilor, creditului şi asigurărilor munci­toreşti, că starea de spirit este destul de agiţată din cauza concursului efectiv al autorităţilor administrative, că prin alte localităţi meseriaşii au organizat întruniri şi demonstraţii pentru a arăta cererile lor, pentru a li se da o satis­facţie şi având în vedere criza actuală ce se simte la meseriaşi, hotăresc : Să se ceară d-lui ministru al indus­triei şi comerţului ca să dispue ca a­­menzile şi restanţele de la 1 April 1912 până la 1 Ianuar 1914 să nu se mai urmărească, rămânând ca de la această dată toţi meseriaşii să se pună în cu­rent cu plata cotizaţiilor.; Să se invite toate organizaţiile din ţară la începerea unei campanii de pro­testare în cazul când d. Ministru ar re­fuza satisfacerea acestei cereri.­­ La telegrama expediată cu ocazia dezbaterilor congresului soc. Ortodoxe, M. S. Regele a răspuns prin următoa­rea telegram­ă : «Am primit cu o vie plăcere telegra­ma ce­­. P. S. Voastră mi-a adresat in numele societăţii ortodoxe naţionale a femeilor române, cu prilejul întruni­­rei sale în al 1ll-lea congres, precum şi a deschiderei institutului de fete şi a gradinei de copii. Vă mulţumim tuturor din adâncul inime, atât Eu cât şi Regi­na pentru sentimentele dv. de iubir­e ce ne a­flaţi şi vă rugăm la rândul nostru să primiţi urările călduroase ce le fac pentru progresul acestei societăţi de cul­tură naţională". Economul C. Ştiubeiu aduce viile sale mulţumr­iri tuturor acelor cari, fie prin prezenţa lor, fie prin cele trimise, au bi­­ne­voit a lua parte la durerea mult în­cercată prin pierderea soţiei sale Maria Ştiubeiu. Mmm de la Palatul de Justiţie Organizarea unui congres al func­ţionarilor judecătoreşti.—Memoriuţ. — Funcţionarii ju­decâtoreşti, cer îmbu­nătăţirea soartei lor. ori după amiază a avut loc la Pala­tul de justiţie o întrunire a funcţionari­lor de la Tribunal, Curte şi Judecăto­riile din localitate. S’a discutat asupra măsurilor ce tre­­buesc luate pentru îmbunătăţirea soar­­tei lor. Iţi G. Gavrilescu, grefier la Tribunal, luând cuvântul, a mulţumit persoanelor prezente pentru că au respuns un aşa mare număr la această consfătuire şi a arătat apoi greutăţile pe care funcţio­narii judecătoreşti le Intimpin din cauza scumpirei traiului, D-na a propus să se aleagă o delega­ţie care să Întocmească şi să prezinte un memoriu d-lor deputaţi şi senatori din Iaşi, şi să-i roage să le­ susţie do­leanţele In Parlament. In acelaş timp d-1 Gavrilescu, a mai insistat asupra ne­cesităţii de a se organiza un congres al funcţionarilor judiciari. D-l V. Gavriliu, secretarul ţranhetu­­lui, a arătat că de la 19­55 până astăzi, nu s’a adus nici o îmbunătăţire soartei funcţionarilor de la justiţie şi spune că e necesar să se acorde acestei catego­rii de funcţionari indemnizaţie de chi­rie după sistemul acordat funcţionarilor de la vamă, poştă şi căile ferate, D-l G. Alega, insistă asupra necesi­tăţii de a se spori salariile. D-l G. Costişanu, secretar al Parche­tului general cere organizarea unui con­gres in care să se discute doleanţele funcţionarilor judecătoreşti. Mai vorbeşte apoi d­l V. Rohan gre­fier, după care d-l V. Gavrilescu citeşte mai multe adesiuni primite din partea funcţionarilor din diferite oraşe ale Mol­dovei, şi anunţă pentru Duminică 1 De­cembrie o nouă consfătuire, la care vor participa şi delegaţi din cele 7 judeţe ale Circ. Curţei de apel din Iaşi, în consfătuirea de ieri, s-a decis al­cătuirea unui memoriu, care să cuprindă între altele, următoarele puncte : Organizarea unui congres al funcţio­narilor judecătoreşti care să se ţie în Bucureşti in­ cursul lunei Decembrie. Sâ sa sporească salariile cu 25 la sută şi să se dea ga­c­n­ii cu efect re­troactiv din 5 in 5 ani. Să se acorde indemnizaţie de chirie. Avansările să se facă după vechime din 3 în 3 ani, iar după merit ori­când fără să influenţeze întru nimic pedepsele disciplinare. Sâ se prevadă vacanţii mari şi pen­­tru grefe, şi să se­­­regulamenteze mai bine orele de ser­viciu. Sâ se înmulţească personalul pentru uşurarea serviciului. Să se înfiinţeze o casă de economie. Să se creeze un consiliu de disciplină de judecată pentru funcţionari. Să se suspende garanţiile grefierilor sau pe litru complecta­re să se facă reţi­neri lunare. Reducerea anilor de pensie de la 35 la 30 de ani. Sa se prevadă stabilitatea funcţiona­rilor, etc.­­ In ziua de 20 c. s’a găsit în stare muribundă, de cătră jandarmii postului Podul­ Iloaei, pe o stradă din acel târg, femeia Casandra Plămâdială, din com. Uricani. Dusă la spitalul din Podul­ Iloaei nu­mita a încetat din viaţă. „ Ministerul de interne a cerut tele­grafa Prefecturei de judeţ, să-i înainteze un tablou in cel mai scurt timp, de toţi primari comunelor urbane şi rurale cum şi de notarii din acest judeţ care sânt ofiţeri în rezervă, arâtându-se în dreptul fiecăruia gradul ce are­ şi corpul de MIŞCAREA ­rupă din care face parte. In acest tablou se vor trece şi ingi­ner­i şi personalul alimentărei cu apă, dacă aceştia sânt ofiţeri in rezervă.­­ Fabrica de aeroplane Reinisehe din Germania, va f­rimele aeroplane care să treacă în zbor Balcanii traversând şi România. Ministerul de interne face cunoscut prefecturei de judeţ, de a lua măsuri ca în caz de nevoie să se dea concurs a­­viatorilor. * D-nul Gh. Săndu­escu avocat s’a mutat de la 26 Octombrie a. c. în strada Păcurari 16. Orele de consultaţiuni sunt de la 8—10 a. m. şi 7—9 p. m. ♦ Unul din romanele senzaţionale, despre care întreaga presă Europeană s’a ocupat foarte mult, aducând o cri­tică cu mari elogii în favoarea autoru­lui, și care a fost tradus în mai mult de 20 de limbi, este: Nebunul de la operă (La voix brisset) din subiectul căruia se poate vedea limpede: exte­rnul punei, l­ănă unde fatalitatea, cu ghiara ei nemiloasă, urmăreşte şi lo­veşte pe unii oameni. Acest clasic capo d’operă, dând un admirabil subiect pentru cinematografia modernă, a fost înscenat în intregimp, de către „Societatea de exploatare a filmelor de mare artă“ şi va apare, dis­tribuită in 6 mari acte, pe diafana pânză a „Cinematografului Modern“ din Piaţa Unirei, în grandiosul program ce va lu la Luni 25 şi Marţi 26 Noembrie a. c., atât ziua la orele 4 jum., cât şi la spectacolul seral de la 9 şi un sferi. De­şi piesa e foarte mare, totuşi spre satisfacerea simpaticilor şi distinşilor vi­zitatori ai acestui artistic cinamatograf, se va mai adăuga în program şi una din cele mai superbe comedii, cu spirit fin, specialitate­a mondialei casse Leon Gaumont din Paris şi „Gaumont Jour­nal“. Se anunţă cu plăcere, pentru Mercuri 27 Noembrie, seria I, compusă din 6 mari acte, din celebrul roman al nemu­ritorului Alex Dumas, „Cei trei Muşche­tari“. Direcţiunea face cunoscut cu această ocazie, că în zilele când se anu­ţă spec­tacole mari, începutul reprezentaţiei va fi fix la orele 9 şi un sfert. Plecarea exarhului Bulgar Constantino­pol. —­ Exarhul bul­gar părăsin­d definitiv Constanti­­nopolul, va pleca poimâne ca un tron special, însoţit fiind de trimi­şii regelui Bulgar şi ai guvernu­lui Bulgar. Exarhul a primit vi­zitele ambasadorilor şi numeroase dovezi de simpatie de pretutindeni. Accident mortal de a­­viație Liban. —Locotenentul Wasmouth a căzut din aedroaeroplan, în mare și s-a înnecat. I GRIG. DIMITRESCI) || Prof. universitar—fost, magistrat I =— avocat = P s’a mutat în strada. Buzdugan 0 (Casete Teodor) | Consultaţiuni 7 — 8 seara Ch. Sandule­scu.­­ AVOCAT — S’tt mutat prin strada N. Gane 94, in Str. PĂCURARI 16 Orele de consultaţie 8 — 10 dimi­neaţa şi 7—9 seara Dr. BEOUfiA Str. Lăţei­cu No. 4 Consult. 1—3 după amează |C­­orul C. I. PARhoîjj fe Profesor de clinica boalelor nervoase 2 f și mintale | |S’a mutat In str. Anastasie Panu 8. 9 — Consultaţiuni 6 — 7 seara —\ mi fle «cin PENTRU DAME Maximilian Demek s’a mutat în strada UApuținaiin (Casele d-nei Droso) Magazin ocupat înainte de firma S. I­orjes Se recomandă pentru Confecţionare de Rochii Tailleur şi de bal, spi­ree, ele. - Pălării Model -Se vând Stofe, Garnituri, ele. Se îm­bracă bumbi din stofa clienţilor, se pli­­sează orice stofe. Expoziţie de modele de rodin­ ultima creaţiune. ULTIMA O­A­RA Noul Cabinet francez Demersurile urmate Alegerile din Bulgaria.—Refuzul Greciei de a primi arbitragiul Franţei în chestia prizo­nierilor. Formaţiunea Cabinetu­lui francez — Demersurile — Paris. — VI. Doumergue a avui o lungă întrevedere azi dimineaţă cu dl. Caillaux care i-a promis con­cursul pentru portofoliul finanțelor în cazul cînd dl. Doumergue ar constitui cabinetul. Dl. Doumergue a făcut apoi vizite d-lor Bourgeois Glemenceau, Combes şi Jean Dupuy. Până acum, dl. Doumergue n’a oferit portofolii decât d-lor Caillaux şi Vivani. D-sa va continua nego­cierile azi după amiazi şi mâine di­mineaţă va vizita în special pe d-nii Deschanel şi Brianţi. Dl. Doumergue trebue să dea răs­punsul definitiv preşedintelui repu­blică mîine la ora 11 dimineaţa. * Paris.­­ Agenţia Havas spune: deşi d. Doumergue n’a fost încă oficial însărcinat să constitue ca­binetul şi că numai două portofo­lii sunt oferite în mod pozitiv. Iată, după svonuri ce le înre­gistrăm sub toată rezerva, consti­tuirea eventuală a ministerului:­­ Justiţia, d. Jean Dupuy, răsboiul,­­ generalul Duban­, cu generalul Sar­­rail ca şef al statului major ; ma­rina, d. Moulens; instrucţia publi­că, d. Viviani ; finanţele, d. Cail­laux ; comerţul, d Fernand Da­vid ; agricultura, d. Malvisau; co­­loniele, d. Lebrun ; lucrările pu­blice, d. Hopiteau, iar munca, d. Renault. Această tăcere este interpretată aci ca o dorinţă a cabinetului din Atena) de a îndepărta arbitrajul chiar şi cel­­ al preşedintelui republicei franceze, a Holera la Constantinopole Constantinopole.—In ulti­mile 24 de ore au fost 22 cazuri de holeră. Alegerile din Bulgaria Sofia. — Alegerile legislative gene­ rale au avut loc astăzi făcându-se pentru întăia dată pe baza sistemu­lui reprezentaţiunei proporţionale nou introdus in Bulgaria. Nu se semnalează nici un incident : după aprecierile făcute majoritatea ar a­­parţine guvernului. Resultatde definitive nu vor pu­tea­­ cunoscute decit mîine seară cel mai curând. Arbitragiul Franţa a respins Sofia.—Agenţia bulgară spune că din informaţiunile culese în cercurile politice resultă ca guvernul Grecesc nu a răspuns încă la cererea guver­nului bulgar de a supune chestia li­­berărei prizonierilor bulgari arbitra­­giului d-lui Poincaré. SPECIALIŞTII COAFORI Cunoscuţi Onor. public ieşan ifi. Iilai — 44 Strada Lăpuşneanu 44 — Cei mai speciali pentru Tuns, Ras şi Frisat. Serviciul cel mai prompt şi hi­­gienic. I H. G. NICOLEANU­­ DOCTOR IN DREPT­­ AVOCAT STRADA SEULESCU Berăria ZIMBRU Restaurant German de primul rang C­­ reclamă de deschidere între orele 9 jum. şi 11 jum. a. m. se serveşte Gulaş. Ţap sau şpriţ, cu pâine 55 bani Băuturi indigene şi străine Precum şi mîncări calde şi recl la ori­ce oră din zi și noapte cu prețuri moderate. Serviciu prompt. I. REINER Strada Ştefan cel Mare no. 2 bis. Cel mai bine şi complect asortat cu­­ ÎNCĂLŢĂMINTE (străină) Fabricat original Fortschritt şi VIro, ca­blate prima, durabilitate garantata. Jambiere de piele şi stofă. Ultimile Modele pentru Domni, Doamne şi Copii. Transport nou de Şoşeni şi Galoşi (Ve­ritabil Ruseşti) triunghi. Mare depozit de cămăşi, gulere, man­şete, cravate, batiste, flanele şi ciorapi, etc. Calităţi superioare. —Forme frumoa­se şi distinse. Mare depozit de Articole de voiaj, umbrele şi bastoane. Bogat asortiment de Mănuşerie de la cele mai repurtate Case franceze şi engleze, precum şi tot felul de obiecte de toa­letă. Toate se vând cu preţurile cele mai convenabile. Cu ocazia Sf. Sărbători „Expoziţie Per­manentă“ cu Ultimile noutăţi. Zilnic găseşti de vânzare LA MAGASINUL Mezeluri diferite Aperitive de tot felul Numai vinuri renumite Ori şi ce fructe Lăptării şi brânzeturi Esenţe şi siropuri Struguri delicioşi Compoturi de fructe Unt de masă şi gătit Etc. etc. etc. Articole proaspete şi de cea mai bună provenienţă, ca preţurile cele mai con­venabile. — 12 Strada Lăpuşneanu 12 — — Serviciul la domiciliu. — Telefon — sau de vfrszare Un loc convenabil pentru un deposit de lemne sau o fabrică, situat In str. Uzinei, visâ-vis de Baia Populară,­­lingă fabrica «Solom­on Fiu». A se adresa d-lui Ștefanoviei, str. Spancioc 19. Q • J _ urgent din cauza esirei 36 Win06 din indiviziuna iraobilui din strada B­ânduşa No. 22. Doritorii pot cere informațiuni la ziar sau la sus zisa adresă.

Next