Mişcarea, ianuarie 1914 (Anul 6, nr. 1-23)

1914-01-15 / nr. 10

nea naţional-liberală care de la început declarase, că nu va căuta să împiedice acţiunea guvernului în politica externă. Din nenorocire necunoştinţa intereselor noastre reale şi nehotărîrea în servirea acestor interese a făcut ca guvernul Maiorescu, să nu poată trage aproape nici un profit din această situaţie excep­ţională ce i se crease. Din contra poate că conştiinţa unei lipse de control a o­­poziţiunei a permis şovăiri şi mai mari în acţiunea guvernului şi deci ajungerea lui la protocolul dela Petersburg. Dar nici roadele directe ale colaborărei asu­pra politicei interne nu au fost mai reale. Deşi dl. P. Carp a fost Înlăturat, aceasta n’a putut aduce reîntregirea partidului conservator, care rămine după desface­rea colaborărei şi mai sl­a­b ca înainte , cu un şef nepregătit pentru luptele la care duce partidul sau printr’un program de negaţiune, cu fracţiunea d-lui N. Fi­­lipescu, rămasă încă in afară de organi­­zaţmnea oficială. Nici pentru ţară roadele colaborărei n’au fost mai temeinice In afară de şo­­văelile la care a dat naştere in politica externă, in acţiunea politicei interne care împărţise ţara in loturi pentru intere­sele fiecărui partid, a apărut şi mai tare, că mai cu seama la noi, este nevoie de partide de guvernămînt omogene. Partidul naţional-liberal preocupat de gravitatea evenimentelor din afara, a crezut că este de datoria lui să nu în­greuneze întru nimic acţiunea guvernului. Poate că el n’a păcătuit decât printr’o încredere prea mare, fiindcă el trebuia să cerceteze mai întâi dacă creditul a­­cordat nu putea fi vătămător atunci când el se dă unor oameni cari nu aveau con­ştiinţa intereselor de servit, sau cari a­­veau preocupări de ordin meschin. Cel dintâi avertisment trebuia să-l găsim in desbinările din guvern manifestate în pri­mele luni chiar şi terminate la 1 Aprilie cu demisia d-lui Filipescu, al doilea­­în rezultatul tratărilor de la Londra şi mai cu seamă în primirea arbitrajului de la Petersburg. Pentru mulţi această încredere ar fi şi mai de neînţeles, şi ca o abdicare de la rolul lui, dacă partidul naţional libe­ral nu ar fi avut asigurarea că în mo­mentul unei acţiuni decisive se va for­ma un guvern naţional, în care toate forţele vor fi concentrate în vederea răs­­boiului. Negreşit că el va trage pentru viitor un învăţământ pentru buna credinţă a adversarilor săi. Convins de incapacita­tea guvernului de a prezida la un răs­­boi adevărat, el nu putea avea încrede­re de a-i lăsa pe mână conducerea ţărei in aceste momente decisive şi credea de altfel că chiar guvernul colaborării îşi dădea seamă de această slăbiciune a sa şi că nu va lua răspunderea unei acţi­uni decisive. Dar inconştienţa a fost mai mare de­cât se credea, buna credinţă mai mică, iar precipitarea evenimentelor mai repe­de şi norocul României şi mai mare prin neînţelegerile aliaţilor, nefăcând din ac­ţiunea noastră militară numai o demons­traţie militară. Partidul naţional liberal a ştiut de si­gur să tragă un mare învăţământ pen­tru viitor şi se cutremură încă azi de primejdia în care a fost pusă ţara dacă ea ar fi fost condusă într’o acţiune răs­­boinică reală de guvernul de colaborare. El a învăţat că oricare ar fi interesele lui, el nu trebue să dea încredere decât celor cari o merită în realitate. O furtună poate izbucni la orice mo­ment şi poate pune vasul în primejdie, de aceea cârmaciul trebue să fie totdea­una destoinic şi veghetor. Dar precum din acţiunea nehotărâtă, din necunoaşterea intereselor noastre în criza balcanică am avut după conferinţa de la Petersburg o reacţiune puternică care ne-a dus la Pacea de la Bucureşti, tot astfel în politica internă a apărut tot cu prilejul protocolului Silistrei, relele ac­­ţiunei noastre politice interne. Dacă sbu­­ciumările inutile din 1911 şi 1912 ne a­­dusese la primul guvern Maiorescu şi ne arăta ce ar trebui să fie luptele de par­tid, slăbirea acţiunei de control a opo­­ziţiunei, încredinţarea intereselor ţării în mâna unor oameni nedestoinici, puteau să fie tot atât de primejdioase. Şi de a­­ceea îndată după pacea de la Bucureşti se produce şi o reacţiune puternică pen­tru o altă îndrumare în viitor. Apare în mod clar slăbiciunea organi­­zărei vieţei noastre publice, bazată pe succesiunea la cârmă a partidelor de gu­vern, datorită nu destoiniciei fie­cărui partid, dar unei alternări automate ba­zată pe drepturi de stăpânitori, şi cău­tate in trecutul depărtat. Apare în ace­­laş timp care trebue să fie pregătirea pentru evenimentele viitoare şi nevoia de a întări energia statelor prin sporirea solidarităţei naţionale sub toate formele posibile. Partidul liberal din opoziţie îngrijit de viitor, proclamă programul său cerând revizuirea Constituţiei pentru a solida­riza într’un colegiu unic toată conştiinţa naţională a acestei ţări şi ca prin expro­priere să întărească situaţia economică a masei celei mare, şi astfel distrugând o stare de spirit primejdioasă, să solida­rizeze şi mai puternic toate păturile a­­cestui Stat. Guvernul de concentrare anunţă re­tragerea de la 30 Decembrie şi înlocui­rea sa printr-unul liberal chemat deci să îşi aplice programul de reforme Noi nă­dăjduim însă o întărire economică, o so­lidarizare naţională, o armată puternică recrutată dintr’un popor materialiceşte şi sufleteşte puternic, dar şi o spulbera­re a unei atmosfere viciate şi ticăloşite. In această privinţă reforma electorală va avea o importanţă cel puţin egală cu reforma agrară. Negreşit că din starea mai bună a săteanului aşteptăm o în­dreptare generală economică şi socială, dar mai cu seamă din transformarea vieţei noastre politice va ieşi o îngrijire mai mare a interesului general. Prin ve­nirea la suprafaţă e unor pături nouă şi oameni noui, sperăm într’o viaţă nouă şi părăsirea unor obiceiuri care nu mai pot să revolte pe cei ce trăesc in atmosfera viciată de azi şi care caută să omoare o viaţă parlamentară reală. In rezumat bilanţul anului 1913 se încheie cu un activ real; în politica ex­ternă o întărire a prestigiului nostru, o asigurare a hotarului nostru de sud pen­tru a urmări fără grjă desfășurarea e­­venimentelor ce ne pot interesa ; în po­litica inter­nă, o reculeg­re a partidelor politice în fața unor lupte de­ principii împrejurul unor reforme chemate să a­­sigure situațiunea externă ce am do­bândit.---------------------------------------­ ATENŢIUN­E ! Vizitat! Salonul de coafură pentru Domni : I, G- Vailesei et N- Cosi — 44 Strada Lăpuşneanu 44 — Vis-a-vis de Hotel Traian Redeschis din nou şi având instalaţie nouă şi un personal ales corespunde tu­turor cerinţelor moderne şi regulelor igienice. Specialitate în tăeturi de păr, barbe, etc. Deasemeni avem la dispoziţia onor. visitatori cele mai bune loţiuni pentru păr. O. IANOLIU AVOCAT — 8’a mutat In str. Procopie 8 — Consultații 8—10 a. m. I­ .Hotel Modern instalat cu tot confortul necesar. Clădire mare şi nouă construită anume, odăi spa­ţioase, mobilier nou. Preţurile odăilor de Lei 1.50 în sus. Rugăm a visita noul hotel şi veţi ră­­mînea foarte satisfăcuţi. Proprietar I. »EhttBINg« M­­ 5 Str. Uzinei 5 DIN ZBORUL VREME­I Raţiunea ca mai nepopulară Sub acest titlu ziarul „Világ“ a pu­blicat un lung articol din care reţinem următorul pasaj: »Astăzi probabil de pe întreg globul pământesc, ungurii sunt naţiunea cea mai puţin populară. Legenda veche, că suntem o naţiune iubitoare de libertate, eroică şi ca valet­ă, s’a destrămat. Astăzi lum­ea ne cunoaşte ca o naţi­une rafinată şi orientală in practico po­litice, care apasâ naţiunile mai slabe. Deci, pânâ' ce se va putea nimici baza acestei acuzări printr’o prefacere gene­rală a întregului sistem social şi politic unguresc, care să facă posibila ajunge­rea la drepturi a naţion­lităţilor şi cla­­s lor a­tasate, trebuie să protestăm in contra faptelor care înlesnesc formarea acestei opinii despre unguri. Trebuie arătat şi dovedit temeinic străinătăţii, că acuzările ei pe nedreptul ating întreaga naţiune de­oarece numai o mică parte, straturile conducătoare şi superioare, sunt vinovate. Afirmaţia ru­şinoasă, că ungurii apasă naţionalităţile trebue modificată în sensul că clasa do­minantă ungurească apasă clasele infe­rioare ungureşti şi naţionalităţile la fel. Dacă isbutim pretutindeni să facem cu­noscut acest adevăr şi sâ-i restabilim în toate părţile pe unde a străbătut ne­fasta tiraniei ungureşti, atunci ungurul de spirit şi progresiv va putea respira mai uşor, de­oarece prin aceasta a iz­butit să abată de pe totalitatea naţiunei lui o ruşine, de care numai o mică par­te a acesteia s’a făcut vinovată. Dorinţele ungurilor de a contopi na­ţionalităţile, visul unei naţiuni ungureşti de trei­zeci milioane, nu se va putea re­aliza nici când.“ GRATIFICATI11|_ CEFERIŞTILOR — Cum s® vor distribui — Am vorbit de dispoziţia pe care a luat-o d. prof. dr. D. Angelescu, ministrul lucrărilor publice, de a acorda o gratificaţie personalului căilor ferate, a cărui salar este de la 300 lei pe lună în jos, ca o răsplată pentru munca şi disciplina sa din timpul mobilizării. Acum aflăm că d. ministru An­gelescu, împreună cu d. Al. Cottes­­cu, director general al căilor fe­rate, studiază modalitatea distribu­ţiei acestei gratificaţii. D-l ministru a rugat pe d-l Cottescu să-i prezinte un tablou de toţi slujbaşii, pe categorii, cari au drept la gratificaţie, menţionîn­­du-se şi salariul ce­­ primeşte fie­care. Se ştie că la nici o altă admi­nistraţie publică nu sunt mai mulţi slujbaşi mici şi muncitori ca la că­ile ferate. Intre aceştia sunt bărbaţi, femei şi copii, ucenici, cari sunt plătiţi cu 1 leu pînă la 1­1.50 pe zi. Deci salarul lor lunar este între 30 şi 45 lei. După cît suntem informaţi, mi­nimum de gratificaţie ce se va a­­corda, va fi de 40 sau 45 lei. Aşa că aceşti muncitori îşi vor primi, ca gratificaţie, încă odată leafa lor pe o lună. Pentru toţi ceilalţi slujbaşi şi muncitori, gratificaţia se va acorda proporţional cu salariul pe care îl primesc lunar, păstrîndu-se o nor­mă echitabilă pentru fiecare. Intr’un cuvînt se va proceda în aşa mod în­cît să nu rămîe ni­meni nemulţumit, ci toată lumea să rămîe satisfăcută. Toate acestea, se înţelege, în li­mitele creditului de un milion şi jumătate, peste care nu se va pu­tea trece. Gratificaţia se va da peste ci­­teva zile, adică îndată după ce se va face repartiţia la care lucrează actualmente ministrul lucrărilor pu­blice şi directorul căilor ferate. Se vinzare Lemne de foc şi de construcţie A Ne mirean d-lul F. FIBBER — Iaş!, Str. Seulescu — Avis publicului voiajor In strada Usinei No. 5 aproape de gară şi de centru s’a deschis un splen­did hotel cu numele de MIŞCAREA La „Bradul Moldove Iancu Rechter & C. Michelsohn Sotietate în nume “colectiv pentru conieretul de cherestea Depozitele IAŞI, Str. Uzinelor 11 Asortat permanent cu lemnăria pentru construcţie şi tâmplărie. Execută prompt orice comenzi referitoare garantând calitatea su­perioară a cherestelei, preţuri con­venabile şi livrarea foarte conşti­incioasă. Qp­i/Dlflp urgent din cauza esirei »111UB din indiviziune imobilul din strada Brănduşa No. 22. Doritorii pot cere informaţiuni la ziar sau la sus zisa adresă. Informaţii ♦ De câteva zile silistrenii trec la Călăraşi pe gheaţă, in dreptul pichetu­lui Chiciu, unde Dunărea e atât de bine prinsă în­cât posibilitatea unui pericol este exclusă. Au trecut chiar sănii cu 4 cai,­fără nici un accident. ♦ In comuna Lipovătz din judeţul Vaslui s’au înregistrat, de la 1 — 10 Ia­nuarie, 31 cazuri de pojar mortale pr­in­tre copiii de la 1 — 15 ani. Școala din localitate este închisă. S’au luat măsuri pentru combaterea acestei epidemii, care a făcut adevă­rate ravagii.­­ In astă seară trupa dramatică din Craiova va juca frumoasa comedie „Cas­telul istoric“. 82 Un tablou al medicilor.­­ Servi­ciile sanitare ale oraşului şi judeţului au primit din partea direcţiunei gene­rale următoarea circulară : Pa baza interveniiei făcută de d-l mi­nistru de râzboiu, in stopul de a-şi a­­sigura serviciile sanitare in timp de mo­bilizare şi pentru a nu se mai produce cereri de dispensă în ultimul moment, avem onoare a vă ruga d-le medic pri­mar, să binevoiţi a forma şi a înainta un tablou nominal de personalul sani­tar din acel judeţ, medici de circ, ru­rale, de spitale oraşe nereşedinţe, etc, ofiţeri de rezervă, care în caz de mobi­lizare ar fi absolut strict necesari pen­tru a asigura intreg serviciul sanitar al acelui judeţ. Pentru formarea acelui tablou, veţi ţine seama in pr­imul rând de medicii care sunt scutiţi de armată şi de aceia cari sunt în poziţie de retragere sau reformă, astfel că într’un caz eventual nu ar fi chemaţi la mobilizare. De a­­semenea veţi ţine seamă topografia lo­cului, îngrijând ca să rămână persona­­ul strict necesar care să satisfacă ne­voile serviciului sanitar al judeţului. In tablou veţi nota In parte serviciul ce ar trebui să facă în caz de mobili­zare. De asemenea veţi forma şi îna­inta un tablou de celalalt personal me­dical care într’un caz de mobilizare ar trebui să plece. Acest tablou urmează să vi-l înaintaţi, în termen de maximum zece zile de la primirea acestui ordin Descoperirea unui furt de bijuterii Cercetările brigădei de­­siguranţă din Iaşi.— Prinderea autorilor.— Nume­roase bij­uterii în valoare de 8000 lei, provin de la un furt săvârşit in străi­nătate. Brigada de siguranţă din localitate a reuşit să dea de urmele unui mare furt de bijuterii săvârşit de către un individ din judeţul Bacău. Iată şi împrejurările în care agenţii siguranţei au reuşit să descopere pe au­tor : Intr’una din zile înaintea sărbătorilor Crăciunului, s’a prezentat d-lui I. En­­ghel, cea ornicar din Piaţa Unirei, un domn prezentabil, întrebându-l dacă nu cumpără aur şi arătându-i mai multe giuvaere cu petrele scoase. Purându-i-se suspect caşul, d. Enghel s’a arătat dificil a intra cu el în trata­tive şi eşind în stradă l’a semnalat ser­gentului din punct, iar acesta lu­ându-i unui agent de siguranţă, care luându-l în urmărire şi văzându-l intrând la ma­gasinul I. Reiner din str. Ştefan cel Ma­re, l’a invitat la Brigada de siguranţă spre a i se stabili indentitatea şi pro­­vinienţa giuvaerurilor. Aci cercetat, s’a stabilit că este ne­gustor, cu bună situaţie materială, anu­me Henoch Leventer,­ din Moineşti jud. Bacău. La siguranţă numitul a declarat că giuvaerele le are de la un fiu al său, spre a le desface, fiind primite amanet de la un ungur din Moineşti. Urimeţându-se imediat în acea locali­tate pe comisarul de siguranţă Gh. Uţă împreună cu negustorul suscitat, după investigaţiile şi cercetările făcute, s-au găsit atât la fiul lui Leventer, anume Solomon, cât şi la Nissel Katz din Moi­neşti, un alt stoc de giuvaeruri de mare valoare, desfăcute pe preţuri derizorii, de către ungurul Iosef Gabii, de profe­­siune dubioasă de mecanic şi ceasorni­car. Oploşit de mai mult timp prin co­munele Coraăneşti şi Moineşti din jud. Bacău, fără acte de supuşenie.­­ Arestat atât acesta cât şi fiul lui Le- a­venter, cel dintâi a negat că giuvaerele ar proveni de la el; în urmă au făcut ambii declaraţiuni complecte. Cu toate investigaţiunile făcute până acum nu s’a putut da de urma păguba­şilor acestor juvaere, care probabil pro­vin de la un furt comis în străinătate. Se detailează mai jos felul şi numă­rul lor pentru ca păgubaşii să se pre­zinte la Brigada specială de siguranţa Iaşi, cu facturile doveditoare de pro­prietate : 1) . Cinci ceasuri de aur bârbffteşti. 2) . Trei ceasuri de aur cu email şi brianţe firaceşti. 3) . Şase medalioane, 5 mârţişoara şi 3 brelocuri de aur cu brilante şi alta petre preţioase. 4) . 21 verighete de aur. 5) . 37 inele de aur femeeşti cu dife­rite petre. 6) . 29 inele de aur bărbăteşti cu di­ferite petre. 7) . 24 diferite brăţări cu petre preţi­oase şi imitaţie. 8) . 17 perechi de cercei aur cu dio­­rite petre preţioase. * 9) . 6 lanţuri de aur pentru ceasornice bărbăteşti. 10) . 2 ceasuri mari bărbăteşti de ni­ ^ chel de precisiune. Valoarea lor e aproximativ 6—8000 1­­. ■ Artişti! Craioveni.—Societatea dra­matică din Craiova şi a făcut Sîmbătă 11 Ianuar debutul cu piesa «Lorica». Artiştii cari au luat parte la această representaţie au fost primiţi cu multă dragoste de public , jocul lor natural, pu­nerea în scenă, ansamblul, studiarea ro­lurilor şi mai cu seamă lipsa sufletului, au făcut ca artiştii să fie încoronaţi de un adevarat succes. Prin freneticele sple­n­­didele şi desele rechemări publicul c’a manifestat opinia. Ca vechiu artist îi felici­tez de succe­sul avut, felicitez pe dl. Girleanu direc­torul societăţei şi pe d. Dan directorul de scenă, pentru munca care o depun în îngrijirea montărei şi represent­area pieselor. P. S. Alexandrescu ■ De la societatea de medici şi na­­turalişti.—Aseară s’a ţinut în localul so­cietăţei de Medici şi Naturalişti şedinţa ştiinţifică sub prezidenţia d-lui Prof. dr. , G. Demetriade, preşedintele societăţei. Au luat parte la şedinţă d-nii d­ nn: Anghel, Bacaloglu, Bazgan, Brumă, Er­­biceanu, Gane, Imervol, Moţoc, Nime­­reanu, V. Rîşcanu, Scriban, Steiner şi Tănăsescu. La ordinea de zi au fost : 1) Prezentări de bolnavi: a) din clinica Dermatologică, de Prof. dr. G. Demetriade. b) Moluscum pendulum, de dr. P. An­­ghel. 2) Prezintări de piese : Apendicita herniară de Prof. dr. D. Tănăsescu. 3) Votare de noi membri. * Cinematograful Păthe-Fiires. — Astăseară la cinematograful Pathé- Fréres, program nou cu celebrul film „Un Proces celebru“, jucată de celebri­tăţile artistice din Paris, una din cele mai măreţe înscenări cinematografice în trei mari părţi. Mai sunt cuprinse apoi un program :­­ „Concursul sergenţilor de oraş sce­ne co­mice, Un vis îngrozitor, scene f­erice etc. “ Intre pauze va debuta iluzionistul Merry King, în producțiunile sale mi­raculoase de presdigitație, iluziuni op­tice etc. U­UUUiUlîiii PENTRU DAME Maximilian Demek­s"» HDifut In sîraiîa Lăpuşneanu (Casele d-nei Droso) Magazin ocupat înainte de firma S. Porjes Se recomandă pentru C­onfecţion­are de Rochii Tailleur şi de bal, soi­ră, etc. — JPălării Model -Se vând Stofe, Garnituri, etc. Se îm­bracă bumbi din stofa clienţilor, se pli­­seaza orice stofe. Expoziţie de modele de rodin­ ultima creatiune. Doctor L. Silbersten Medic de Mpilal Strada Cuza-Yoda, 46 Consult. 8—9 dimineaţa, 4—aseara f­otile. DIMITRESCU­­ Prof. universitar—fost magistrat ^AVOCAT^ s’a mutat în strada. Buzdugan (Casete Teodor) Consultaţiuni 7 — 8 seara­­ ! Anineiu Distinse absolvente a Şcoalei de »Stenodactilografie» de sub direcţi­unea d-nei B. Stahl din Bucureşti, doresc a ocupa posturi în instituţii de bănci, case comerciale, cunos­când această artă în limbile Română, Franceză şi Germană. A se adresa la administraţia zia­rului.

Next