Mişcarea, ianuarie 1914 (Anul 6, nr. 1-23)
1914-01-15 / nr. 10
nea naţional-liberală care de la început declarase, că nu va căuta să împiedice acţiunea guvernului în politica externă. Din nenorocire necunoştinţa intereselor noastre reale şi nehotărîrea în servirea acestor interese a făcut ca guvernul Maiorescu, să nu poată trage aproape nici un profit din această situaţie excepţională ce i se crease. Din contra poate că conştiinţa unei lipse de control a opoziţiunei a permis şovăiri şi mai mari în acţiunea guvernului şi deci ajungerea lui la protocolul dela Petersburg. Dar nici roadele directe ale colaborărei asupra politicei interne nu au fost mai reale. Deşi dl. P. Carp a fost Înlăturat, aceasta n’a putut aduce reîntregirea partidului conservator, care rămine după desfacerea colaborărei şi mai slab ca înainte , cu un şef nepregătit pentru luptele la care duce partidul sau printr’un program de negaţiune, cu fracţiunea d-lui N. Filipescu, rămasă încă in afară de organizaţmnea oficială. Nici pentru ţară roadele colaborărei n’au fost mai temeinice In afară de şovăelile la care a dat naştere in politica externă, in acţiunea politicei interne care împărţise ţara in loturi pentru interesele fiecărui partid, a apărut şi mai tare, că mai cu seama la noi, este nevoie de partide de guvernămînt omogene. Partidul naţional-liberal preocupat de gravitatea evenimentelor din afara, a crezut că este de datoria lui să nu îngreuneze întru nimic acţiunea guvernului. Poate că el n’a păcătuit decât printr’o încredere prea mare, fiindcă el trebuia să cerceteze mai întâi dacă creditul acordat nu putea fi vătămător atunci când el se dă unor oameni cari nu aveau conştiinţa intereselor de servit, sau cari aveau preocupări de ordin meschin. Cel dintâi avertisment trebuia să-l găsim in desbinările din guvern manifestate în primele luni chiar şi terminate la 1 Aprilie cu demisia d-lui Filipescu, al doileaîn rezultatul tratărilor de la Londra şi mai cu seamă în primirea arbitrajului de la Petersburg. Pentru mulţi această încredere ar fi şi mai de neînţeles, şi ca o abdicare de la rolul lui, dacă partidul naţional liberal nu ar fi avut asigurarea că în momentul unei acţiuni decisive se va forma un guvern naţional, în care toate forţele vor fi concentrate în vederea răsboiului. Negreşit că el va trage pentru viitor un învăţământ pentru buna credinţă a adversarilor săi. Convins de incapacitatea guvernului de a prezida la un răsboi adevărat, el nu putea avea încredere de a-i lăsa pe mână conducerea ţărei in aceste momente decisive şi credea de altfel că chiar guvernul colaborării îşi dădea seamă de această slăbiciune a sa şi că nu va lua răspunderea unei acţiuni decisive. Dar inconştienţa a fost mai mare decât se credea, buna credinţă mai mică, iar precipitarea evenimentelor mai repede şi norocul României şi mai mare prin neînţelegerile aliaţilor, nefăcând din acţiunea noastră militară numai o demonstraţie militară. Partidul naţional liberal a ştiut de sigur să tragă un mare învăţământ pentru viitor şi se cutremură încă azi de primejdia în care a fost pusă ţara dacă ea ar fi fost condusă într’o acţiune răsboinică reală de guvernul de colaborare. El a învăţat că oricare ar fi interesele lui, el nu trebue să dea încredere decât celor cari o merită în realitate. O furtună poate izbucni la orice moment şi poate pune vasul în primejdie, de aceea cârmaciul trebue să fie totdeauna destoinic şi veghetor. Dar precum din acţiunea nehotărâtă, din necunoaşterea intereselor noastre în criza balcanică am avut după conferinţa de la Petersburg o reacţiune puternică care ne-a dus la Pacea de la Bucureşti, tot astfel în politica internă a apărut tot cu prilejul protocolului Silistrei, relele acţiunei noastre politice interne. Dacă sbuciumările inutile din 1911 şi 1912 ne adusese la primul guvern Maiorescu şi ne arăta ce ar trebui să fie luptele de partid, slăbirea acţiunei de control a opoziţiunei, încredinţarea intereselor ţării în mâna unor oameni nedestoinici, puteau să fie tot atât de primejdioase. Şi de aceea îndată după pacea de la Bucureşti se produce şi o reacţiune puternică pentru o altă îndrumare în viitor. Apare în mod clar slăbiciunea organizărei vieţei noastre publice, bazată pe succesiunea la cârmă a partidelor de guvern, datorită nu destoiniciei fiecărui partid, dar unei alternări automate bazată pe drepturi de stăpânitori, şi căutate in trecutul depărtat. Apare în acelaş timp care trebue să fie pregătirea pentru evenimentele viitoare şi nevoia de a întări energia statelor prin sporirea solidarităţei naţionale sub toate formele posibile. Partidul liberal din opoziţie îngrijit de viitor, proclamă programul său cerând revizuirea Constituţiei pentru a solidariza într’un colegiu unic toată conştiinţa naţională a acestei ţări şi ca prin expropriere să întărească situaţia economică a masei celei mare, şi astfel distrugând o stare de spirit primejdioasă, să solidarizeze şi mai puternic toate păturile acestui Stat. Guvernul de concentrare anunţă retragerea de la 30 Decembrie şi înlocuirea sa printr-unul liberal chemat deci să îşi aplice programul de reforme Noi nădăjduim însă o întărire economică, o solidarizare naţională, o armată puternică recrutată dintr’un popor materialiceşte şi sufleteşte puternic, dar şi o spulberare a unei atmosfere viciate şi ticăloşite. In această privinţă reforma electorală va avea o importanţă cel puţin egală cu reforma agrară. Negreşit că din starea mai bună a săteanului aşteptăm o îndreptare generală economică şi socială, dar mai cu seamă din transformarea vieţei noastre politice va ieşi o îngrijire mai mare a interesului general. Prin venirea la suprafaţă e unor pături nouă şi oameni noui, sperăm într’o viaţă nouă şi părăsirea unor obiceiuri care nu mai pot să revolte pe cei ce trăesc in atmosfera viciată de azi şi care caută să omoare o viaţă parlamentară reală. In rezumat bilanţul anului 1913 se încheie cu un activ real; în politica externă o întărire a prestigiului nostru, o asigurare a hotarului nostru de sud pentru a urmări fără grjă desfășurarea evenimentelor ce ne pot interesa ; în politica internă, o reculegre a partidelor politice în fața unor lupte de principii împrejurul unor reforme chemate să asigure situațiunea externă ce am dobândit.--------------------------------------- ATENŢIUNE ! Vizitat! Salonul de coafură pentru Domni : I, G- Vailesei et N- Cosi — 44 Strada Lăpuşneanu 44 — Vis-a-vis de Hotel Traian Redeschis din nou şi având instalaţie nouă şi un personal ales corespunde tuturor cerinţelor moderne şi regulelor igienice. Specialitate în tăeturi de păr, barbe, etc. Deasemeni avem la dispoziţia onor. visitatori cele mai bune loţiuni pentru păr. O. IANOLIU AVOCAT — 8’a mutat In str. Procopie 8 — Consultații 8—10 a. m. I .Hotel Modern instalat cu tot confortul necesar. Clădire mare şi nouă construită anume, odăi spaţioase, mobilier nou. Preţurile odăilor de Lei 1.50 în sus. Rugăm a visita noul hotel şi veţi rămînea foarte satisfăcuţi. Proprietar I. »EhttBINg« M 5 Str. Uzinei 5 DIN ZBORUL VREMEI Raţiunea ca mai nepopulară Sub acest titlu ziarul „Világ“ a publicat un lung articol din care reţinem următorul pasaj: »Astăzi probabil de pe întreg globul pământesc, ungurii sunt naţiunea cea mai puţin populară. Legenda veche, că suntem o naţiune iubitoare de libertate, eroică şi ca valetă, s’a destrămat. Astăzi lumea ne cunoaşte ca o naţiune rafinată şi orientală in practico politice, care apasâ naţiunile mai slabe. Deci, pânâ' ce se va putea nimici baza acestei acuzări printr’o prefacere generală a întregului sistem social şi politic unguresc, care să facă posibila ajungerea la drepturi a naţionlităţilor şi clas lor atasate, trebuie să protestăm in contra faptelor care înlesnesc formarea acestei opinii despre unguri. Trebuie arătat şi dovedit temeinic străinătăţii, că acuzările ei pe nedreptul ating întreaga naţiune deoarece numai o mică parte, straturile conducătoare şi superioare, sunt vinovate. Afirmaţia ruşinoasă, că ungurii apasă naţionalităţile trebue modificată în sensul că clasa dominantă ungurească apasă clasele inferioare ungureşti şi naţionalităţile la fel. Dacă isbutim pretutindeni să facem cunoscut acest adevăr şi sâ-i restabilim în toate părţile pe unde a străbătut nefasta tiraniei ungureşti, atunci ungurul de spirit şi progresiv va putea respira mai uşor, deoarece prin aceasta a izbutit să abată de pe totalitatea naţiunei lui o ruşine, de care numai o mică parte a acesteia s’a făcut vinovată. Dorinţele ungurilor de a contopi naţionalităţile, visul unei naţiuni ungureşti de treizeci milioane, nu se va putea realiza nici când.“ GRATIFICATI11|_ CEFERIŞTILOR — Cum s® vor distribui — Am vorbit de dispoziţia pe care a luat-o d. prof. dr. D. Angelescu, ministrul lucrărilor publice, de a acorda o gratificaţie personalului căilor ferate, a cărui salar este de la 300 lei pe lună în jos, ca o răsplată pentru munca şi disciplina sa din timpul mobilizării. Acum aflăm că d. ministru Angelescu, împreună cu d. Al. Cottescu, director general al căilor ferate, studiază modalitatea distribuţiei acestei gratificaţii. D-l ministru a rugat pe d-l Cottescu să-i prezinte un tablou de toţi slujbaşii, pe categorii, cari au drept la gratificaţie, menţionîndu-se şi salariul ce primeşte fiecare. Se ştie că la nici o altă administraţie publică nu sunt mai mulţi slujbaşi mici şi muncitori ca la căile ferate. Intre aceştia sunt bărbaţi, femei şi copii, ucenici, cari sunt plătiţi cu 1 leu pînă la 11.50 pe zi. Deci salarul lor lunar este între 30 şi 45 lei. După cît suntem informaţi, minimum de gratificaţie ce se va acorda, va fi de 40 sau 45 lei. Aşa că aceşti muncitori îşi vor primi, ca gratificaţie, încă odată leafa lor pe o lună. Pentru toţi ceilalţi slujbaşi şi muncitori, gratificaţia se va acorda proporţional cu salariul pe care îl primesc lunar, păstrîndu-se o normă echitabilă pentru fiecare. Intr’un cuvînt se va proceda în aşa mod încît să nu rămîe nimeni nemulţumit, ci toată lumea să rămîe satisfăcută. Toate acestea, se înţelege, în limitele creditului de un milion şi jumătate, peste care nu se va putea trece. Gratificaţia se va da peste citeva zile, adică îndată după ce se va face repartiţia la care lucrează actualmente ministrul lucrărilor publice şi directorul căilor ferate. Se vinzare Lemne de foc şi de construcţie A Ne mirean d-lul F. FIBBER — Iaş!, Str. Seulescu — Avis publicului voiajor In strada Usinei No. 5 aproape de gară şi de centru s’a deschis un splendid hotel cu numele de MIŞCAREA La „Bradul Moldove Iancu Rechter & C. Michelsohn Sotietate în nume “colectiv pentru conieretul de cherestea Depozitele IAŞI, Str. Uzinelor 11 Asortat permanent cu lemnăria pentru construcţie şi tâmplărie. Execută prompt orice comenzi referitoare garantând calitatea superioară a cherestelei, preţuri convenabile şi livrarea foarte conştiincioasă. Qpi/Dlflp urgent din cauza esirei »111UB din indiviziune imobilul din strada Brănduşa No. 22. Doritorii pot cere informaţiuni la ziar sau la sus zisa adresă. Informaţii ♦ De câteva zile silistrenii trec la Călăraşi pe gheaţă, in dreptul pichetului Chiciu, unde Dunărea e atât de bine prinsă încât posibilitatea unui pericol este exclusă. Au trecut chiar sănii cu 4 cai,fără nici un accident. ♦ In comuna Lipovătz din judeţul Vaslui s’au înregistrat, de la 1 — 10 Ianuarie, 31 cazuri de pojar mortale printre copiii de la 1 — 15 ani. Școala din localitate este închisă. S’au luat măsuri pentru combaterea acestei epidemii, care a făcut adevărate ravagii. In astă seară trupa dramatică din Craiova va juca frumoasa comedie „Castelul istoric“. 82 Un tablou al medicilor. Serviciile sanitare ale oraşului şi judeţului au primit din partea direcţiunei generale următoarea circulară : Pa baza interveniiei făcută de d-l ministru de râzboiu, in stopul de a-şi asigura serviciile sanitare in timp de mobilizare şi pentru a nu se mai produce cereri de dispensă în ultimul moment, avem onoare a vă ruga d-le medic primar, să binevoiţi a forma şi a înainta un tablou nominal de personalul sanitar din acel judeţ, medici de circ, rurale, de spitale oraşe nereşedinţe, etc, ofiţeri de rezervă, care în caz de mobilizare ar fi absolut strict necesari pentru a asigura intreg serviciul sanitar al acelui judeţ. Pentru formarea acelui tablou, veţi ţine seama in primul rând de medicii care sunt scutiţi de armată şi de aceia cari sunt în poziţie de retragere sau reformă, astfel că într’un caz eventual nu ar fi chemaţi la mobilizare. De asemenea veţi ţine seamă topografia locului, îngrijând ca să rămână personaul strict necesar care să satisfacă nevoile serviciului sanitar al judeţului. In tablou veţi nota In parte serviciul ce ar trebui să facă în caz de mobilizare. De asemenea veţi forma şi înainta un tablou de celalalt personal medical care într’un caz de mobilizare ar trebui să plece. Acest tablou urmează să vi-l înaintaţi, în termen de maximum zece zile de la primirea acestui ordin Descoperirea unui furt de bijuterii Cercetările brigădei desiguranţă din Iaşi.— Prinderea autorilor.— Numeroase bijuterii în valoare de 8000 lei, provin de la un furt săvârşit in străinătate. Brigada de siguranţă din localitate a reuşit să dea de urmele unui mare furt de bijuterii săvârşit de către un individ din judeţul Bacău. Iată şi împrejurările în care agenţii siguranţei au reuşit să descopere pe autor : Intr’una din zile înaintea sărbătorilor Crăciunului, s’a prezentat d-lui I. Enghel, cea ornicar din Piaţa Unirei, un domn prezentabil, întrebându-l dacă nu cumpără aur şi arătându-i mai multe giuvaere cu petrele scoase. Purându-i-se suspect caşul, d. Enghel s’a arătat dificil a intra cu el în tratative şi eşind în stradă l’a semnalat sergentului din punct, iar acesta luându-i unui agent de siguranţă, care luându-l în urmărire şi văzându-l intrând la magasinul I. Reiner din str. Ştefan cel Mare, l’a invitat la Brigada de siguranţă spre a i se stabili indentitatea şi provinienţa giuvaerurilor. Aci cercetat, s’a stabilit că este negustor, cu bună situaţie materială, anume Henoch Leventer, din Moineşti jud. Bacău. La siguranţă numitul a declarat că giuvaerele le are de la un fiu al său, spre a le desface, fiind primite amanet de la un ungur din Moineşti. Urimeţându-se imediat în acea localitate pe comisarul de siguranţă Gh. Uţă împreună cu negustorul suscitat, după investigaţiile şi cercetările făcute, s-au găsit atât la fiul lui Leventer, anume Solomon, cât şi la Nissel Katz din Moineşti, un alt stoc de giuvaeruri de mare valoare, desfăcute pe preţuri derizorii, de către ungurul Iosef Gabii, de profesiune dubioasă de mecanic şi ceasornicar. Oploşit de mai mult timp prin comunele Coraăneşti şi Moineşti din jud. Bacău, fără acte de supuşenie. Arestat atât acesta cât şi fiul lui Le- aventer, cel dintâi a negat că giuvaerele ar proveni de la el; în urmă au făcut ambii declaraţiuni complecte. Cu toate investigaţiunile făcute până acum nu s’a putut da de urma păgubaşilor acestor juvaere, care probabil provin de la un furt comis în străinătate. Se detailează mai jos felul şi numărul lor pentru ca păgubaşii să se prezinte la Brigada specială de siguranţa Iaşi, cu facturile doveditoare de proprietate : 1) . Cinci ceasuri de aur bârbffteşti. 2) . Trei ceasuri de aur cu email şi brianţe firaceşti. 3) . Şase medalioane, 5 mârţişoara şi 3 brelocuri de aur cu brilante şi alta petre preţioase. 4) . 21 verighete de aur. 5) . 37 inele de aur femeeşti cu diferite petre. 6) . 29 inele de aur bărbăteşti cu diferite petre. 7) . 24 diferite brăţări cu petre preţioase şi imitaţie. 8) . 17 perechi de cercei aur cu diorite petre preţioase. * 9) . 6 lanţuri de aur pentru ceasornice bărbăteşti. 10) . 2 ceasuri mari bărbăteşti de ni ^ chel de precisiune. Valoarea lor e aproximativ 6—8000 1. ■ Artişti! Craioveni.—Societatea dramatică din Craiova şi a făcut Sîmbătă 11 Ianuar debutul cu piesa «Lorica». Artiştii cari au luat parte la această representaţie au fost primiţi cu multă dragoste de public , jocul lor natural, punerea în scenă, ansamblul, studiarea rolurilor şi mai cu seamă lipsa sufletului, au făcut ca artiştii să fie încoronaţi de un adevarat succes. Prin freneticele splendidele şi desele rechemări publicul c’a manifestat opinia. Ca vechiu artist îi felicitez de succesul avut, felicitez pe dl. Girleanu directorul societăţei şi pe d. Dan directorul de scenă, pentru munca care o depun în îngrijirea montărei şi representarea pieselor. P. S. Alexandrescu ■ De la societatea de medici şi naturalişti.—Aseară s’a ţinut în localul societăţei de Medici şi Naturalişti şedinţa ştiinţifică sub prezidenţia d-lui Prof. dr. , G. Demetriade, preşedintele societăţei. Au luat parte la şedinţă d-nii d nn: Anghel, Bacaloglu, Bazgan, Brumă, Erbiceanu, Gane, Imervol, Moţoc, Nimereanu, V. Rîşcanu, Scriban, Steiner şi Tănăsescu. La ordinea de zi au fost : 1) Prezentări de bolnavi: a) din clinica Dermatologică, de Prof. dr. G. Demetriade. b) Moluscum pendulum, de dr. P. Anghel. 2) Prezintări de piese : Apendicita herniară de Prof. dr. D. Tănăsescu. 3) Votare de noi membri. * Cinematograful Păthe-Fiires. — Astăseară la cinematograful Pathé- Fréres, program nou cu celebrul film „Un Proces celebru“, jucată de celebrităţile artistice din Paris, una din cele mai măreţe înscenări cinematografice în trei mari părţi. Mai sunt cuprinse apoi un program : „Concursul sergenţilor de oraş scene comice, Un vis îngrozitor, scene ferice etc. “ Intre pauze va debuta iluzionistul Merry King, în producțiunile sale miraculoase de presdigitație, iluziuni optice etc. UUUUiUlîiii PENTRU DAME Maximilian Demeks"» HDifut In sîraiîa Lăpuşneanu (Casele d-nei Droso) Magazin ocupat înainte de firma S. Porjes Se recomandă pentru Confecţionare de Rochii Tailleur şi de bal, soiră, etc. — JPălării Model -Se vând Stofe, Garnituri, etc. Se îmbracă bumbi din stofa clienţilor, se pliseaza orice stofe. Expoziţie de modele de rodin ultima creatiune. Doctor L. Silbersten Medic de Mpilal Strada Cuza-Yoda, 46 Consult. 8—9 dimineaţa, 4—aseara fotile. DIMITRESCU Prof. universitar—fost magistrat ^AVOCAT^ s’a mutat în strada. Buzdugan (Casete Teodor) Consultaţiuni 7 — 8 seara ! Anineiu Distinse absolvente a Şcoalei de »Stenodactilografie» de sub direcţiunea d-nei B. Stahl din Bucureşti, doresc a ocupa posturi în instituţii de bănci, case comerciale, cunoscând această artă în limbile Română, Franceză şi Germană. A se adresa la administraţia ziarului.