Mişcarea, ianuarie 1914 (Anul 6, nr. 1-23)
1914-01-28 / nr. 20
Funcţionarii C. F. R. alegerile In alegerile actuale, pentru prima oară vedem că funcţionarii de la C. F. R., se prezintă străns-uniţi, pentru a-şi afinia puterea lor electorală. Această unire nu este rezultatul vreunei organizaţiuni, sau în jurul unui program, ci mai mult pentru a asigura candidaţilor care în parlamentul trecut Ie-a luat apararea, cerând legi mai conform cu nevoile lor. Această unire pusă în practică în 1912, cu care ocazie d-l G. Mârzescu a reuşit să fie ales în opoziţie, i-a încurajat pe de o parte de a se prezenta acum şi mai bine, iar pe de altă parte şi partidele politice şi-au dat compt, că sunt un corp de care te poţi interesa mai mult, pentru a nu te aştepta la suprise şi din această cauză zilnic cartierul C. F. R., este vizitat de candidaţii opoziţiei. Din punctul de vedere al felului de a se afirma în viaţa politică, gestul funcţionarilor ne bucură, pentru că numai astfel statul cunoscându-le mai de aproape nevoile, le va lua în seamă, după cum astazi partidul liberal, prin cele două reforme anunţate doreşte din toată convingerea a stabili un echilibru social, conform cu viaţa actuală de la ţară , tot astfel natural că se interesează cu aceeaşi grijă şi ee oraşe, şi ca urmare şi de funcţionarii de la C. F. R. Ceea ce trebue să aibă în vedere funcţionării de la C. F. R. este că nu trebue să facă o greşală politică. E ca să nu treacă prea brusc de la o stare pasivă, la una activă, absolut independente, după cum pare a se înţelege. Accesul lor în viaţa politică trebue să fie prudent, trebue să fie ca marşul unei armate, adică niciodată să nu piardă din vedere a-şi asigura reuşita marşului şi a eventualei retrageri. Căci un caz contrar se desparte de victorie, ceea ce în cazul de faţă, ar face ca funcţionarii de la C. F. R., să se despartă tocmai de mijlocul de a obţine o îmbunătăţire a soartei lor. Nimeni astăzi nu contestă că munca funcţionarului de la C. F. R., este grea , iar plata nu mai corespunde greutăţilor. Este ştiut că el trăeşte prin staţii izolate de cel mai mic centru social, lipsit de şcoli, etc. Copiii nu mai au noţiunea de religie. Este iar ştiut că în aceste centre mijloacele de vieţuire pe lângă că nu se găsesc, dar sunt şi scumpe. Credit nu are căci la oraşe este necunoscut. Munca i-a fost recunoscută de însuşi M. S. Regele prin Mesagiul din Noembrie 1913, iar d-l director general, aducând mulţumiri pentru felul cum şi-au făcut datoria în timpul mobilizării din 1913, nu găseşte cuvinte pentru a-şi exprima această mulţumire. Cu toate aceste nu s’a adus nici o îmbunătăţire în anul 1913, din contra, alte administraţiuni au fost favorizate în salarii. Toate acestea însă nu pot face ca funcţionarii de la C. E. R., să-şi iasă din prudenţa de pănă acum. Ei trebue să privească cu încredere către partidul, care a avut cea mai mare solicitudene faţă de ei, către acele persoane, care represintănd un partid, nu o individualitate, pot ca promiţând o îmbunătăţire să o facă şi realitate. Pe când din contra exprimând valoarea electorală într’o direcţiune independentă, se riscă a se perde ideia în sine, dacă nu şi iluzia unui succes electoral. Modul, elocvenţa, cu care d. George Mârzescu a ridicat şi susţinut doleanţele funcţionarilor de la C. F. R., nu din spirit de reclamă electorală, ci din convingere şi dragoste către ceferişti, este viu în mintea fiecăruia. Şi dacă s’a făcut ceva la C. F. R., apoi numai datorită intervenţiunei sale s’a făcut. Datorită faptului că d-sa pe lângă că a vorbit, ca om politic de seamă, dar aparţine celui mai popular partid, partidul naţional-liberal. Celelalte intervenţiuni, dacă au avut de efect vr’o mică îmbunătăţire au fost făcute, având la bază râsbunarea—prin violenţa de limbaj şi formă care totdeauna au făcut mai mult rău decât bine, fiindcă au exprimat totdeauna anarhia şi indisciplina, de care funcţionarii de la C. F. R. trebue să se ferească. La C. F. R. cea mai mica desordine şi indisciplină este fatală oricărui accident. In cât mai posibilă niciodată, o acţiune extra-ceferistă, care să nu facă pe legiuitorii şi oamenii politici să se ferească a o întreţine. Astfel fiind clar situaţia şi dacă sufletele ceferiştilor, păstrează admiraţiune faţă de d. Mârzescu, In cât afirmă în public aceasta, cred totuşi, că “dacă orice ceferist are convingerea proprie pa lângă aceasta, dă atenţiune celor spuse mai sus, face o mare eroare când pe lângă acest nume mai pune pe acela al d-lor Scorţescu şi Antoniu. Ar fi muncit şi d-lor pentru ceferişti dar recunoştinţa trebue reservată atunci când vor represinta şi partidul, nu o individualitate de opoziţie şi minoritate. In special, d. Lascar Antoniu, nu se poate lauda cu o activitate ceferistă, întru cât interpelarea sa este de domeniu istoriei, şi în scop de pasiune politică. Iar de atunci d-sa n’a mai spus un cuvânt în parlament, deşi au fost ocasii mai fericite pentru d-sa. Rezultă clar că încrederea electorală trebue arătată cătră d-l Mârzescu şi celor cinci colegi ai d-sale de la colegiul al IIea, pentru că numai aşa vom putea spera la d-l Mârzescu o continuitate in acţiunea d sale faţă de ceferişti şi îşi va face şi d-sa convingerea că în adevăr are de a face cu un corp unit. D-l Mârzescu are cele mai bune intenţiuni faţă de ceferişti şi avem asigurarea formală că imediat ce d-sa îşi va relua activitatea parlamentară, are intenţiunea a care guvernului o lege de organizaţie şi retribuţie, la fel cu a telegafului şi poştei, crearea unei casse de economie şi ajutor, cu sucursale la fiecare inspecţiune, o cassă de asigurarea victimelor unui accident de cale ferată, declararea de persoană morală a societăţii „Unirea“ din Iaşi. După cât vedem clar, un întreg program, care ne interesează îndeaproape şi care nu poate fi adus la îndeplinire decât de partidul liberal, faţă de care trebue să ne arătăm toată încrederea noastră. In caz contrar riscăm să continuăm veşnica petiţionare prin persoane, care nu reprezintă niciodată ordinea şi să nu putem niciodată obţine decât desinteresarea. Adolf Gutman, dl. Lupu Hernsohn, dl. Simon Hernsohn, dl. Iancu Leibovici, dl. Ghinsberg, dl. Gr. Focşăneanu, dl. Nahman Şaier, dl. Marcovici, dl. Gh. Popovici, dl. C. Popovici, dl. C. Potcovuţă, dl. V. Butnariu, dl. Şmil Sufrin, d-na Guriţescu, dl. Iufer, dl. Iancu Bercovici, dl. H. Şvatz, dl. Ilii Gafinkel, dL Meilih Marcovici, dl. Simon Fruktman, dl. Mendel Rozenberg, dl. A. Rozenfeld, dl. Pincu Lederhandler, dl. Froim Rotman, dl. Aron Lainfeld, dl. Iancu Lazer, dl. Verner, precum și citeva copile de la şcoala primară. De asemenea au mai contribuit cu bani : primăria comunei Tg. Frumos, Banca „Viitorul“, obştia „Unirea“ şi se speră că vor mai veni în ajutorul cantinei şi alte instituţii la care s-a apelat. Cu ocazia inspecţiei ce dl. Sachelarescu, inspector, a făcut şcoalelor din localitate, a vizitat şi aceasta cantină, rămânând pe deplinmulțumit. „Mişcarea“ în Prorocie Inaugurarea„Cantinei şcolare“ din Tg. Frumos.In ziua de 15 a.c., a avut loc inaugurarea Cantinei şcolare din Tîrgu Frumos, înfiinţată din iniţiativa membrilor corpului didactic din localitate şi a preotului paroh Econom N. Dărângă. Solemnitatea a început printr’un serviciu religios la care a asistat întreg corpul didactic şi alte persoane. După acest serviciu, toţi cei asistenţi, trec in sala de mîncare, unde s’a servit dejunul de către dna institutoare Aspazia Gafencu, ajutată de 4 eleve: două din şcoala profesională şi două din şcoala primară, la aproape 30 de copii săraci. Toţi cei de faţa au rămas pe deplin mulţumiţi, de modul preparării bucatelor şi aranjarea mesei. Până în prezent s’a strîns pentru această cantină o sumă de aproape 200 lei plus diferite obiecte în valoare de 100 Iei. Iată numele persoanelor ce au contribuit la înfiinţarea cantinei, dînd bani şi diferite obiecte : Ioan Iamandi, N. Andriescu, Gh. Vlaicu, Ştefan Dembinschi, d-ra Nicolaescu, dr. I Scarlat Iamandi, preot Dărângă, preoţi. I Voicu, pr. Mihai Mihailescu, dl. CesarMenciu, d-na Florian, d-na Hulubei, d-na Marcopol, dl. Iosef Tesaro, dl. Emanoil, dl. D. Timus, dl. Enachi Pralea, dl. T. Vaisman, dl. M. Bârlădeanu, dl. C. Timus, dl. Al. Botez, dl. Ștefan Mak, dl. C. Botez, dl. M. Cerdăcescu, dl. Otto Rusi, dl. C. Munteanu, dl. Alecu Andriescu, dl. Gh. Ieremia, dl. Sumer, dl. * Laboratorul de Analize Medicale Industriale■ Doctor A Batianu Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva IAȘI-STRADA CUZA-VODA (GOLIA) 46 — IAȘI Execută cele mai complecte analize de urină din punct de vedere chimic şi microscopic, Analize chimice şi microbiologice de lapte de la doici; Analize bacteriologice de spute asupra bacilului tuberculozei; Analize de secreţiuni uretrale asupra Gonococilor Neiser; Analize alimentare de vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din punct de vedere a composiţiei şi a conţinutului inină, bumbac sau matasă, etc. etc. Cereți instrucțiuni pentru orice analiză. MIŞCAREA/ Informaţii » O «erbareţi» Erbiceni (««leţiaS iaşi). —In satul Erbiceni zilei de 24 ianuari s’a dat o deosebită însemnătate datorită în primul rînd d-nei şi d-lui Dim. Dimitriu învăţători, asistaţi fiind de parte din locuitori în frunte cu preotul I. Simionescu şi d-nui Primar Gh. Mihoc. ■ 1) La ora 10 a. m. elevii şcoalei împreună cu corpul învăţătoresc şi primarul comunei au pornit de la şcoală spre biserica satului şi pe tot parcursul acestui drum, corul şcoalei condus de d-nul D. Dimitriu a intonat diferite marşuri patriotice între care marşul Batal, 8 vînători Botoşani şi Plecarea la războiu în 1913. D sa luînd parte în campania din vara trecută în acel batalion—şi fiind mult impresionat de aceste marşuri, le a introdus şi în, şcoală. După săvîrşirea Te-Deumului preotul a ţinut la biserică o călduroasă cuvintare arătînd însemnătatea zilei de 24 Ianuar, în urma căruia corul şcoalei a cîntat Mulţi ani trăiască, Imnul Regal, Deşteaptă-le Române şi Hora Unirei, Te deumul luînd sfirşit la oarele 12 jum. a. m. elevii şcoalei şi toţi cei de faţă eşind din biserică au fost întimpinaţi la poarta bisericii de d-nii comercianţi Constantin şi Teodor Botez, care au împărţit la toţi elevii pîine, in urma căreia elevii au mers pe la casele lor, satisfăcuţi pe deplin de această faptă lăudabilă a acestor doi cinstiţi şi filantropi comercianţi, cărora li s’au adus vii mulţumiri de dl. Dimitriu dirigintele şcoalei. La ora 2 p. m. sala fiind plină de locuitori in frunte cu harnicul preot I. Simionescu şi neobositul primar d nul Gh. Mihoc, serbarea se deschide cu marşul „Deşteaptă-se Romine“, în urma căruia d-nul D. Dimitriu printr’o înălţătoare cuvîntare expune cu o deosebită însufleţire însemnătatea acestei mari zile de 24 ianuarie, încheind cuvîntarea cu următoarea expresie : „Şi atunci cînd alarma va suna chemîndu-ne ţara pentru a întinde mina fraţilor noştri din Ardeal, să răspundem cu aceiaşi grabă cu care am răspuns în vara anului 1913“. După această călduroasă cuvintare au urmat diferite recitări, cîntece patriotice şi dialoguri între care: „Moş Ioan Roată şi Unirea“ a avut o reuşită foarte bună. Serbarea ia sfirşit la oarele 4 p. m. mulţumind toţi cei de faţă pentru munca şi dragostea ce o pun d-na şi dl. D. Dimitriu pentru propăşirea şcoalei şi a satului. Intrunirea meseriaşilor.—Eri după amiază a avut loc în sala Turn-V©rain, o întrunire organizată de «Uniunea meseriaşilor din Iaşi. A presidat dl. G. Vlădescu. Au vorbit la această întrunire d-nii I. Constantinescu, Al. Stoian, D. Păun şi Vasilescu. La sfirşit s’a votat o moţiune prin care meseriaşii eşeni îşi exprimă încrederea în actualul guvern şi cer modificarea legei meseriilor în sensul vederilor meseriaşilor la Inaugurarea Palatului Stăn ■ cei Moldova. P Eri dimineaţă s’a făcut inaugurarea localului propriu al Băncei Moldova din str. Cuza Vodă. Au participat la această solemnitate d-nii N. Gane preşedintele consiliului de administraţie al băncei Mauriciu Black director general, C. B. Pennescu, N. Cananău, Gr. Iamandi, C. Negruţi, Gh. Şerban, V. Iamandi, M. Naghel, V. Dinerman, dr. Manolescu-Strunga numeroşi mari comercianţi şi industriaşi din localitate, precum şi toţi funcţionarii băncei. Au vorbit d-nii Mauriciu Blank, M. Wachtel, Ricard Sopkez şi Stein şeful comptabilităţei băncei „Moldova*. —In cuvintările rostite s’a arătat activitatea pe care această bancă o desfăşoară pentru ridicarea economică a Moldovei. După cuvintări s-a servit asistenţei şampanie. După amiază la orele 4 a avut loc adunarea generală a consiliului de administraţie al acestei bănci. Au participat dnii Mauriciu Blank, N. Gane, M. "Wachtel, C. B. Penescu R. Sepkez, V. Dinerman şi N. Cananău. A mai asistat la şedinţă şi dl. Aristide Blank, Con- Cum trebue să voteze Alegătorul colegiului al II-lea de Cameră I. Alegătorul intră în sala de vot şi prezintă cartea sa de alegător Preşedintelui, care-i dă atâtea buletine de vot câţi candidaţi sunt. » Buletinele au forma unei telegrame. Fiecare buletin cuprinde înlăuntru pe lângă numele candidatului şi un semn deosebit. Semnul ales de toţi candidaţii naţionali-liberali este crucea. Toate celelalte buletine şi senine, precum steaua şi altele nu sunt bune. II. Alegătorul trece după aceia în cuşca secretă de vot, unde alege din buletinele date de Preşedinte pe cele 6 care poartă semnul crucei şi le pune pe măsuţă deoparte şi deschise. După aceia închide şi lipeşte pe toate celelalte care nu sunt bune şi pe toate le pune în buzunar. III. După ce a băgat în buzunar pe cele rele, ia de pe masă şi pe cele 6 buletine bune ale candidaţilor naţionali-liberali, care poartă semnul crucei, le închide şi le lipeşte şi pe acestea şi eşirul cu dânseleîn mână, merge de le dă Preşedintelui numai pe acestea, pentru a le pune în cutia albă. IV. După aceia scoate din buzunar pe toate celelalte buletine (rele şi le dă şi pe acestea Preşedintelui ca să le pue în cutia neagră. V. După aceasta alegătorul pleacă din sala de votare. VI. închiderea şi lipirea buletinelor se face astfel: se închide mai întăi părţile sau clapele din stânga şi din dreaptă, se închide apoi şi clapa de jos şi peste ele se acopere cu clapa de sus care este unsă cu clei şi se lipeşte bine. Candidaţii naţionali-liberali de la col. ÎI Cameră, cari poartă semnul crucei şi care trebuesc aleşi şi votaţi sunt următorii: G. G. Mârzescu Teodor Vasiliu Gh. Constandachi Const. Chilimoglu Xenofon Eraclide Gr. Gr. Iamandi Votaţi «§». Alegerea Col. II va avea loc în ziua de 4 Februarie a. c. Cărţile de alegător se pot lua în fiecare zi, de la 11 ore în sus la grefa Tribunalului secţia I-a (Casele Roznovanu str. Stefan cel Mare, peste drum de Mitropolie). Fiecare alegător votează la secţia aratată în cartea sa de alegător. Alegătorii din Secţia I-a votează la Primărie. Alegătorii din Secţia II-a votează la şcoală primară „Vasile Alexandri“ din str. Sf. Haralamb. Alegătorii din Secţia IlI-a votează la şcoala primară „Gh. Asachi“ din strada Negruţi. Alegătorii din Secţia IV-a la şcoala primară „Trei Erarchi“ din str. Ştefan cel Mare. Alegătorii din Secţia V-a la şcoala primară „V. Adamachi“ din str. Albă. Alegătorii din Secţia VI-a la şcoala primară „Carol I“ din str. Toma Cosma. » Votaţi Crucea --------1—,", "rm'iindiTiTiVi ~i—t*-w siliul a decis avansarea d-lui I. Schönberg procurist al Băncei Moldova, ca sudirector al acestei bănci.* ■ Memoriul meseriaşilor.—Meseriaşii din Iaşi au înaintat d-lui ministru al industriei un memoriu prin care se care se cere modificarea actualei legi a meseriilor. Intre altele în acest memoriu se prevede: organizarea corporaţiilor după principiul legei din 1913; să se prevadă în lege dispoziţiuni care să dea meseriaşilor posibilitatea de a avea mijloace pentru apărarea intereselor lor; deslipirea muncitorilor de meseriaşi şi modificarea mai multor articole din lege. D jcliYMßjarlaiitarä „Discursurile“ rostite de d-nul N. Cananău în timpul celor două legislaturi cât a reprezentat Iaşul în parlament. la adunarea generlă a societăţii pensionarilor din C. F. R. „Principele Carol“ ce a avut loc ieri, s-a ales următorul comitet: D-nii Dim. I. Ionescu preşedinte Em. Şerbinciu şi Anton Vasiliu vicepreşedinţi, Narcis Babie şi Iohan Sneler controlori, Claudius Şustercasier, Gh. Ionescu, N. Hosianu şi Isac Vasile membri. Dl. Passiei în Iaşi Primirea.— Vizitele, primului ministru sârb în oraş.—Declaraţiile, d-lui Passici. Aseară cu trenul de Ungheni a sosit în localitate venind din Rusia, d. Passicî primul ministru a! Serbiei. La frontieră, d. Passici a fost întâmpinat de către d. Petre Fântânaru, prefectul judeţului, care i-a urat bună venire, in numele guvernului. In Iaşi, primul ministru sârb a sosit la ora 5 luni. In gara locală d. Passici a fost întâmpinat de d-nii Săndulescu, prefectul poliţiei şi Gh. Gh. Mârzescu, din partea comisiei interimare. După ce s-a întreţinut câteva minute cu persoanele presente, d. Passici a făcut în tovărăşia d-lor Săndulescu şiMârzescu, o plimbare prin oraş, vizitând teatrul, biserica Trei „Ierarhi şi Mitropolia. La 6 juni. d. Passici s-a reîntors la gară unde a luat masa în restaurant cud-nii: Fântânaru, Săndulescu şi Mârzescu, iar cu trenul de 9 seara a plecat spre Bucureşti. Intr’o convorbire particulară pe care d-1 Pasici a avut-o cu d-1 Uie Bărbulescu, profesor universitar, d-sa a declarat că pleacă la Bucureşti pentru a avea mai multe întrevederi diplomatice cu d-nii Porumbaru ministru de externe şi Ionel Brătianu preşedintele consiliului de miniştri. Primul ministru sârb a mai declarat că a rămas pe deplin mulţumit de călătoria sa la Petersburg şi speră că in curând liniştea va fi restabilită pe deplin în Balcani. Pănă la plecarea trenului d-1 Pasici a stat la fereasta vagonului ministerial care a fost trimis special, mulţumind publicului care i-a făcut o manifestaţie de simpatie. La Bucureşti d-l Pasici va sta două zile, în care timp va fi primit în audienţă de M. S. Regele. „Regele Aerului“, este noua desfăşurare grandioasă ce se poate vedea în astă seară în sala Sidoli. Rolurile principale sunt ţinute de către d-ra Gabrielle Robinne steaua artei dramatice parisiene. „Regele Aerului“ cuprinde cinci acte mari şi este cea mai nouă capodoperă cinematografică. ♦ «Universul» de astăzi, făcând darea de seamă a întrunirei conservatoare din sala Sidoli, publică un discurs al „prinţului Sturza“. Felicitările noastre candidatului „Cuvântului“ la colegiul ţărănimei. ♦ Astăzi Luni 27 ianuarie, atât la matineul de la 4 jum., cât şi la spectacolul seral de la ore 9, la Cinema Nicăeni, se represintă comedia în 2 mari acte MUMIA (La Momie) extrasă din vodevilul cu acelaş nme, care se represintă pe scena parisiană cu un succes indescriptibil. Programul mai cuprins şi sentimentala dramă Devotamentul Luviei, o plăpândă înscenare care mişcă până la lacrimi, precum şi două din cele mai sublime vederi de pe natură: oraşul francez Plombier cu împrejurimii şi extragerea mineralelor ştiinţifice iar în antractele cinematografului debutează fenomenalul imitator de animale, instrumente muzicale şi transformist de forţă celebrul Tito. Vineri 29 ianuarie program nou : întâlnirea, dramă socială modernă. 1 * *