Mişcarea, ianuarie 1914 (Anul 6, nr. 1-23)

1914-01-28 / nr. 20

Funcţionarii C. F. R. alegerile In alegerile actuale, pentru prima oară vedem că funcţionarii de la C. F. R., se prezintă străns-uniţi, pentru a-şi a­­finia puterea lor electorală. Această unire nu este rezultatul vre­unei organizaţiuni, sau în jurul unui program, ci mai mult pentru a asigura candidaţilor care în parlamentul trecut Ie-a luat apararea, cerând legi mai con­form cu nevoile lor. Această unire pusă în practică în 1912, cu care ocazie d-l G. Mârzescu a reuşit să fie ales în opoziţie, i-a încurajat pe de o parte de a se prezenta acum şi mai bine, iar pe de altă parte şi partid­­ele politice şi-au dat compt, că sunt un corp de care te poţi interesa mai mult, pentru a nu te aştepta la suprise şi din­ această cauză zilnic cartierul C. F. R., este vizitat de candidaţii opozi­ţiei. Din punctul de vedere al felului de a se afirma în viaţa politică, gestul funcţionarilor ne bucură, pentru că numai astfel statul cunoscându-le mai de aproape nevoile, le va lua în seamă, după cum astazi partidul liberal, prin cele două reforme anunţate doreşte din toată convingerea a stabili un echili­bru social, conform cu viaţa actuală de la ţară , tot astfel natural că se intere­sează cu aceeaşi grijă şi ee oraşe, şi ca urmare şi de funcţionarii de la C. F. R. Ceea ce trebue să aibă în vedere funcţionării de la C. F. R.­ este că nu trebue să facă o greşală politică. E ca să nu treacă prea brusc de la o stare pasivă, la una activă, absolut in­dependente, după cum pare a se înţe­lege. Accesul lor în viaţa politică trebue să fie prudent, trebue să fie ca mar­şul unei armate, adică nici­odată să nu piardă din vedere a-şi asigura reuşita marşului şi a eventualei retrageri. Căci un caz contrar se desparte de victorie, ceea ce în cazul de faţă, ar face ca func­ţionarii de la C. F. R., să se despartă tocmai de mijlocul de a obţine o îmbu­nătăţire a soartei lor. Nimeni astăzi nu contestă că munca funcţionarului de la C. F. R., este grea , iar plata nu mai corespunde gre­utăţilor. Este ştiut că el trăeşte prin staţii izolate de cel mai mic centru so­cial, lipsit de şcoli, etc. Copiii nu mai au noţiunea de religie. Este iar ştiut că în aceste centre mij­loacele de vieţuire pe lângă că nu se găsesc, dar sunt şi scumpe. Credit nu are căci la oraşe este necunoscut. Munca i-a fost recunoscută de însu­şi M. S. Regele prin Mesagiul din Noem­­brie 1913, iar d-l director general, adu­când mulţumiri pentru felul cum şi-au făcut datoria în timpul mobilizării din 1913, nu găseşte cuvinte pentru a-şi ex­prima această mulţumire. Cu toate a­­ceste nu s’a adus nici o îmbunătăţire în anul 1913, din contra, alte adminis­­traţiuni au fost favorizate în salarii. Toate acestea însă nu pot face ca funcţionarii de la C. E. R., să-şi iasă din prudenţa de pănă acum. Ei trebue să privească cu încredere către parti­dul, care a avut cea mai mare solici­­tudene faţă de ei, către acele persoane, care represintănd un partid, nu o indi­vidualitate, pot ca promiţând o îmbu­nătăţire să o facă şi realitate. Pe când din contra exprimând valoa­rea electorală într’o direcţiune indepen­dentă, se riscă a se perde ideia în sine, dacă nu şi iluzia unui succes electoral. Modul, elocvenţa, cu care d. George­ Mârzescu a ridicat şi susţinut doleanţele funcţionarilor de la C. F. R., nu din spirit de reclamă electorală, ci din con­vingere şi dragoste către ceferişti, este viu în mintea fiecăruia. Şi dacă s’a fă­cut ceva la C. F. R., apoi numai dato­rită intervenţiunei sale s’a făcut. Datorită faptului că d-sa pe lângă că a vorbit, ca om politic de seamă, dar aparţine celui mai popular partid, par­tidul naţional-liberal. Celelalte intervenţiuni, dacă au avut de efect vr’o mică îmbunătăţire au fost făcute, având la bază râsbunarea—prin violenţa de limbaj şi formă care tot­deauna au făcut mai mult rău de­cât bine, fiindcă au exprimat totdeauna a­narhia şi indisciplina, de care funcţiona­rii de la C. F. R. trebue să se ferească. La C. F. R. cea mai mica desordine şi indisciplină este fatală oricărui acci­dent. In cât mai posibilă nici­odată, o acţiune extra-ceferistă, care să nu facă pe legiuitorii şi oamenii politici să se fe­rească a o întreţine. Astfel fiind clar situaţia şi dacă sufle­tele ceferiştilor, păstrează admiraţiune faţă de d. Mârzescu, In cât afirmă în public aceasta, cred totuşi, că “dacă ori­ce ceferist are convingerea proprie pa lângă aceasta, dă atenţiune celor spuse mai sus, face o mare eroare când­ pe lângă acest nume mai pune pe acela al d-lor Scorţescu şi Antoniu. Ar fi muncit şi d-lor pentru ceferişti dar recunoştinţa trebue reservată atunci când vor represinta şi partidul, nu o individualitate de opoziţie şi minoritate. In special, d. Lascar Antoniu, nu se poate lauda cu o activitate ceferistă, în­tru cât interpelarea sa este de domeniu istoriei, şi în scop de pasiune politică. Iar de atunci d-sa n’a mai spus un cu­vânt în parlament, deşi au fost ocasii mai fericite pentru d-sa. Rezultă clar că încrederea electorală trebue arătată cătră d-l Mârzescu şi ce­lor cinci colegi ai d-sale de la colegiul al IIea, pentru că numai aşa vom pu­tea spera la d-l Mârzescu o continuitate in acţiunea d sale faţă de ceferişti şi îşi va face şi d-sa convingerea că în a­­devăr are de a face cu un corp unit. D-l Mârzescu are cele mai bune in­­tenţiuni faţă de ceferişti şi avem asigu­rarea formală că imediat ce d-sa îşi va relua activitatea parlamentară, are in­­tenţiunea a care guvernului o lege de organizaţie şi retribuţie, la fel cu a te­­leg­afului şi poştei, crearea unei casse de economie şi ajutor, cu sucursale la fiecare inspecţiune, o cassă de asigura­rea victimelor unui accident de cale fe­rată, declararea de persoană morală a societăţii „Unirea“ din Iaşi. După cât vedem clar, un întreg pro­gram, care ne interesează în­deaproape şi care nu poate fi adus la îndeplinire decât de partidul liberal, faţă de care trebue să ne arătăm toată încrederea noastră. In caz contrar riscăm să con­tinuăm veşnica petiţionare prin persoa­ne, care nu reprezintă niciodată ordi­nea şi să nu putem niciodată obţine de­cât desinteresarea. Adolf Gutman, dl. Lupu Hernsohn, dl. Simon Hernsohn, dl. Iancu Leibovici, dl. Ghinsberg, dl. Gr. Focşăneanu, dl. Nah­­man Şaier, dl. Marcovici, dl. Gh. Popo­­vici, dl. C. Popovici, dl. C. Potcovuţă, dl. V. Butnariu, dl. Şmil Sufrin, d-na Guriţescu, dl. Iufer, dl. Iancu Bercovici, dl. H. Şvatz, dl. Ilii­ Gafinkel, dL Meilih Marcovici, dl. Simon Fruktman, dl.­ Men­del Rozenberg, dl. A. Rozenfeld, dl. Pincu Lederhandler, dl. Froim Rotman, dl. A­­ron Lainfeld, dl. Iancu Lazer, dl. Verner, precum și cite­va copile de la şcoala pri­mară. De asemenea au mai contribuit cu bani : primăria comunei Tg. Frumos, Banca „Viitorul“, obştia „Unirea“ şi se speră că vor mai veni în ajutorul canti­nei şi alte instituţii la­ care s-a apelat. Cu ocazia inspecţiei ce dl. Sachelarescu, inspector, a făcut şcoalelor din localitate, a vizitat şi aceasta cantină, rămânând pe deplin­­mulțumit. „Mişcarea“ în Prorocie Inaugurarea„Cantinei şcolare“ din Tg. Frumos.­In ziua de 15 a.c., a avut loc inaugurarea Cantinei şcolare din Tîrgu Frumos, înfiinţată din iniţia­tiva membrilor corpului didactic din lo­calitate şi a preotului paroh Econom N. Dărângă. Solemnitatea a început printr’un ser­viciu religios la care a asistat întreg corpul didactic şi alte persoane. După acest serviciu, toţi cei asistenţi, trec in sala de mîncare, unde s’a servit dejunul de către d­na institutoare Aspa­­zia Gafencu, ajutată de 4 eleve: două din şcoala profesională şi două din şcoala primară, la aproape 30 de copii săraci. Toţi cei de faţa au rămas pe deplin mulţumiţi, de modul preparării bucatelor şi aranjarea mesei. Până în prezent s’a strîns pentru această cantină o sumă de aproape 200 lei plus diferite obiecte în valoare de 100 Iei. Iată numele persoanelor ce au contri­buit la înfiinţarea cantinei, dînd bani şi diferite obiecte : Ioan Iamandi, N. Andriescu, Gh. Vlaicu,­ Ştefan Dembinschi, d-ra Nicolaescu, dr. I Scarlat Iamandi, preot Dărângă, preoţi. I Voicu, pr. Mihai Mihailescu, dl. Cesar­­­­Menciu, d-na Florian, d-na Hulubei, d-na Marcopol, dl. Iosef Tesaro, dl. Emanoil, dl. D. Timus, dl. Enachi Pralea, dl. T. Vaisman, dl. M. Bârlădeanu, dl. C. Ti­mus, dl. Al. Botez, dl. Ștefan Mak, dl. C. Botez, dl. M. Cerdăcescu, dl. Otto Rusi, dl. C. Munteanu, dl. Alecu An­driescu, dl. Gh. Ieremia, dl. Sumer, dl. * Laboratorul de Analize Medicale Industriale­­■­­ Doctor A­ Batianu Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva IAȘI-STRADA CUZA-VODA (GOLIA) 46 — IAȘI Execută cele mai complecte analize de urină din punct de ve­dere chimic şi microscopic, Analize chimice şi microbiologice de lapte de la doici; Analize bacteriologice de spute asupra bacilului tuberculozei; Analize de secreţiuni uretrale asupra Gonococilor Neiser; Analize alimentare de vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din punct de vedere a composiţiei şi a conţinutului in­­ină, bumbac sau matasă, etc. etc. Cereți instrucțiuni pentru ori­ce analiză. MIŞCAREA/ Informaţii » O «erbare­ţi» Erbiceni (­««le­­ţiaS iaşi). —In satul Erbiceni zilei de 24 ianuar­i s’a dat o deosebită însemnătate datorită în primul rînd d-nei şi d-lui Dim. Dimitriu învăţători, asistaţi fiind de parte din locuitori în frunte cu preotul I. Si­­mionescu şi d-nui Primar Gh. Mihoc. ■ 1) La ora 10 a. m. elevii şcoalei îm­preună cu corpul învăţătoresc şi prima­rul comunei au pornit de la şcoală spre biserica satului şi pe tot parcursul aces­tui drum, corul şcoalei condus de d-nul D. Dimitriu a intonat diferite marşuri patriotice între care marşul Batal, 8 vî­­nători Botoşani şi Plecarea la războiu în 1913. D sa luînd parte în campania din vara trecută în acel batalion—şi fiind mult impresionat de aceste marşuri, le a introdus şi în, şcoală. După săvîrşirea Te-Deumului preotul a ţinut la biserică o călduroasă cuvin­tare arătînd însemnătatea zilei de 24 Ia­­nuar, în urma căruia corul şcoalei a cîn­­tat Mulţi ani trăiască, Imnul Regal, Deşteaptă-le Române şi Hora­ Unirei, Te deumul luînd sfirşit la oarele 12 jum. a. m. elevii şcoalei şi toţi cei de faţă eşind din biserică au fost întimpi­­naţi la­ poarta bisericii de d-nii comer­cianţi Constantin şi Teodor Botez, care au împărţit la toţi elevii pîine, in urma căreia elevii au mers pe la casele lor, satisfăcuţi pe deplin de această faptă lăudabilă a acestor doi cinstiţi şi filan­tropi comercianţi, cărora li s’au adus vii mulţumiri de dl. Dimitriu dirigintele şcoalei. La ora 2 p. m. sala fiind plină de lo­cuitori in frunte cu harnicul preot I. Si­­mionescu şi neobositul primar d nul Gh. Mihoc, serbarea se deschide cu marşul „Deşteaptă-se Romine“, în urma căruia d-nul D. Dimitriu printr’o înălţătoare cu­­vîntare expune cu o deosebită însufleţire însemnătatea acestei mari zile de 24 ia­nuarie, încheind cuvîntarea cu următoarea expresie : „Şi atunci cînd alarma va suna chemîndu-ne ţara pentru a întinde mina fraţilor noştri din Ardeal, să răspundem cu aceiaşi grabă cu care am răspuns în vara anului 1913“. După această căldu­roasă cuvintare au urmat diferite reci­tări, cîntece patriotice şi dialoguri între care: „Moş Ioan Roată şi Unirea“ a a­­vut o reuşită foarte bună. Serbarea ia sfirşit la oarele 4 p. m. mulţumind toţi cei de faţă pentru munca şi dragostea ce o pun d-na şi dl. D. Di­mitriu pentru propăşirea şcoalei şi a sa­tului.­­ Intrunire­a meseriaşilor.—Eri după amiază a avut loc în sala Turn-V©­­rain, o întrunire organizată de «Uniunea meseriaşilor din Iaşi­. A presidat dl. G. Vlădescu. Au vorbit la această întrunire d-nii I. Constanti­­nescu, Al. Stoian, D. Păun şi Vasilescu. La sfirşit s’a votat o moţiune prin care meseriaşii eşeni îşi exprimă încrederea în actualul guvern şi cer modificarea le­gei meseriilor în sensul vederilor mese­riaşilor l­a Inaugurarea Palatul­ui Stăn ■ cei Moldova. P Eri dimineaţă s’a făcut inaugurarea localului propriu al Băncei Moldova din­ str. Cuza Vodă. Au participat la această solemnitate d-nii N. Gane preşedintele consiliului de administraţie al băncei Mauriciu Black director general, C. B. Pennescu, N. Ca­­nanău, Gr. Iamandi, C. Negruţi, Gh. Şerban, V. Iamandi, M. Naghel, V. Di­­nerman, dr. Manolescu-Strunga numeroşi mari comercianţi şi industriaşi din loca­litate, precum şi toţi funcţionarii băncei. Au vorbit d-nii Mauriciu Blank, M. Wachtel, Ricard Sopkez şi Stein şeful comptabilităţei băncei „Moldova*. —In cu­­vintările rostite s’a arătat activitatea pe care această bancă o desfăşoară pentru ridicarea economică a Moldovei. După cuvintări s-a servit asistenţei şampanie. După amiază la orele 4 a a­­vut loc adunarea generală a consiliului de administraţie al acestei bănci. Au par­ticipat d­nii Mauriciu Blank, N. Gane, M. "Wachtel, C. B. Penescu R. Sepkez, V. Dinerman şi N. Cananău. A mai a­­sistat la şedinţă şi dl. Aristide Blank, Con- Cum trebue să voteze Alegătorul colegiului al II-lea de Cameră I. Alegătorul intră în sala de vot şi prezintă cartea sa de alegător Pre­şedintelui, care-i dă atâtea buletine de vot câţi candidaţi sunt. » Buletinele au forma unei telegrame. Fiecare buletin cuprinde înlăuntru pe lângă numele candidatului şi un semn deosebit. Semnul ales de toţi candidaţii na­­ţionali-liberali este crucea. Toate c­elelalte buletine şi senine, precum steaua şi altele nu sunt bune. II. Alegătorul trece după aceia în cuşca secretă de vot, unde alege din buletinele date de Preşedinte pe ce­le 6 care poartă semnul crucei şi le pune pe măsuţă deoparte şi deschi­se. După aceia închide şi lipeşte pe toate celelalte care nu sunt bune şi pe toate le pune în buzunar. III. După ce a băgat în buzunar pe cele rele, ia de pe masă şi pe cele 6 buletine bune ale candidaţilor naţionali-liberali, care poartă semnul crucei, le închide şi le lipeşte şi pe acestea şi eşirul cu dânsele­­în mâ­nă, merge de le dă Preşedintelui nu­mai pe aceste­a, pentru a le pune în cutia albă. IV. După aceia scoate din buzu­nar pe toate celelalte buletine (rele şi le dă şi pe acestea Preşedintelui ca să le pue în cutia neagră. V. După aceasta alegătorul plea­că din sala de votare. VI. închiderea şi lipirea buletinelor se face astfel: se închide mai întăi părţile sau clapele din stânga şi din dreaptă, se închide apoi şi clapa de jos şi peste ele se acopere cu cla­pa de sus care este unsă cu clei şi se lipeşte bine. Candidaţii naţionali-liberali de la col. ÎI Cameră, cari poartă semnul crucei şi care trebuesc aleşi şi vo­taţi sunt următorii: G. G. Mârzescu Teodor Vasiliu Gh. Constandachi Const. Chilimoglu Xenofon Eraclide Gr. Gr. Iamandi Votaţi «§». Alegerea Col. II va a­­vea loc în ziua de 4 Fe­bruarie a. c. Cărţile de alegător se pot lua în fie­care zi, de la 11 ore în sus la grefa Tribunalului secţia I-a (Case­le Roznovanu str. Stefan cel Mare, peste drum de Mitropolie). Fie­care alegător votează la secţia aratată în cartea sa de alegător. Alegătorii din Secţia I-a votează la Primărie. Alegătorii din Secţia II-a votează la şcoală primară „Vasile Alexan­dri“ din str. Sf. Haralamb. Alegătorii din Secţia IlI-a votează la şcoala primară „Gh. Asachi“ din strada Negruţi. Alegătorii din Secţia IV-a la şcoa­la primară „Trei Erarchi“ din str. Ştefan cel Mare.­­ Alegătorii din Secţia V-a la şcoa­la primară „V. Adamachi“ din str. Albă. Alegătorii din Secţia VI-a la şcoa­la primară „Carol I“ din str. To­­ma­ Cosma. » V­otaţi Crucea --------1—,", "rm'iindiTiTiVi ~i—t*-w siliul a decis avansarea d-lui I. Schönberg procurist al Băncei Moldova, ca sudirec­­tor al acestei bănci.* ■ Memoriul meseriaşilor.—Mese­riaşii din Iaşi au înaintat d-lui ministru al industriei un memoriu prin care se care se cere modificarea actualei legi a mese­riilor. Intre altele în acest memoriu se pre­vede: organizarea corporaţiilor după prin­cipiul legei din 1913; să se prevadă în lege dispoziţiuni care să dea meseriaşi­lor posibilitatea de a avea mijloace pen­tru apărarea intereselor lor; deslipirea muncitorilor de meseriaşi şi modificarea mai multor articole din lege. D jcliYMßjarlaiitarä „Discursurile“ rostite de d-nul N. Cananău în timpul celor două legislaturi cât a reprezentat Iaşul în parlament.­­ la adunarea generlă a societăţii pensionarilor din C. F. R. „Principele Carol“ ce a avut loc ieri, s-a ales ur­mătorul comitet: D-nii Dim. I. Ionescu preşedinte Em. Şerbinciu şi Anton Vasiliu vicepreşe­dinţi, Narcis Babie şi Iohan Sneler con­trolori, Claudius Şuster­casier, Gh. Io­­nescu, N. Hosianu şi Isac Vasile membri. Dl. Passiei în Iaşi Primirea.— Vizitele, primului ministru sârb în oraş.—Declaraţiile, d-lui Passici. Aseară cu trenul de Ungheni a sosit în localitate venind din Rusia, d. Pas­­sicî primul ministru a! Serbiei. La frontieră, d. Passici a fost întâm­pinat de către d. Petre Fântânaru­, pre­fectul judeţului, care i-a urat bună ve­nire, in numele guvernului. In Iaşi, primul ministru sârb a sosit la ora 5 luni. In gara locală d. Passici a fost întâm­pinat de d-nii Săndulescu, prefectul po­liţiei şi Gh. Gh. Mârzescu, din partea co­misiei interimare. După ce s-a întreţinut câteva minute cu persoanele presente, d. Passici a fă­cut în tovărăşia d-lor Săndulescu şiMâr­­zescu, o plimbare prin oraş, vizitând teatrul, biserica Trei „Ierarhi şi Mitro­polia. La 6 juni. d. Passici s-a reîntors la gară unde a luat masa în restaurant cu­­d-nii: Fântânaru, Săndulescu şi Mârzes­cu, iar cu trenul de 9 seara a plecat spre Bucureşti. Intr’o convorbire particulară pe care d-1 Pasici a avut-o cu d-1 Uie Bărbu­­lescu, profesor universitar, d-sa a de­clarat că pleacă la Bucureşti pentru a avea mai multe întrevederi diplomatice cu d-nii Porumbaru ministru de externe şi Ionel Brătianu preşedintele consiliu­lui de miniştri. Primul ministru sârb a mai declarat că a rămas pe deplin mulţumit de că­lătoria sa la Petersburg şi speră că in curân­d liniştea va fi restabilită pe de­plin în Balcani. Pănă la plecarea trenului d-1 Pasici a stat la fereasta vagonului ministerial care a fost trimis special, mulţumind publicului care i-a făcut o manifestaţie de simpatie. La Bucureşti d-l Pasici va sta două zile, în care timp va fi primit în audi­enţă de M. S. Regele.­­ „Regele Aerului“, este noua des­făşurare grandioasă ce se poate vedea în astă seară în sala Sidoli. Rolurile principale sunt ţinute de că­tre d-ra Gabrielle Robinne steaua artei dramatice parisiene. „Regele Aerului“ cuprinde cinci acte mari şi este cea mai nouă capodoperă cinematografică. ♦ «Universul» de astăzi, făcând darea de seamă a întrunirei conservatoare din sala Sidoli, publică un discurs al „prin­ţului Sturza“. Felicitările noastre candidatului „Cu­vântului“ la colegiul ţărănim­ei. ♦ Astăzi Luni 27 ianuarie, atât la matineul de la 4 jum., cât şi la specta­colul seral de la ore 9, la Cinema­ Nic­­ăeni, se represintă comedia în 2 mari acte MUMIA (La Momie) extrasă din vodevilul cu acelaş nme, care se repre­­sintă pe scena parisiană cu un succes indescriptibil. Programul mai cuprins şi sentimenta­la dramă Devotamentul Luviei, o plă­pândă înscenare care mişcă până la la­crimi, precum şi două din cele mai su­blime vederi de pe natură: oraşul fran­cez Plombier cu împrejurimii şi extra­gerea mineralelor ştiinţific­e iar în an­tractele cinematografului debutează fe­nomenalul imitator de animale, instru­mente muzicale şi transformist de forţă celebrul Tito. Vineri 29 ianuarie program nou : în­tâlnirea, dramă socială modernă. 1 * *

Next