Mişcarea, septembrie 1914 (Anul 6, nr. 199-223)

1914-09-19 / nr. 213

ANUL VI, No. 213 ABON­A­M­ENTE In­­ară pe un an . . . SO Iei In streinătate pe un an . 40 „ Pentru preoţi şi învăţători ru­­i­ali se face o reducere de 50°/, Deducţia |i Administraţi»! ,IAŞI, PIAŢA UNTREI, No. 5. In lot­alul clubului National-Liberal. Un număr 5 BANI VINERI 19 SEPTEMBRIE 1914 ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CODITI­AN TELEFON No. 121 Annncinrl comerciale Linia pe pagina II . . llw Linia pe pagina III . . 50 b. Linia pe pagina IV . . 40 b. SUB DIRECTIUNEA UNUI COMTRI instituit de clubul national-liberal Un număr 5 BANI hiui­ îmbucurătoare la mijlocul agitaţiilor cari de­­ două luni de zile frămlntă opinia publică, calmul şi înţelepciunea moldovenească s’a pus într’o stră­lucită lumină. Nu ne facem un titlu de glorie, dar constatăm un fapt care se evi­denţiază pe fie­ căre zi tot mai mult. Intr’adevăr, pe cînd holora bu­levardelor capitalei se sbătea In convulsiuni inconştiente cerînd răs­­boi, pe cind d. Miile Îşi dădea sufletul bătîndu-se cu pumnii in piept şi cerînd împreună cu re­dactorii săi «reîntregirea neamului ?G­laşul intelectual, leagănul cugetărei şi adevăratei simţiri româneşti, aş­­tempta cu încredere şi calm des­­făşurarea evenimentelor. Fără să spargă geamuri, fără să dea lupte cu jandarmii, dar perfect conştienţi de gravitatea momentu­lui, ieşenii au fost şi de astădată la Înălţimea Împrejurărilor, lăsând răspândirea situaţiei în minele a­­celor ce o deţin , In mod legal. Şi iată că împrejurările vin astăzi să pună într’o lumină dintre cele mai frumoase această cuminţenie cetă­ţenească a moldovenilor. Agitatorii de ocazie cari frămln­­tau străzile capitalei turburlnd li­niştea... statuelor, stingherind tra­tativele diplomatice şi deservind cele mai vitale interese ale neamu­­rului, s’au potolit nu atît sub im­presia fulgerătoarei ştiri a revizui­­rei celor dispensaţi şi scutiţi de serviciul militar, cît sub presiunea adevăratei opinii publice luminate şi conştiente care a protestat îm­potriva manifestaţiunilor pripite şi fără rost. Şi exemplul cel mai bun l’au dat In primul loc studenţii univer­sitari, cari fusese prinşi în mrejele falsului curent al aşa zisei opinii publice a capitalei. Intr’adevăr, în ultima Intrunire pur studenţească la care n’a par­ticipat de cît adevarata studenţime universitară, fără patrioţii de cafe­nea şi diplomaţii de la Capşa, s’a luat resoluţia înţeleaptă ca mani­festaţiile de stradă să fie suspen­date, răminlnd cu chestiunile cari interesează intr’un grad atît de înalt neamul nostru, să se discute în conferinţi, cu toată seriositatea şi calmul ce comportă. Hotărirea studenţimei universitare este dintre cele mai lăudabile şi ea va dejuca planurile meschine ale tuturor acelora cari credeau că vor putea pescui în apa tulbure a îm­prejurărilor, pentru a realiza sco­puri cu totul streine nouă. De altfel acesta este şi prelu­diul rivirimentului ce s’a produs în opinia noastră publică, derutată un moment de graba cu care s’au precipitat evenimentele. Este do­vada că opinia publică a început să se lămuriască la ceia ce pri­veşte gravitatea situaţiei şi să în­ţeleagă că un gest privit, o acţiune deplasată, poate compromite în mod definitiv străduinţa factorilor răs­punzători de a salva interesele noastre naţionale din mijlocul ura­ganului care se deslănţueşte. Ar fi de dorit ca acelaşi iiviri­­ment să fie semnalat şi în acea presă care crezînd că face un ser­viciu causei noastre, o deservește în cel mai înalt grad. NOTE Se vorbeşte acum mai mult ca ori­cind de factorii responsabili ai ţarei. Fiind­că prea au apărut la suprafaţă factorii iresponsabili... * Ce se va discuta şi hotărî intr’un viitor­­ Consiliu de Coroană nu mai poate fi atît­­ de interesant. . ....Unele ziare au şi publicat darea de seamă a celor ce se vor discuta şi hotărî în acel Consiliu. | * | O dovadă de menţinerea Poloniei este nu numai faptul că ea rezistă de şi cei cari o stăpînesc acum—ruşii, au.striacii,­­ şi germani—luptă in aşa fel ca s'o cuce-­­ riască spre a o distruge, ci şi... motivul­­ că ea a încăput şi pe mâna artistului I Maximilian, care ne anunţă că ,Polonia jj nu piere _________ dar şi după frumoasa composiţiune a lui Os­car Nedbal intitulată :Pollenblutt şi redată scenei noastre, pentru ansamblul „Grigoriu“ sub titlul „Polonia nu piere­­“ opereta liri­că cu care acest ansamblu artistic, pus sub dirijenţa d-lui Maximilian, îşi deschide mâi­ne seară stagiunea la Iaşi. Acţiunea din­­Polonia nu piere“ n’are ni­mic răsboinic ; numai muzica in sine ii poate impune caracterul naţional, datorită compo­storului O­kar Nedbal pe care ieşenii iau putut vedea la persoană acum câţi­va ani , când a dirijat, in două rânduri, celebrul­­ „Muencheuier—Tonküustler—Orchester*. » Libretul datorit unui cunoscut scriitor de­­ operete, Leo Stein, a fost redat pentru sce-j na noastră de cătră spiritualul localizator dr.­­ P. Gusti: libretul e concis, cumpănit şi ceia­­ ce se cere genului de operetă, în proză mai­­ ales, spiritual şi antrenant. Toata acţiunea e1 e presurată de muzică, dans, şi humor, ceia­­ ce explică şi faptul că toţi artiştii fruntaşi ai ansamblului ,Grigoriu* au fost încadraţi la dasfăşurarea acţiunei. Coloritul naţional polonez 11 dau nu nu­mai muzica, dar şi dansurile şi, evident, tipurile. In ceia ce priveşte tipurile, asta a fost grija artiştilor Maximilian, Ciucuretti, Leonard, a d-nelor Micioara, Mavrodi ş. a. iar In privinţa dansurilor şi a constumelor aceasta a fost grija maestrului de dans şi a direcţiune­. Nuanţa primă, muzica, aparţine composi­­torului Nedbal care a mai scris o operetă lirică ,Die Keusche Barbara* şi care îm­preună cu „Polenblut* l-a consacrat­­defi­­nitiv operetei. Inspiraţia lui Nedbal în­­Polonia nu piere!“ e fericită, orchestraţia bogat colorată, co­rurile şi ansamblurile caracteristic pronun­ţate şi pentru ca să avansăm şi noi o ştire de senzaţie, în genul ştirilor pe cari ni le tri­mit corespondenţii de răsboi, putem afirma cu foarte multă siguranţă că în­­Polonia nu piere la care nu-i o operetă războinică, duelul Maximilian—d-na Mavrodi va cânta in actul al doilea, un cântec de mare actua­litate consacrat... diplomaţiei. Araid Atitudinea unor ziare-­­ Opinia publică, în ultimul timp, a­­ fost aţtţată de c­eva ziare, care servesc­­ interese străine, şi în sinceritatea ei s’a­­ manifestat greşit. Atitudinile îndeilnice ale unora din­­­­tre ziare au scos opinia publică din in- j diferenţa de pînă acum faţă de exploa- t tarea inoportună a sentimentului naţio-­­ nal. Încep să se întrezărească dedesup- I turile unei campanii de ştiri alarman-­ te, care dăinueşte cu încăpăţînare de­­ prea multă vreme, că să nu fi fost în­ţeleasă pînă la urmă in scopurile ei ne­mărturisite. Acea parte din opinia noastră publi­că,—şi desigur cea mai numeroasă,— care a stat departe de manifestaţiunile izolate puse la cale de unii interesaţi, începe de aci înainte să ia poziţiune făţişă împotriva atitudinelor, cari stîn­­jenesc o cauză mai presus de egoismul intereselor momentane ale unora sau ale altora. Opinia publică ia această atitudine, tocmai fiind că şi-a lămurit bine şi gra­vitatea situaţiunei şi greutatea răspun­derilor, pe care o incumbă pastorilor răspunzători ori­ce soluţie nouă în a­­titudinea României. S’a înţeles, în sfâr­şit, că un gest pripit şi inoportun ar compromite pentru totdeauna o cauză de care sunt legate interesele vitale ale­­ statului român. Aceia ce se înţelege azi cu atâta cu­minţenie de întreaga opinie publică conştientă, noi socotim că s’ar cuveni să fie priceput şi de acea parte din pre­să care, cu sau fără voe, a nu face o­­peră românească, lăsându-se influențată de considerațiimi străine adevăratelor noastre interese. PĂRERI ŞI FAPTE Polonia nu piere! Cetitorii sunt vestiţi din capul locului că aiurea nu e vorba de o dare de seamă des­pre luptele ce continuă lu jurul Premişului, de unde se telegrafieză că ruşii au luat două torturi. Nefiind profeţi nu avem darul de a şti dacă de pe urma resboiului ce se dă acu­ma dialungul Poloniei patria lui­­Sierkie­­wicz va fi sau nu nimicită. Ştim totuşi că­­Polonia nu piere* nu nu­mai după vechiul cântec­ .Noch ist Polen i Nic­ht verloren...“ Informaţii cassă de bancă din Iaşi care a refuzat primească spre distribuire «timbrul concentraţilor» este «Banca de Credit Român». ■ Dl. colonel Liciu comandantul regi­mentului XIII Ştefan cel Mare şi locot.­­colonel Nădejde, din acelaş regiment, au luat iniţiativa de a boteza copilul ser­­gentului Stavrache, pentru a da astfel un exemplu de camaraderie între ofiţeri şi gradele inferioare. La acest botez vor asista toţi ofiţerii şi gradele inferioare ale regimentului. Fapta frumoasă a d-lor coloneii Liciu şi Nădejde e în acelaş timp oportună, întru­cât astăzi mai mult ca ori­când trebuie să avem dovada bunelor raporturi ce există în toată oştirea. ■ Stagiunea teatrului naţional se va deschide la 15 Octombrie. Repetiţiile continuă cu multă asidui­tate. Intre nouile piese cari se repetă acum sunt:­­Procurorul* şi „Apostolul*. In cursul aceste luni comitetul de lec­tură al teatrului se va întruni pentru a fixa repertorul nouei stagiuni în mod definitiv. ♦ De la com­sulanul german.— In Galiţia domneşte liniştea. Ofensivă încercată de Ruşi a fost respinsă ener­gic. Mai multe mase mici ale armatei ruseşti, încercând să pătrundă prin Car­­paţi, au fost respinse pretutindeni cu pierderi mari pentru ele. In Serbia îna­intează ofensiva noastră viguros. In Fran­ţa, situaţia armatei germane este foarte favorabilă. Fortăreţele sunt silite una după alta să se predee. — In urma ofensivei reluate de către trupele aliate austro-ungaro-germane în Galiţia se recunoaşte o mişcare violentă de retragere a trupelor ruseşti. Lângă Biecz a fost respinsă o divizie de cava­lerie rusă cu pierderi mari pentru Ruşi. La nordul Vistulei, forţe mari ruseşti sunt puse pe goană de către trupele austro-ungaro- germane. — Ştirea adusă de presa Parisiană, de provenienţă din Petersburg, după care ruşii sub conducerea lui Rennenkampf ar fi înaintat victorio şi reocupând Soldau este în toţi-1 inventată. Armatele unite germano-austriace în marşul lor de îna­intare prin Polonia sudică, alaltăeri, au aruncat înapoi şase divisii de cavalerie rusească. Aripa dreaptă a armatei ru­seşti la sud de Vistula este în plină re­tragere, trecând fluviul sau cu trupe considerabile. Mai la est de har ruşii au încercat să înainteze, dar au fost pretu­tindeni respinşi sângeros. (.S8) Bussche ® Teatrul «Sfoema-9 modern» — Programul Senzaţional de astăzi cuprin­de : Afacerea Colierului Negru, mare dramă senzaţională. „Ducesa d’Aigle­­mont*, Dramă. „Cântecul Lebedei“ co­medie şi .Vederi după natură*. In antractele serale va debuta Mon­diala Dieseusă M-me Debriége. Vineri 19 Septembrie 1914, Program nou «Bastarda». — La Şcoala profesională «Hristache Zănescu» din str. Cuza-Vodă No. 22 s’au început înscrierile şi va ţinea până la 15 Septembrie în fie­ care zi între o­­rele 9—12 a. m. , Sala Sidoli.—In astă seară pro­gram nou cuprinzând: .Domnul Vâ­nează o frumoasă şi amuzantă comedie a lui G. Feydeau, care a obţinut mari sucese şi la Bucureşti, cu artista Lucy Jousset In rolul principal. Programul nou mai cuprinde : Mireille, după scrierea celebrului autor proven­sal Frederic Mistral.—O comedie cu pro­ces, scene humoristice, etc. etc. ® In guvernământul Kiev (Rusia) i­­vindu-se două cazuri de holeră direcţiu­nea generală a serviciului sanitar a luat cuvenitele măsuri pentru călătorii şi pro­venienţele din acest guvernământ. * Studii şi observaţii, noul volum al d-lui I. Botez, apărut în editura „ Vieţii Româneşti“ şi cuprinzând în mare parte un material inedit, a fost depus la toate librăriile. Volumul .Studii şi observaţii, de peste trei sute pagini, conţine următoarele ca­pitole : Două comedii vechi engleze cu un erou moldovan. Odiseia unui Prinţ moldovan. Un accident suggestiv. Shyloch. Iubire tragică—Romeo, Juliet, Othello.— Cetind pe Bergson. Pe marginea unei cărţi engleze. Sir Lubbock. Asupra unor incidente de presă din An­glia. Păreri despre Români in presa şi lite­ratura străină. Patronajul in literatură. »Isprăvile lui Păcală“... şi ale altora. Paralelismul metodologic dintre limba maternă şi limbile moderne. Rolul şi organizarea Senatului. Cum se prezintă chestia rurală in An­glia. Analfebelismul rural la noi. Caracterul şi răspândirea învăţământu­lui secundar. Scriitori engleji despre Români.­­ La curtea de apel d-nii magistraţi au subscris lunar următoarele sume : pentru ajutorarea familiilor concentraţi­lor. D-nu Ioan T. Burada 50 lei, G. Sturdza 50 lei, Al. Gane 20 lei, C. Buz­dugan 10 lei, D. Antonescu 20 lei, P. Paraianu 20 lei, D. Gregorovici 20 lei, D. Volanschi 20 lei, V. Erbiceanu 10 lei, Iulian Teodorescu 20 lei, M. Ghinea Io­­nescu 20 lei, Savel Zăhărescu 20 lei, Em. Cernătescu 10 lei, I. Popescu gre­fier 5 lei, I. Mancaș grefier 5 lei. Pentru familiile concentraţilor Subscripţia deschisă de «Mişcarea» I. Werner 40 » Preot.Cicerone Iordăchescu 5 » Preot Valeriu Iordăchescu 5 » Econom P. Savin 40 » Arhitect Iulius Reinike 20 » Oficiul telegrafic Poştal Iaşi 30 » I. M. Boureanu 5 » Gabriel Pârvu direct. Mi­tropoliei 20 * Vasile E. Theodoru avocat 10 » A. Teodorini, direct. „Con­servatorului“ 20 » Pensionarii telegrafo-poştal 19 » I. Dimitriu, comerciant, Piaţa Unirei, 20 » Sumele se primesc zilnic la redac­ţia ziarului nostru «Mişcarea» 50 Lei Petru Iliescu 20 » Fritz Fairing sculptor 10 » Locot.-colonel C. Langa 60 » Efrem Mazlim 40 » Pandele Zamfirescu 100 » Buțureanu V. 40 » Dr. S. O. Konya 25 » P. Bogdan prof. univ. 20 » C Vis ... ; ' * XV Ultima ora Generálni Âuffenberg bolnav Viena.­ Comunicatul oficial dela marele cartier general zice : Ge­neralul Auffenberg comandantul armatei t­’a îmbolnăvit. Această știre va pricinui regrete generale. * Meca. — Sudslavische Corespon­­datia află că prizionerii sărbi so­siți în Sarajevo povestesc cu toţii că numai o mică minoritate din­tre ofiţerii sârbi mai vrea să con­tinue războiul şi împinşi de Bu­da mai menţin rezistenţa armatei dar cu sforţările cele mai mari. Majoritatea populaţiunii şi a ar­matei e sătulă de răsboiu şi gata să depună armele, d­intr’una din cele din urmă lup­te, mai multe tunuri sârbeşti au fost luate. A mai fost capturată o baterie duşmană care din ca­uza terenului foarte greu nu poate fi pusă în siguranţă a fost de­montată.* Un nou convoiu de prieteneri cuprinzând 5.000 de soldaţi sârbi a plecat spre Bosnia. Acest număr trebue să se mai sporească zilele acestea în urma acţiunei încercată contra detaşamentelor sârbeşti care au evadat in Bosnia. Bombardarea Anversului Berlin. Ziarul Amstr­­dam telegraf află din Anvers cu data de 28 octombrie, că germanii au început bombardarea celor trei forturi Wael­­hem Sf-la Ecaterina şi Wavre. In mod oficial se anunţă că germanii a intrat în timpul noptei în Malines (Wolfbureau). Comunicat Rus Petrograd. Comunicatul din 28 1­9­1 spune : In regiunea Osova- Druske I trupele ruseşti au dat lupte crîncene [ contra Germanilor o nouă încercare a inimicului de a trece Niemenul a eşuat. O luptă crîncenă se dă pen­tru stăpînirea eşirilor sudice ale pă­­durei Augustovo în Galiţia occiden­tală lingă Dukli ariergarda austriacă a fost înfrîntă. O coloană austriacă, care se re­trăgea spre Fristak şi-a părăsit tu­nurile şi chesoanele. In regiunea Krasno trupele ruseşti au făcut 200 prizonieri din 22 regimente diferite. Drumurile dincolo de San sînt pline de puști, cartușe și convoiuri pără­­site. Pe frontul de răsărit se anun­ță că trupele rusești au reocupat Augustovo. Desfiinţarea Capitulaţiilor Constantinopole. — Ca­ începere de mâine încetează regimul favo­rizat al străinilor in Turcia.

Next