Mişcarea, ianuarie 1915 (Anul 7, nr. 1-23)

1915-01-24 / nr. 18

ANUL VIL No. 18 AB*I A M SE Bf T JE In tară pa un an . . . 2# Id In străinătate pe un an . 4« „ Pentru preot!­ti învăţători ru­rali M fata o reduc era da $$'/« BdMtla ti AdmlffiistvMția SAMBATA U IANÜARII 191Ö IASI, PIATA IWM, S«. S. ie fwital elitatal N*tio*{m l­i.ikcr*l Um mmnăr 5 BANI 2#AR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELIFON No. 121 Aisieiselwri eaiwardlflle Linia pa pagina II . . 1 Iau Linia pa pagina III . . Mb. Linia pa pagina IT . . 40 b. SUB DIRECȚIUNEA UNUI C01ATB1 iantftaii de clubul nfilieeal-Hbmral Un număr 6 BANI FĂURITORII UM­IR FI 24 Ianuarie 1859—24 Ianuarie ±3155 Serbătorim a cinei­zeci şi şasa »idrenare a Unirei. Prineipata lor. Se îuprind­e eÎRelaeeî şi şasă de ani ie­eind în iurte» din dealul Mitropoliei di la Buiureşti marele remin Ioan C. Brătianu, flutura, înaintea poporului o batistă albă care simboliza: PACEA ŞI UNIREA. In ama zi, 24 Ianuarie 1859, ţara înfăptuise marele act al Unire! ambelor Principate, alegînd pe Cuza­ Tedă, primul Domnitor al ţărilor româneşti. Ne ci vine ca astăzi, cînd serbăm această aniversare naţională, să ne gin­dim şi mai profund la înţelesul simbolic al Păţel şi Unirel şi să nu uităm mai cu lenmă rolul tel mare ce l’a jucat lașul, reche» cetate a Molitvei, întru înfăptuirea actului măreţ de la 24 Ianuarie 1859. Cuza Vodă M Cogfilniceanu C. Negri fmnasese Panu „CAZUL jdju[ STERE“ — Un răspuns ziarului „Epoca4- Pe mnd «Acţiunea Naţională* temniţă reînceperea agitaţiei pen­tru intrarea in acţiune, chiar eu «Sacrificarea guvernului», ziarul *Epoca* cred* $e poată pregăti atmosfera tn vederea agitaţiei a­­nunţată. In aceel ecep e* reeditează * veche campanie, eacploatăndu-se cu rea credinţă,—drept mutate de ultima eră,—relaţii mele personal* ale unuia dintre oamenii noştri politiei. E vorba de aceia ce »Epoca* numeşte cazul d-lui Stere, publicând o telegramă care avea un caracer aşa de puţin secret, kt cit a cunoscut-o chiar şi ziarul Capocaa. Ce găseşte ziarul „Acţiunii Na­ţionale“ de extraorimar în tele­grama publicată P D. C. Stere e un om politic care poate avea ori­cît de dece relaţiuni personale cu ori­care ministru străin de la Bu­cureşti, după cum d. N. Filipescu spre pildă poate avea aceleaşi re­laţiuni cu un alt reprezentant la noi al unei puteri străine, fără ca nimeni să suspecteze totuşi pa­triotismul d-lui Filipescu, sau să pună la in­eiala perfecta d-sale onestitate. Că d. C. Stere e mai mult în legături per­sona­le cu un ministru al dublei alianţe lucrul e tot aşa de firesc, după cum ar fi foarte natural ca d. Filipescu să fie mai mult in legătură cu un ministru al triplei înţelegeri. Cu toate acestea nimeni nu ar putea susţine cu bună credinţă că, unul sau celălalt, nu e călău­zit de­o potrivă de sentimente cu­rate in apărarea intereselor ro­mineşti, văzute insă prin prisma punctului de vedere in parte­a d-lui Stere, ori al d-lui Filipescu. E pur şi simplu o chestiune de păreri şi convingeri psrsemic, cari nu pot angaja atitudinea ţâ­rei, după cum nu au angajat'* nici declaraţiile de la Paris şi nici cele ăt la Kietw. D. C. Sters eret­ind în victoria germană,­­ firesc s să fie partisa­ns unui apropieri a României de de politica dublei alianţe. D. N. Filipescu, la rândul d-sale, crezând în victoria triplei înţelegeri, este iarăşi firesc să fie partizanul unii apropieri a României de poli­tica acestei constelaţiuni europene. O pârere şi cealaltă e tot aşa de mult respectabilă, câtă vreme este isvorâtâ dintr’o convingere sinceră şi desinteresată. De altfel credinţa d-lui C. Stere în victoria germană şi nu necesita­tea apropierii noastre de politica dublei alianţe, nu e o noutate pen­tru nimeni şi nici chiar pentru cei de la «Epoca». D sa şi-a exprimat, documentând-o, această credinţă în­­tr'o lungă serie de articole, publi­cate la începutul războiului euro­pean. D. C. Stere nu a făcut un secret din părerile d-sale şi a avut meri­tul de a le fi spus făţiş. Dar pentru acest cuvânt d. Stere e oare mai puţin bun român decât alţii, fiindcă nu crede la fel cu a­­cei alţii ? Nu toată lumea poate să vadă lucrurile prin aceiaşi prismă. Pă­rerile diferind prin urmare în chip firesc de la om la om, atâta vreme cât ele sunt sincere, nimeni nu are dreptul nici să ls suspecteze și nici să impună altuia convingeri, pe cari nu le are. Altfel, ar fi să introdu­cem o cenzură, care azi nu mai cadrează cu dreptul fiecăruia de li­beră exprimare a cugetului și pă­rerilor sale, pe răspundere perso­­nală. De aceia, cu de­o potrivă sin­ceritate el. Stere poate vedea situa­ţia intr'un fel şi d. Filipescu în altfel, fără ca prin aceasta să se angajeze acţiunea ţarei, pe care au s'o hotărască numai cei cari au dreptul şi putinţa si o facă. Iată de ce socotim că încercarea «Epocei» ca să pregătească, prin o campanie de rea credinţă, agitaţia anunţată de «Acţiunea Naţională», e o încercare care nu va isbuti, fiindcă spiritul public s’a deprins să nu mai ia în serios pe acei, cari şi-au făcut o meserie din a sus­pecta pe toată lumea ca să slujească lupte interne la adăpostul patriotis­mului gălăgios şi turbulent. 33 Ianuarie 1015. „Viitorul* Interpelările din cameră, D. Cuza Iarăşi sa agită, vraa si vadă vâlvă în jurul persoana! sale. Zlara, întruniri, procasa, Interpalfiri— orlunda fi In orb­a tovărăşia. Daunăzi d. Cuza a apărut la braţ cu d. Mills, în parlament; astăzi asta în sociatataa d-lul Varleaanu da la Huşi, un om amastacat într’o veroasă afacere c’o moşia. D. Cuza şi d. Varb­aanu, singurii care au avut îndrizneala în Camara să întreba guvernul daspra credinţei® politica ala d-lui C. Stare, au încercat o grea deziluzia. Atât majoritatea cit și minoritatea parlamentari au primit, cum se cuvenea, Interpelările celor doi patrioţi moldoveni. Iar guvernul, prin cuvântul d-lui Ion I. C. Britianu, a dat o­ binemeritată lecţia acelora cara, pentru popularitate, la momen­tele ca la mai grala chiar, aţâţă pa­timi da lănci, bârfesc şi suspectează pe oamenii politici cu greutate şi cu dragoste nemărginită pentru ţara noastră. D. Brăteanu a daclarat ci au va răspunde Interpelării d-lui Ciue, şi de­sigur nici a d-lul Varl­aanu. „Cer Cameral, a zis d-na, Incradara In acţiunea guvarnulul şl cer afl fiu dispensat da a da azpllcaţlunl asupra acţiunai mala. Voi da azpllcaţluni a­­tunci când Ia voiu putea faca com­plecta. „Nu înţeleg si sa facă interpelări In contra unuia din membrii parla­mentului. „Fiecare ara concepţia sa şi a o datorie în împrejurările de faţă ea si ■u ne suspectăm unul pe altul, căci atunci am slăbi întreaga energia na­ţională da care avans navoe*. Parlamentul şi a arătat încredere In guvern, deplină siguranţă In faptele d-lui Ion I. C Britaanu şi patriotis­mul d lui C. Stere. ­ap» •!:" ■V.'/ Informaţii . Unele ziare reproduc un ar­ticol din „Journal des Débats* în care se vorbeşte de o convenţie dintre Romînia şi Rusia. Această ştire face parte din ca­tegoria ştirilor care se răspîndesc în­totdeauna în vremuri tulburi ca cele de astăzi şi poartă chiar în ele pecetea naturei lor. ■ Camera a voiai eri recunoaşterea ca cetăţean român a d*!«­ N. Bataria, feet senator fi ministru al lucrărilor pu­­blice, Im Turcia. ■ Revizoratul şcolar a foot înştiinţat ie minister că etcamtvtul puntru înain­tarea pt tec a învăţătorilor, — eeeamen cart era fixat pentru 26 Ianuarie a. e. —s'a amânat, din pricina evenimentelor, sine­­te. ■ Pe ziua de 1 Aprilie a. e. se va pune în aplicare, în întregime, legea privitoare pe lătrătorii şi funcţionarii c. f. r. Contra tuturor »conurilor tendenţioa­se, ministrul lucrărilor publice dl Dr. C. Anghelescu « declarat ei budgetul c. f. r. nu va fi supus nici unei econo­mii, astfel că lucrătorii şi funcţionarii c. f. r. vor întră »«re regimul integral al nerii legi, cu începere dela 1 Aprilie. ■ Mâine fiind serbarea naţională a Unirei Principatelor, ziarul nostru nu ea apare. Numărul viitor al «Mişcării» va a­­pare Luni 26 a. c. ■ Poste cite­va zsle va apare noul nu­măr al revistei « Viaţa Românească» a­­vând un articol întitulat «România şi războiul european» datorit d-lui C. Stere. Acelaş număr, care va fi triplu, va mai cuprinde articole de M. Sadoveanu, G. Galaction, T. Arghezi, Hortensia Pa­padat-Bengescu, G. Topîrceanu, Charles Dreuhet, Alexis Nour, M. Sevastos, G. Alexandrescu, N. Profiri, I. C. Vissa­rion, ş. a. ■ Ca la Asociaţia Cercataşilor din Iaşi. — In şedinţa de joi, de la Liceul Militar, s’a dat cetire răspunsurilor pri­mite de la d-nii : N. Filipescu, Ing. Cas­­setter, Dr. Stefânescu-Galiţi, Intendent maior Cruceanu, I. Ursu, Econom Tin­­coca, etc., cari au binevoit a accepta sa facă parte dintre conducătorii Asociaţiei. Unele din răspunsuri se vor publica în zi­arul nostru. S’a dispus a se comunica părinţilor că Cercetăşia nu este o organizare milită­­rească şi nici nu are scopul de a pre­găti pentru război, ci ea urmăreşte ridi­carea morală şi fizică a tinerimei, aple­cată până acum mai mult spre acţiuni stricătoare fragedei ei vrăşte. La întrunirea Cercetaşilor de Duminică 15 Ianuarie, ora 10 dimineaţa (la sediul Societăţii de gimnastică) d. I. Găvănescu, preşedintele Cohortei locale, va lămuri multe chestiuni privitoare la noua îndru­mare a tineretului, iar d. I. Ursu va ex­plica mai pe larg rolul cercetaţilor. Pănă în prezent comitetul de acţiune a studiat în amănunte mijloacele şi me­todele prin care tineretul să găsească plăcere în cercetaşie şi nu ne îndoim că în curând vom avea plăcerea să vedem la lucru inimoşii şcolari, ce vor face sâm­­burele Cohortei ieşene. „ Suntem informaţi că în astă-seară are loc la Liceul Internat, o reprezenta­ţie în folosul Bibliotecei elevilor acelui Liceu. Un program bogat, executat nu­mai de elevi. Nu ne îndoim de succesul acestei re­prezentaţii ştiut fiind ce elemente de va­loare artistică are acest liceu şi cât de bine organizate sunt orchestra şi fanfara, conduse cu mult devotament şi pricepere de d -ii M. Barbu şi R. Haas. • D. Vasile Hâncu, a fost numit a­­gent de constatare cl. III-a pe lângă ad­ministraţia financiară Iaşi.

Next