Mişcarea, ianuarie 1915 (Anul 7, nr. 1-23)
1915-01-24 / nr. 18
ANUL VIL No. 18 AB*I A M SE Bf T JE In tară pa un an . . . 2# Id In străinătate pe un an . 4« „ Pentru preot!ti învăţători rurali M fata o reduc era da $$'/« BdMtla ti AdmlffiistvMția SAMBATA U IANÜARII 191Ö IASI, PIATA IWM, S«. S. ie fwital elitatal N*tio*{m li.ikcr*l Um mmnăr 5 BANI 2#AR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELIFON No. 121 Aisieiselwri eaiwardlflle Linia pa pagina II . . 1 Iau Linia pa pagina III . . Mb. Linia pa pagina IT . . 40 b. SUB DIRECȚIUNEA UNUI C01ATB1 iantftaii de clubul nfilieeal-Hbmral Un număr 6 BANI FĂURITORII UMIR FI 24 Ianuarie 1859—24 Ianuarie ±3155 Serbătorim a cineizeci şi şasa »idrenare a Unirei. Prineipata lor. Se îuprinde eÎRelaeeî şi şasă de ani ieeind în iurte» din dealul Mitropoliei di la Buiureşti marele remin Ioan C. Brătianu, flutura, înaintea poporului o batistă albă care simboliza: PACEA ŞI UNIREA. In ama zi, 24 Ianuarie 1859, ţara înfăptuise marele act al Unire! ambelor Principate, alegînd pe Cuza Tedă, primul Domnitor al ţărilor româneşti. Ne ci vine ca astăzi, cînd serbăm această aniversare naţională, să ne gindim şi mai profund la înţelesul simbolic al Păţel şi Unirel şi să nu uităm mai cu lenmă rolul tel mare ce l’a jucat lașul, reche» cetate a Molitvei, întru înfăptuirea actului măreţ de la 24 Ianuarie 1859. Cuza Vodă M Cogfilniceanu C. Negri fmnasese Panu „CAZUL jdju[ STERE“ — Un răspuns ziarului „Epoca4- Pe mnd «Acţiunea Naţională* temniţă reînceperea agitaţiei pentru intrarea in acţiune, chiar eu «Sacrificarea guvernului», ziarul *Epoca* cred* $e poată pregăti atmosfera tn vederea agitaţiei anunţată. In aceel ecep e* reeditează * veche campanie, eacploatăndu-se cu rea credinţă,—drept mutate de ultima eră,—relaţii mele personal* ale unuia dintre oamenii noştri politiei. E vorba de aceia ce »Epoca* numeşte cazul d-lui Stere, publicând o telegramă care avea un caracer aşa de puţin secret, kt cit a cunoscut-o chiar şi ziarul Capocaa. Ce găseşte ziarul „Acţiunii Naţionale“ de extraorimar în telegrama publicată P D. C. Stere e un om politic care poate avea oricît de dece relaţiuni personale cu oricare ministru străin de la Bucureşti, după cum d. N. Filipescu spre pildă poate avea aceleaşi relaţiuni cu un alt reprezentant la noi al unei puteri străine, fără ca nimeni să suspecteze totuşi patriotismul d-lui Filipescu, sau să pună la ineiala perfecta d-sale onestitate. Că d. C. Stere e mai mult în legături personale cu un ministru al dublei alianţe lucrul e tot aşa de firesc, după cum ar fi foarte natural ca d. Filipescu să fie mai mult in legătură cu un ministru al triplei înţelegeri. Cu toate acestea nimeni nu ar putea susţine cu bună credinţă că, unul sau celălalt, nu e călăuzit deo potrivă de sentimente curate in apărarea intereselor romineşti, văzute insă prin prisma punctului de vedere in partea d-lui Stere, ori al d-lui Filipescu. E pur şi simplu o chestiune de păreri şi convingeri psrsemic, cari nu pot angaja atitudinea ţârei, după cum nu au angajat'* nici declaraţiile de la Paris şi nici cele ăt la Kietw. D. C. Sters eretind în victoria germană, firesc s să fie partisans unui apropieri a României de de politica dublei alianţe. D. N. Filipescu, la rândul d-sale, crezând în victoria triplei înţelegeri, este iarăşi firesc să fie partizanul unii apropieri a României de politica acestei constelaţiuni europene. O pârere şi cealaltă e tot aşa de mult respectabilă, câtă vreme este isvorâtâ dintr’o convingere sinceră şi desinteresată. De altfel credinţa d-lui C. Stere în victoria germană şi nu necesitatea apropierii noastre de politica dublei alianţe, nu e o noutate pentru nimeni şi nici chiar pentru cei de la «Epoca». D sa şi-a exprimat, documentând-o, această credinţă într'o lungă serie de articole, publicate la începutul războiului european. D. C. Stere nu a făcut un secret din părerile d-sale şi a avut meritul de a le fi spus făţiş. Dar pentru acest cuvânt d. Stere e oare mai puţin bun român decât alţii, fiindcă nu crede la fel cu acei alţii ? Nu toată lumea poate să vadă lucrurile prin aceiaşi prismă. Părerile diferind prin urmare în chip firesc de la om la om, atâta vreme cât ele sunt sincere, nimeni nu are dreptul nici să ls suspecteze și nici să impună altuia convingeri, pe cari nu le are. Altfel, ar fi să introducem o cenzură, care azi nu mai cadrează cu dreptul fiecăruia de liberă exprimare a cugetului și părerilor sale, pe răspundere personală. De aceia, cu deo potrivă sinceritate el. Stere poate vedea situaţia intr'un fel şi d. Filipescu în altfel, fără ca prin aceasta să se angajeze acţiunea ţarei, pe care au s'o hotărască numai cei cari au dreptul şi putinţa si o facă. Iată de ce socotim că încercarea «Epocei» ca să pregătească, prin o campanie de rea credinţă, agitaţia anunţată de «Acţiunea Naţională», e o încercare care nu va isbuti, fiindcă spiritul public s’a deprins să nu mai ia în serios pe acei, cari şi-au făcut o meserie din a suspecta pe toată lumea ca să slujească lupte interne la adăpostul patriotismului gălăgios şi turbulent. 33 Ianuarie 1015. „Viitorul* Interpelările din cameră, D. Cuza Iarăşi sa agită, vraa si vadă vâlvă în jurul persoana! sale. Zlara, întruniri, procasa, Interpalfiri— orlunda fi In orba tovărăşia. Daunăzi d. Cuza a apărut la braţ cu d. Mills, în parlament; astăzi asta în sociatataa d-lul Varleaanu da la Huşi, un om amastacat într’o veroasă afacere c’o moşia. D. Cuza şi d. Varbaanu, singurii care au avut îndrizneala în Camara să întreba guvernul daspra credinţei® politica ala d-lui C. Stare, au încercat o grea deziluzia. Atât majoritatea cit și minoritatea parlamentari au primit, cum se cuvenea, Interpelările celor doi patrioţi moldoveni. Iar guvernul, prin cuvântul d-lui Ion I. C. Britianu, a dat o binemeritată lecţia acelora cara, pentru popularitate, la momentele ca la mai grala chiar, aţâţă patimi da lănci, bârfesc şi suspectează pe oamenii politici cu greutate şi cu dragoste nemărginită pentru ţara noastră. D. Brăteanu a daclarat ci au va răspunde Interpelării d-lui Ciue, şi desigur nici a d-lul Varlaanu. „Cer Cameral, a zis d-na, Incradara In acţiunea guvarnulul şl cer afl fiu dispensat da a da azpllcaţlunl asupra acţiunai mala. Voi da azpllcaţluni atunci când Ia voiu putea faca complecta. „Nu înţeleg si sa facă interpelări In contra unuia din membrii parlamentului. „Fiecare ara concepţia sa şi a o datorie în împrejurările de faţă ea si ■u ne suspectăm unul pe altul, căci atunci am slăbi întreaga energia naţională da care avans navoe*. Parlamentul şi a arătat încredere In guvern, deplină siguranţă In faptele d-lui Ion I. C Britaanu şi patriotismul d lui C. Stere. ap» •!:" ■V.'/ Informaţii . Unele ziare reproduc un articol din „Journal des Débats* în care se vorbeşte de o convenţie dintre Romînia şi Rusia. Această ştire face parte din categoria ştirilor care se răspîndesc întotdeauna în vremuri tulburi ca cele de astăzi şi poartă chiar în ele pecetea naturei lor. ■ Camera a voiai eri recunoaşterea ca cetăţean român a d*!« N. Bataria, feet senator fi ministru al lucrărilor publice, Im Turcia. ■ Revizoratul şcolar a foot înştiinţat ie minister că etcamtvtul puntru înaintarea pt tec a învăţătorilor, — eeeamen cart era fixat pentru 26 Ianuarie a. e. —s'a amânat, din pricina evenimentelor, sinete. ■ Pe ziua de 1 Aprilie a. e. se va pune în aplicare, în întregime, legea privitoare pe lătrătorii şi funcţionarii c. f. r. Contra tuturor »conurilor tendenţioase, ministrul lucrărilor publice dl Dr. C. Anghelescu « declarat ei budgetul c. f. r. nu va fi supus nici unei economii, astfel că lucrătorii şi funcţionarii c. f. r. vor întră »«re regimul integral al nerii legi, cu începere dela 1 Aprilie. ■ Mâine fiind serbarea naţională a Unirei Principatelor, ziarul nostru nu ea apare. Numărul viitor al «Mişcării» va apare Luni 26 a. c. ■ Poste citeva zsle va apare noul număr al revistei « Viaţa Românească» având un articol întitulat «România şi războiul european» datorit d-lui C. Stere. Acelaş număr, care va fi triplu, va mai cuprinde articole de M. Sadoveanu, G. Galaction, T. Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Topîrceanu, Charles Dreuhet, Alexis Nour, M. Sevastos, G. Alexandrescu, N. Profiri, I. C. Vissarion, ş. a. ■ Ca la Asociaţia Cercataşilor din Iaşi. — In şedinţa de joi, de la Liceul Militar, s’a dat cetire răspunsurilor primite de la d-nii : N. Filipescu, Ing. Cassetter, Dr. Stefânescu-Galiţi, Intendent maior Cruceanu, I. Ursu, Econom Tincoca, etc., cari au binevoit a accepta sa facă parte dintre conducătorii Asociaţiei. Unele din răspunsuri se vor publica în ziarul nostru. S’a dispus a se comunica părinţilor că Cercetăşia nu este o organizare militărească şi nici nu are scopul de a pregăti pentru război, ci ea urmăreşte ridicarea morală şi fizică a tinerimei, aplecată până acum mai mult spre acţiuni stricătoare fragedei ei vrăşte. La întrunirea Cercetaşilor de Duminică 15 Ianuarie, ora 10 dimineaţa (la sediul Societăţii de gimnastică) d. I. Găvănescu, preşedintele Cohortei locale, va lămuri multe chestiuni privitoare la noua îndrumare a tineretului, iar d. I. Ursu va explica mai pe larg rolul cercetaţilor. Pănă în prezent comitetul de acţiune a studiat în amănunte mijloacele şi metodele prin care tineretul să găsească plăcere în cercetaşie şi nu ne îndoim că în curând vom avea plăcerea să vedem la lucru inimoşii şcolari, ce vor face sâmburele Cohortei ieşene. „ Suntem informaţi că în astă-seară are loc la Liceul Internat, o reprezentaţie în folosul Bibliotecei elevilor acelui Liceu. Un program bogat, executat numai de elevi. Nu ne îndoim de succesul acestei reprezentaţii ştiut fiind ce elemente de valoare artistică are acest liceu şi cât de bine organizate sunt orchestra şi fanfara, conduse cu mult devotament şi pricepere de d -ii M. Barbu şi R. Haas. • D. Vasile Hâncu, a fost numit agent de constatare cl. III-a pe lângă administraţia financiară Iaşi.