Mişcarea, ianuarie 1915 (Anul 7, nr. 1-23)
1915-01-15 / nr. 10
/ ANUL VII. No. 10 A E O V A MB »TE In tari pe un an . . . 2* Iei In străinătate pe un an . 49 „ Centru preoţi şi Invăţatod rutai! sa face o reducere de 5•'/» Benăeţia $1 Administraţi* IAŞI, PIAŢA UNIREI, N«. S. In ta alai dabalai Naţtaial-Llberal Un număr 5 BANI JOUI 15 IANUARIE 1915 MIŞCAREA ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CODITIA#! TELEFON No. 121 AnnnelurI comercial« Linia pe pagina II . . 1 leu Linia pe pagina ni . . 50 b. Linia pe pagina IY . . 40 b. SUB MNFECȚIUNEA UNUI COMITE1 iandtati de elabal național-Ilbunal Utt număr 5 BANI r PENTRU PACE Pentru a doua oară de la urcarea sa pe scaunul pontifical, Papa Benedict al XV a făcut intervenţie pe lingă popoarele In luptă, în numele umanităţei fi a creştinismului, să se inchee pace. Pentru a doua oară Insă cuvlijtul representantului lui Dumnezeu pe pâmtnt a răsunat In deşert. Sfatul blind şi Împăciuitorul şefului bisericei de apus, n’a putut străbate prin sgomotul infernal al gurilor de tun şi marele Pontisifle a ramas foarte amărlt că intervenţiile sale n’au fost decit înregistrate de agenţiile telegrafice. Revolta insuccesului celor două intervenţii nu şi-a putut’o ascunde fi cu ocasiunea închiderei consistorului cardinalilor, a pronunţat un discurs caracteristic, In care a declarat câ răsboiul este departe de a lua sflrşit fi că ororile de până ani, nu sunt de cit preludiul celor •• vor urma In viitor. Dar din această Împrejurare se desprinde un Invăţămlnt. Cuvîntul aceluia care odinioară punea în mişcare oştile din Întreaga Europă pentru a pune stavilă puhoiului năvalnic al cotropitorilor, astăzi cumpoa fi cuvîntul unui oarecare particular. Iată ce a mai rămas din puterea fascinatoare a cuvîntului papal. Astăzi interesele statelor europene sunt altele decît acele ale creştinismului şi umanitarismului papal. Credinţa a fost lasată pe planul al doilea şi din străvechiul Vatican clopotele care sună de două ori pe zi, nu mai anunţă omenirei creştine orele de rugăciune, ci orel© ciaci pe timpul de luptă se numără răniţii şi morţii incierărei din apus. Cuvîntul Papei nu mai străbate dincolo de zidurile Vaticanului, ori dacă reuşeşte să fie auzit şi aiurea, el sună atlt de fals că nimeni nu-l mai recunoaşte. Şi pe cînd Papa Benedict face intervenţii pentru pace in numele creştinismului şi al umanităţei, pe clnd predecesorii lui din alte vremuri propovăduiau răsboiul în numele crucei, populaţia musulmană proclamă răsboiul sfint Împotriva Franţei, alături de germani fii ai bisericei catolice. In faţa unei asemenea anomalii nu mai poţi crede de cit In puterea de vitalitate a popoarelor In luptă, crucea şi semiluna acoperindu-se cu aceiaşi ţarină, în fundul aceluiaşi mormînt. 7. A cui e vina? Deşi războiul era pregătit şi aşteptat, ca inevitabil, pentru regularea unor socoteli, care nu mai puteau fi amânate, deşi in faţa militarismului german, apărea flota engleză—un militarism acvatic — armata franceză, cu stagiu de trei ani, oastea ţarului din vasta im- a părăţie de Isford — totuşi astăzi când s'a produs dezastrul toţi se miră şi fiecare aruncă vina războiului asupra inamicului. Presa franceză, in special, care are reputaţia de semănătoare de idei în lume, a susţinut şi susţine incă, că poporul german, cu conducătorii lui, setoşi de sânge nu mai puteau trăi fără să răsufle pe nări abur de luptă şi deci, din voluptate bestială, au tras sabia dine teacă. Astăzi Germania, peste care s’a aruncat haina de condamnat, se apără; iar duşmanii ei, — chiar Rusia, — sunt indignaţi de barbaria teutonă şi persistă, — afirmând că ei »ltoi nu se aşteptau la războiu, mei nu ştiu ce înseamnă războiul şi că, pe când aninase spada în cui şi din zale făcuse reţea de şters picioarele la uşă, dintr'odată au văzut la graniţa lor trupi inamice şi bubuituri de tun i-au deşteptat din somnul paşnic in care adormise după Conferinţa de la Haga. Dar se înţelege uşor că aceste scuze şi învinuiri, chiar când sunt sincere, nu pot fi luate im serios; după scutul zeului Marte se joacă o comedie care ar trebui să sfârşească. Cine este vinovatul ? Fiecare purtăm în noi vina războiului, sau pe fiecare din noi apasă fatalitatea destinelor omeneşti. Viaţa %9 I PĂRERI ȘI FAPTE Datoria de om• datoria de ostaş Eroul ancedotei ce urmează este contele Tolstoi, iar epoca de cînd datează Intîmplarea este aceea de pe vremea cînd marele scriitor rus se afla în serviciul activ al f armatei. Era în timp de campanie. Trupa In căre i se afla Tolstoi, bivuaease în localitatea Boro- |wit. A doua zi, după ce trupa se aşezase şi | se sfla in repaos, Tolstoi făcu o preumblare , prin trrguşor ajunglnd plnă la barieră, care i închidea oraşul printr’o poartă mare, după tipicul acelora cari se află şi aslftzi la rabatcile ţinuturilor ruseşti. In dreptul porţii Tolstoi zări tui cerşetor care cerea de pomană. In momentul cînd marele romancier se apropia de cerşetor se repezi la acesta din urmi o santinelă care se răsti eilt de furios încît b&trinul cerşe- tor o şterse repede din dreptul porţii. Sentinela se înfuriase fiindcă cerșetorul. Împotriva ordinului dat de comandantul seu, stfitea Hagi poarta barierei, unde era oprit să steie și să cerşi asert. Deși bătrânul cerşetor o șterse repede de cum zări pe soldat, acesta juca suduia in gura mare, ceia ce determină pe Tolstoi sa ii se adreseze astfel : — Camarade, ştii să ceteşti ?. — Fireşte că ştiu, respunse soldata. — Ai cetit Evanghelia . — Cum nu! — Şi n’ai văzut că acele zice .Şi cel care satură pe cel flămind......8 ? Şi Tolatoi cită soldatului tot paragraful acesta din cartea sflntă. Soldatul îl ascultă cu atenţiune şi se gtndia In momentul acela dacă ffică adu-şi datoria de a fi alungat pe cerşetor, n’a făcut eum-va vre-o nedreptate. Deodată orbii ii se luminară par’că nai mult și el ripostă astfel marelui nee-evanghelist din IasnalaPoleana: — Dar d-ta ai cetit regulamentul soldatului tu timp de campanie ? — Nu 1 — Atuncea an vorbi, respunse soldatul râdictnd capul și depfirtîndu-se eu semeție. Tolstoi *vn *»lfdl prilejul s* facă reflaţii filosofice cu privire la deosebirea de datorii între em şi soldat Araid e luptă. Cine vrea să trăească, trebue — la mvoe — *il se războiască. MEMENTO -Note în jurul războiului european- IAŞUL ŞI RĂZBOIUL.—Desigur ei nu poate trece neobservat un gest făcut de câtre consilierii comunali ai Iaşului, care, intruniţi sub prezidenţia Primarului, şi după propunerea acestuia, au renunţat la diurnele ce li se cuvin pentru diferitele misiuni, având in vedere situaţia financiară din actualele împrejurări. Consilierii comunali al laşului au făcut un gest care vorbeşte da la sine. In ceiace priveşte propunerea făcută de primarul laşului,—nu trabuie să se uite că la izbucnirea războiului european cel Întâi laşul, — datorită actualului primar—a Înfiinţattimbrul concentraţilor“ şi că In parlament, tot primarul laşului, care este alesul acestui oraş, a fost, acela care a propus înfiinţarea actualului „timbru de ajutor“ pentru eventualii concentraţi sau mobilizaţi. Iată astfel câ laşul, prin persoana ce o are In fruntea comunei, a contribuit şi la asigurarea tuturor acelora cari urmează sâ’şi facă datoria cătră patrie. DIPLOMAŢIE ANONIMA. — Din ziar din Capitală a adus o nouă ştire de senzaţie, de ordin diplomatic: o propunere telegrafică făcută nouă de cătră ministerul afacerilor streine al unui stat vecin, pentru grabnica noastră cooperare militară. De cât telegrama aceasta semnată In Intregime de cătrâ ministrul de externe nu mai este lansată direct de ziarul bucureştean căci acest ziar a avut prudenţa s’o înregistreze după un manifest anonim, ce ar fi fost împrăştiat la București. Ziarele nu dezmint această știre diplomatică, fiindcă ziarul care a lansat o este dirijat de dl Miile... # Informaţii ■ Ziarul „Acţiunea“ relevând un numărul de astăzi informaţiunea citi de noi cu privire le aplicarea timbrului de ajutor pe registrele comerciale, afirmă că nu a înţeles destul de lămurit această informaţiune. Relevarea noastră are ca bază lămuririle indicate de „Monitorul Oficial d In această privinţă, lămurire destul de explicativă, intru cât se ştie ce insamnă, după lege, registrul comercial. ■ Ministerul instrucţiei publice a hotărât ca în anul acesta conferinţele şcolare să se ţie între 1—10 Martie. In vederea ţinerii conferinţelor şcolare anuale, consiliul de inspectori se va întruni în cursul săptămânei viitoare, când va alcătui programul chestiunilor ce urmează a fi aduse în discuţie. 8 Se va pune sub tipar şi va apare în curând a doua ediţie din interesantele «Aspecte din civilizaţia engleză» ale d-lui I. Botez. ■ Direcţia viticolă din ministerul agriculturei şi domeniilor, a dat un comunicat către societăţile viticole şi către viticultori, prin care le aduce la cunoştinţă, că în anul acesta din cauza greutăţilor de import şi export, nu le va mai putea pune la dispoziţie viţă portaltoi sau viţe americane. ■ In astă-seară la ora 8 jumi, dl. profesor dr. C. Parhon îşi va desvolta conferinţa la societatea medico-farmaceutică, tratând despre „Teorapia biologică". ■ Membrii camerei de comerţ din Iaşi vor ţine Vineri şedinţă generală, la ordinea zilei fiind mai multe chestiuni. o Prima plasă cu care va începe revizuirea scutiţilor şi areformaţilor la 17 Ianuarie, este plasa Turia. o Astăzi încep recrutările pentru tinerii Înscrişi la dispărţirea V-a. o Mâine Joi se vor deschide Corpurile Legiuitoare. 8 M. S. Regele a semnat decretul prin care dl. veterinar locotenent de rezervă Vasile Todirașcu de la comandamentul corpului 4, a fost reformat cu pierderea gradului. . . In jurul crimei din str. Arcu — Un frate al asasinului, nu e str&in de crimă — S’a publicat la timp că în hainele victimei Sofia Dulbergher, s’a găsit o cartft de vizită ; această cartă nu era a asasinului, ci a unui frate al său Titus Koch, în vrâstă de 16 ani. S’a constatat că multe cărţi de acestea, le distribuise pe la diferiţi indivizi fără căpătâi, susţinuţi de ai prostituatelor şi certaţi cu justiţia, cari puteau fi autori ai asasinatului; aşa că nu această cartă de vizită a dus la firul descoperirei autorilor. S’a găsit însă tot In hainele victimei, un buton de argint pentru feţe de pernă şi o oglindă de buzunar cu o marcă din Bucureşti. S-a stabilit că butonul pe care era gravat o monogramă, era furat, împreună cu alte bucăţi, de fratele asasinului, de la o D-nă din acest oraş, la care el lucrase, iar oglinda aparţinea surorei asasinului. Aceste indicii au dus la descoperirea autorului, şi nu carta de ▼isită. Faptul că asasinul deşi arestat In primul loc, a fost pus In libertate, se datoreşte unui martor care a declarat cu insistenţă şi preciziune, că văzuse pe victimă a doua zi după ce a fost asasinnatft, In uşa casei ei, stabilindu-se că In dimineaţa acelei zile, asasinul dormise acasă, după ce fusese la bal mascat. Această declaraţiune, a derutat In primul loc cercetările. Faptul că In timpul cănd asasinul a comis crima, a lăsat uşele de din dos deschise, mai cu seamă că el putea foarte uşor să ceară victimei să ie încuie, pentru a nu fi surprinși, a făcut ca siguranța să bănuiască că trebue să fi fost un complice care să păzească In curte la intrarea de din dos.—Continuăndu-se cercetările In această direcțiune, s’a stabilit că prostituata Ang*la Bare locuia sub apartamentul victimei, a văzut la două rânduri pe fratele asasinului sus numit, trimblându-se morţi casei şi chiar prin curte lângă un copac ce est acolo. Ş1 nneputând justifica contrarul a fost arestat şi trimis d-lui Jude Instructor cab. I, care instrueşte afacerea. ■ Trecătorii au putut observa aseară un fenomen ceresc• luna, care apăruse pe la orele opt, era tncunjuratâ de un cerc luminos la o distanță însemnată, cercul fiind de o lăţime de un decimetru la vedere. Trecătorii cari priviau la grupuri acest fenomen, n’au lipsit de comentarii In legătură cu... războiul european. ■ In seara zilei de 31 Ianuarie va avea loc mult aşteptatul Bal Costumat- Mascat al Societăţei de Gimnastică. — Costume pentru Balul-Mascat-Costumat din ziua de 31 Ianuarie dat de către Societatea de Gimnastici se pot procura de la Teatrul Naţional sau de la Societate. —A sosit o prea frumoasă colecţie de măşti. 8 Sala Sidoli.—Un splendid film rulează in astă-seară la Sidoli: , Lacrimile Ertărei* cu cei mai mari artişti francezi In rolurile principale, între cari d-ra Robimé, cea mai frumoasă artistă a Franţiei şi artiştii Alexandre şi Sigooret. Noul program dela Sidoli mai cuprinde Intre altele: Escursiuni pitoreşti In Anglia.—Comedii splendide, etc. etc. Mâne Joi 15 Ianuarie, reprezentaţie de beneficiu pentru fondul râdicărei unui monument In amintirea ostaşilor căzuţi la războiul dela 1877—78 şi în campania din 1913. ■ Bibliografiii: A apărut în editură „Bibliotecei pentru toţi® următoarele volume : —Despre existenţa lui D-zeu* de Pr. Nedelea Georgescu (No. 914—916). — „Ce trebue să cetim* de V. Anestin No. 921. — *Povestea lui Prometheus* de Goethe, tradusă de B. Constantinescu, No. 922. ■ Opera RomttaA care obţine i snecese la Bucureşt.1, va da In primele alte din Februarie trei reprezentaţii. Eiocaţiunea la librăria Ilieseu. 8 Inscrierile pentru examenul doctoratului II la facultatea de medicină se face până la 15 Ianuarie. Examenele de doctorat din sesiunea Ianuarie Începând în ziua de 20. ■ Individul Alexe Ivanof din Iaşi, a fost arestat fiind autorul furtului de la via d-lai Bejan dia Galat«. ■ Următorii învăţători din judeţul Iaşi sunt chemaţi a da examen de definitivat pe ziua de 1 Martie 1915 : Aneta Popoviei-Galata, Const. Fumul- Probota, Maria Corlat-Hiceni, Elisabeta Banulescu-Chişcăreni, Neculai Munteanu- Sculeni, I. Bogdan-Cârpaţi, Sabina Veveriţă-Popeşti, C. Suceveanu - Româneşti, Ioan Popescu-Golăeşti, Natalia Fedeleş- Cotnar, M. Harnagiu-Rediul Tatar, Margareta Zosin-Slobozia. ■ Inspectoratul şcolar din Iaşi a aprobat următoarele concedii : Dor D. Voinea învăţător la Birnora, 15 zile ; C. Popescu Învăţător Tomeşti, 15 zile şi A. Niţă învăţător Voroveşti, 15 zile, toţi fiind concentraţi ca sublocotenenţi în rezervă. ■ Ministerul Instrucţiei pune la vedere Revizoratului şcolar din Iaşi, ea si observe cu ocazia inspecţiilor la judeţ, starea igienică a localurilor. ■ In cursul acestei stagiuni, unul din cunoscuţii artişti ai teatrului nostru, d-l Radu Demetrescu, va apare la rolul mPapa Lilonard*. Cunoscute fiind calităţile acestui artist dramatic, pe care ieşenii 11 admiră, puter spune că d. Radu Dexetreanu nu incearcă nici o aventură in acest rol, aşa cum se aventurează... eroii din „Soartaa Civilă“... ■ Membrii Consiliului Comunal se vor Întruni astăzi la ora 4 p. m. sub preşidenţia d-lui Mărzescu primarul oraşului, la ordinea zilei fiind mai multe chestiuni edilitare. Tineri 16 Ianuarie ora 9 seara va avea loc o reprezentaţie cinematografică dată de Central Studenţesc-Iaşi în salaBidoli* pentru ajutorarea Bucovinenitor refugiaţi la noi. Onor public e rugat că ia parte. Grațiarea lui Frangukis Atena —Marele Vieir a comunicat in mod oficial Ministerului Greciei că Frangukie, cartier maestrul marei grece care fusese zsindit la moarte a fost grațiat. Problema cerealelor în Germania Berlin.—O înştiinţarea ministerului de stat prusian, observă cu privire la confiscarea cerealelor, că măsurile luate pănă în prezent n’a fost îndestulătoare spre a asigura consumaţiunea economică a rezervelor cerealelor existente şi a Impediei folosirea lor ca hrană pentru vite. De măsuri rămăneau de luat: ori ordinea lor extraordinară a preţurilor cerealelor, care ar fi scumpit mult păcea pentru poporul german, ori confiscarea tutulor reservelor de cereale şi Împărţirea lor între comune proporţional cu cifra populaţiunii. Guvernul a ales acest al doilea mijloc, prin urmare avem siguranţa că planul inamicului nostru de a flămânzi pe germani a dat greş, alimentaţiunea cu pâns este asigurată astfel pănă la noua recoltă. Vom fi neinvinşi şi în luptă este şi viaţa economică. Noi cari am ramas acasă voimm şi trupele noastre din afară să ne ţinem pănă la capăt victorioşi în marea luptă pentru existenţa şi onoarea imperiului. Ruşii vor sa continue răsboiul Moscova.—Ziarele germane respîndesc o ştire a ziarului Russkoje Slovo* după care ar fi insistînd si se închee cu Germania o pace în mod separat de aliaţii noştri. Redacţiunea lui «Russkoje Slovo» declară că şi ziarul «Russkoje Slovo» ca şi întreaga presă rusă, ca şi întreaga opiniune publică rusă şi ca întreg poporul rus, stârneşte ei bătălia sft continue pănă la capăt pănă la nimicirea complectă a militarismului german şi la stabilirea în Europa a domniei şi dreptăţii.