Mişcarea, ianuarie 1915 (Anul 7, nr. 1-23)

1915-01-15 / nr. 10

/ ANUL VII. No. 10 A E O V A MB »TE In tari pe un an . . . 2* Iei In străinătate pe un an . 49 „ Centru preoţi şi Invăţatod ru­tai! sa face o reducere de 5•'/» Ben­ăeţia $1 Administraţi* IAŞI, PIAŢA UNIREI, N«. S. In ta alai dabalai Naţtaial-Llberal Un număr 5 BANI JOUI 15 IANUARIE 1915 MIŞCAREA ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CODITIA#! TELEFON No. 121 AnnnelurI comercial« Linia pe pagina II . . 1 leu Linia pe pagina ni . . 50 b. Linia pe pagina IY . . 40 b. SUB MNFECȚIUNEA UNUI COMITE1 iandtati de elabal național-Ilbunal Utt număr 5 BANI r PENTRU PACE Pentru a doua oară de la ur­carea sa pe scaunul pontifical, Papa Benedict al XV a făcut interven­ţie pe lingă popoarele In luptă, în numele umanităţei fi a creştinismu­lui, să se inchee pace.­ Pentru a doua oară Insă cuvlij­­tul representantului lui Dumnezeu pe pâmtnt a răsunat In deşert. Sfatul blind şi Împăciuitor­ul şefului bisericei de apus, n’a pu­tut străbate prin sgomotul infernal al gurilor de tun şi marele Ponti­­sifl­e a ramas foarte amărlt că in­tervenţiile sale n’au fost decit în­registrate de agenţiile telegrafice. Revolta insuccesului celor două intervenţii nu şi-a putut’o ascunde fi cu ocasiunea închiderei consisto­­rului cardinalilor, a pronunţat un discurs caracteristic, In care a de­clarat câ răsboiul este departe de a lua sflrşit fi că ororile de până ani, nu sunt de cit preludiul celor •• vor urma In viitor. Dar din această Împrejurare se desprinde un Invăţămlnt. Cuvîntul aceluia care odinioară punea în mişcare oştile din Întreaga Europă pentru a pune stavilă puhoiului nă­valnic al cotropitorilor, astăzi cump­­oa fi cuvîntul unui oarecare particular. Iată ce a mai rămas din pute­rea fascinatoare a cuvîntului papal. Astăzi interesele statelor euro­pene sunt altele de­cît acele ale creştinismului şi umanitarismului papal. Credinţa a fost lasată pe planul al doilea şi din străvechiul Vatican clopotele care sună de două ori pe zi, nu mai anunţă omenirei creştine orele de rugăciune, ci o­­rel© ciaci pe timpul de luptă se numără răniţii şi morţii incierărei din apus. Cuvîntul Papei nu mai străbate dincolo de zidurile Vaticanului, ori dacă reuşeşte să fie auzit şi aiurea, el sună atlt de fals că nimeni nu-l mai recunoaşte. Şi pe cînd Papa Benedict face intervenţii pentru pace in numele creştinismului şi al umanităţei, pe clnd predecesorii lui din alte vre­muri propovăduiau răsboiul în nu­mele crucei, populaţia musulmană proclamă răsboiul sfint Împotriva Franţei, alături de germani fii ai bisericei catolice. In faţa unei asemenea anomalii nu mai poţi crede de cit In pu­terea de vitalitate a popoarelor In luptă, crucea şi semiluna acoperin­­du-se cu aceiaşi ţarină, în fundul aceluiaşi mormînt. 7. A cui e vina? Deşi războiul era pregătit şi aş­teptat, ca inevitabil, pentru regu­­larea unor socoteli, care nu mai puteau fi amânate, deşi in faţa mi­litarismului german, apărea flota engleză—un militarism acvatic — armata franceză, cu stagiu de trei­­ ani, oastea ţarului din vasta im- a părăţie de Isford — totuşi astăzi când s'a produs dezastrul toţi se miră şi fiecare aruncă vina răz­boiului asupra inamicului. Presa franceză, in special, care are reputaţia de semănătoare de idei în lume, a susţinut şi susţine incă, că poporul german, cu con­ducătorii lui, setoşi de sânge nu mai puteau trăi fără să răsufle pe nări abur de luptă şi deci, din voluptate bestială, au tras sabia dine teacă. Astăzi Germania, peste care s’a aruncat haina de condamnat, se apără; iar duşmanii ei, — chiar Rusia, — sunt indignaţi de bar­baria teutonă şi persistă, — afir­mând că ei »ltoi nu se aşteptau la războiu, mei nu ştiu ce înseamnă războiul şi că, pe când aninase spada în cui şi din zale făcuse reţea de şters picioarele la uşă, dintr'odată au văzut la graniţa lor trupi inamice şi bubuituri de tun i-au deşteptat din somnul paş­nic in care adormise după Confe­rinţa de la Haga. Dar se înţelege uşor că aceste scuze şi învinuiri, chiar când sunt sincere, nu pot fi luate im serios; după scutul zeului Marte se joacă o comedie care ar trebui să sfâr­şească. Cine este vinovatul ? Fie­care purtăm în noi vina războiu­lui, sau pe fiecare din noi apasă fa­­talitatea destinelor omeneşti. Viaţa %9 I PĂRERI ȘI FAP­T­E Datoria de om­­• datoria de ostaş Eroul ancedotei ce urmează este contele Tolstoi, iar epoca de cînd datează Intîm­­plarea este aceea de pe vremea cînd mare­l­­e scriitor rus se afla în serviciul activ al f armatei. Era în timp de campanie. Trupa In căre i se afla Tolstoi, bivuaease în localitatea Boro- |­wit. A doua zi, după­ ce trupa se aşezase şi | se sfla in repaos, Tolstoi făcu o preumblare , prin trrguşor ajunglnd plnă la barieră, care i închidea oraşul printr’o poartă mare, după tipicul acelora cari se află şi aslftzi la ra­­batcile ţinuturilor ruseşti. In dreptul porţii Tolstoi zări tui cerşetor care cerea de pomană. In momentul cînd marele romancier se apropia de cerşetor se repezi la acesta din urmi o santinelă care­­ se răsti eilt de furios în­cît b&trinul cerşe-­ tor o şterse repede din dreptul porţii. Sentinela se înfuriase fiindcă cerșetorul. Împotriva ordinului dat de comandantul seu, stfitea Hagi poarta barierei, unde era oprit să steie și să cerşi asert. De­și bătrânul cer­şetor o șterse repede de cum zări pe sol­dat, acesta juca suduia in gura mare, ceia ce determină pe Tolstoi sa ii se adreseze astfel : — Camarade, ştii să ceteşti ?. — Fireşte că ştiu, respunse soldata­. — Ai cetit Evanghelia . — Cum nu! — Şi n’ai văzut că acele zice­­ .Şi cel care satură pe cel flămind......8 ? Şi Tolatoi cită soldatului tot paragraful acesta din cartea sflntă. Soldatul îl ascultă cu atenţiune şi se gtndia In momentul acela dacă ffică adu-şi datoria de a fi alungat pe cerşetor, n’a făcut eum-va vre-o nedreptate. Deodată orbii ii se luminară par’că nai mult și el ripostă astfel marelui nee-evanghelist din IasnalaPoleana: — Dar d-ta ai cetit regulamentul solda­tului tu timp de campanie ? — Nu 1 — Atuncea an vorbi, respunse soldatul­­ râdictnd capul și depfirtîndu-se eu sem­eție. Tolstoi *vn *»lfdl prilejul s* facă reflaţii filosofice cu privire la deosebirea de dato­rii între em­ şi soldat Araid e luptă. Cine vrea să trăească, trebue — la mvoe — *il se răz­boiască. MEMENTO -Note în jurul războiului european- IAŞUL ŞI RĂZBOIUL.—De­sigur e­i nu poate trece neobservat un gest fă­cut de câtre consilierii comunali ai Iaşului, care, intruniţi sub preziden­ţia Primarului, şi după propunerea a­cestuia, au renunţat la diurnele ce li se cuvin pentru diferitele misiuni, a­­vând in vedere situaţia financiară din actualele împrejurări. Consilierii comunali al laşului au fă­cut un gest care vorbeşte da la sine. In ceiace priveşte propunerea făcută de primarul laşului,—nu trabuie să se uite că la izbucnirea războiului euro­pean cel Întâi laşul, — datorită actua­lului primar—a Înfiinţat­­timbrul con­centraţilor“ şi că In parlament, tot primarul laşului, care este alesul aces­tui oraş, a fost, acela care a propus înfiinţarea actualului „timbru de aju­tor“ pentru eventualii concentraţi sau mobilizaţi. Iată astfel câ laşul, prin persoana ce o are In fruntea comunei, a con­tribuit şi la asigurarea tuturor acelora cari urmează sâ’şi facă datoria cătră patrie. DIPLOMAŢIE ANONIMA. — Din ziar din Capitală a adus o nouă ştire de senzaţie, de ordin diplomatic: o pro­punere telegrafică făcută nouă de că­tră ministerul afacerilor streine al u­­nui stat vecin, pentru grabnica noas­tră cooperare militară. De cât telegrama aceasta semnată In Intregime de cătrâ ministrul de ex­terne nu mai este lansată direct de ziarul bucureştean căci acest ziar a a­­vut prudenţa s’o înregistreze după un manifest anonim, ce ar fi fost împrăş­tiat la București. Ziarele nu dezmint această știre di­plomatică, fiind­că ziarul care a lan­sat o este dirijat de d­l Miile... # Informaţii ■ Ziarul „Acţiunea“ relevând un nu­mărul de astăzi infor­maţiunea citi de noi cu privire le­ aplicarea timbrului de ajutor pe registrele comerciale, afirmă că nu a înţeles destul de lămurit această informaţiune. Relevarea noastră are ca bază lămu­rir­ile indicate de „Monitorul Oficial d In această privinţă, lămurire destul de ex­plicativă, intru cât se ştie ce insamnă, după lege, registrul comercial. ■ Ministerul instrucţiei publice a ho­tărât ca în anul acesta conferinţele şco­lare să se ţie între 1—10 Martie. In vederea ţinerii conferinţelor şco­lare anuale, consiliul de inspectori se va întruni în cursul săptămânei viitoare, când va alcătui programul chestiunilor ce urmează a fi aduse în discuţie. 8 Se va pune sub tipar şi va apare în curând a doua ediţie din interesan­tele «Aspecte din civilizaţia engleză» ale d-lui I. Botez. ■ Direcţia viticolă din ministerul a­­griculturei şi domeniilor, a dat un comu­nicat către societăţile viticole şi către viticultori, prin care le aduce la cunoş­tinţă, că în anul acesta din cauza greu­tăţilor de import şi export, nu le va mai putea pune la dispoziţie viţă portaltoi sau viţe americane. ■ In astă-seară la ora 8 jumi, dl. pro­fesor dr. C. Parhon îşi va desvolta con­ferinţa la societatea m­edico-farmaceutică, tratând despre „Teorapia biologică". ■ Membrii camerei de comerţ din Iaşi vor ţine Vineri şedinţă generală, la ordinea zilei fiind mai multe chestiuni. o Prima plasă cu care va începe re­vizuirea scutiţilor şi areformaţilor la 17 Ianuarie, este plasa Turia. o Astăzi încep recrutările pentru ti­nerii Înscrişi la dispărţirea V-a. o Mâine Joi se vor deschide Corpu­rile Legiuitoare. 8 M. S. Regele a semnat decretul prin care dl. veterinar locotenent de rezervă Vasile Todirașcu de la comandamentul corpului 4, a fost reformat cu pierderea gradului. . . In jurul crimei din str. Arcu — Un frate al asasinului, nu e str&in de crimă — S’a publicat la timp că în hainele vic­timei Sofia Dulbergher, s’a găsit o cartft de vizită ; această cartă nu era a asasi­nului, ci a unui frate al său Titus Koch, în vrâstă de 16 ani. S’a constatat că multe cărţi de acestea, le distribuise pe la diferiţi indivizi fără căpătâi, susţinuţi de ai prostituatelor şi certaţi cu justiţia, cari puteau fi autori ai asasinatului; aşa că nu această cartă de vizită a dus la firul descoperirei autorilor. S’a găsit însă tot In hainele victimei, un buton de argint pentru feţe de pernă şi o oglindă de buzunar cu o marcă din Bucureşti. S-a stabilit că butonul pe care era gravat o monogramă, era furat, îm­preună cu alte bucăţi, de fratele asasi­nului, de la o D-nă din acest oraş, la care el lucrase, iar oglinda aparţinea su­­rorei asasinului. Aceste indicii au dus la descoperirea autorului, şi nu carta de ▼isită. Faptul că asasinul de­şi arestat In pri­mul loc, a fost pus In libertate, se da­­toreşte unui martor care a declarat cu insistenţă şi preciziune, că văzuse pe victimă a doua­ zi după ce a fost asasin­natft, In uşa casei ei, stabilindu-se că In dimineaţa acelei zile, asasinul dormise acasă, după ce fusese la bal­ mascat. A­­ceastă declaraţiune, a derutat In primul loc cercetările. Faptul că In timpul cănd asasinul a comis crima, a lăsat uşele de din dos deschise, mai cu seamă că el putea foarte uşor să ceară victimei să ie încuie, pen­tru a nu fi surprinși, a făcut ca sigu­ranța să bănuiască că trebue să fi fost un complice care să păzească In curte la intrarea de din dos.—Continuăndu-se cercetările In această direcțiune, s’a sta­bilit că prostituata Ang*la B­­a­­re lo­cuia sub apartamentul victimei, a văzut la două rânduri pe fratele asasinului sus numit, trimblându-se m­o­rţi casei şi chiar prin curte lângă un copac ce est acolo. Ş1 nneputând justifica contrarul a fost­­ arestat şi trimis d-lui Jude Instructor cab. I, care instrueşte afacerea. ■ Trecătorii au putut observa aseară un fenomen ceresc• luna, care apăruse pe la orele opt, era tncunjuratâ de un cerc luminos la o distanță însemnată, cercul fiind de o lăţime de un decime­tru la vedere. Trecătorii cari priviau la grupuri a­­cest fenomen, n’au lipsit de comentarii In legătură cu... războiul european. ■ In seara zilei de 31 Ianuarie va a­­vea loc mult aşteptatul Bal Costumat- Mascat al Societăţei de Gimnastică. — Costume pentru Balul-Mascat-Cos­­tumat din ziua de 31 Ianuarie dat de către Societatea de Gimnastici se pot procura de la Teatrul Naţional sau de la Societate. —A sosit o prea frumoasă co­­lecţie de măşti. 8 Sala Sidoli.—Un splendid film ru­lează in astă-seară la Sidoli: , Lacrimile Ertărei* cu cei mai mari artişti fran­cezi In rolurile principale, între cari d-ra Robimé, cea mai frumoasă artistă a Franţiei şi artiştii Alexandre şi Sigooret. Noul program dela Sidoli mai cuprin­de Intre altele: Escursiuni pitoreşti In Anglia.—Comedii splendide, etc. etc. Mâne Joi 15 Ianuarie, reprezentaţie de beneficiu pentru fondul râdicărei unui monument In amintirea ostaşilor căzuţi la războiul dela 1877—78 şi în campa­­nia din 1913. ■ Bibliografiii: A apărut în editură „Bibliotecei pentru toţi® următoarele vo­lume : —­­Despre existenţa lui D-zeu* de Pr. Nedelea Georgescu (No. 914—916). — „Ce trebue să cetim* de V. Anes­tin No. 921. — *Povestea lui Prometheus* de Goe­the, tradusă de B. Constantinescu, No. 922. ■ Opera RomttaA care obţine i snecese la Bucureşt.1, va da In primele alte din Februarie trei reprezentaţii. Eiocaţiunea la librăria Ilieseu. 8 Inscrierile pentru examenul docto­ratului II la facultatea de medicină se face până la 15 Ianuarie. Examenele de doctorat din sesiunea Ianuarie Înce­pând în ziua de 20­­. ■ Individul Alexe Ivanof din Iaşi, a fost arestat fiind autorul furtului de la­ ­ via d-lai Bejan dia Galat«. ■ Următorii învăţători din judeţul Iaşi sunt chemaţi a da examen de definitivat pe ziua de 1 Martie 1915 : Aneta Popoviei-Galata, Const. Fumul- Probota, Maria Corlat-Hi­ceni, Elisabeta Banulescu-Chişcăreni, Neculai Munteanu- Sculeni, I. Bogdan-Cârpaţi, Sabina Veve­­riţă-Popeşti, C. Suceveanu - Româneşti, Ioan Popescu-Golăeşti, Natalia Fedeleş- Cotnar, M. Harnagiu-Rediul Tatar, Mar­gareta Zosin-Slobozia. ■ Inspectoratul şcolar din Iaşi a a­­probat următoarele concedii : D­­or D. Voinea învăţător la Birnora, 15 zile ; C. Popescu Învăţător Tomeşti, 15 zile şi A. Niţă învăţător Voroveşti, 15 zile, toţi fiind concentraţi ca subloco­tenenţi în rezervă. ■ Ministerul Instrucţiei pune la ve­dere Revizoratului şcolar din Iaşi, ea si observe cu ocazia inspecţiilor la judeţ, starea igienică a localurilor. ■ In cursul acestei stagiuni, unul din cunoscuţii artişti ai teatrului nostru, d-l Radu Demetrescu, va apare la rolul mPapa Lilonard*. Cunoscute fiind calităţile acestui artist dramatic, pe care ieşenii 11 admiră, pu­ter­ spune că d. Radu Dexetreanu nu incearcă nici o aventură in acest rol, aşa cum se aventurează... eroii din „Soartaa Civilă“... ■ Membrii Consiliului Comunal se vor Întruni astăzi la ora 4 p. m. sub preşi­­denţia d-lui Mărzescu primarul oraşului, la ordinea zilei fiind mai multe chestiuni edilitare.­­ Tineri 16 Ianuarie ora 9 seara va avea loc o reprezentaţie cinematografică dată de Central Studenţesc-Iaşi în sala­­Bidoli* pentru ajutorarea Bucovineni­­tor refugiaţi la noi. Onor public e rugat că ia parte. Grațiarea lui Frangukis Atena —Marele Vieir a comuni­­cat in mod oficial Ministerului Greciei că Frangukie, cartier maes­­trul marei grece care fusese zsin­­dit la moarte a fost grațiat. Problema cerealelor în Germania Berlin.—O înştiinţarea ministerului de stat prusian, observă cu privire la con­­fiscarea cerealelor, că măsurile luate pănă în prezent n’a fost îndestulătoare spre a asigura consumaţiunea economică a re­zervelor cerealelor existente şi a Impe­­diei folosirea lor ca hrană pentru vite. D­e măsuri rămăneau de luat: ori or­­dinea lor extraordinară a preţurilor ce­realelor, care ar fi scumpit mult păcea pentru poporul german, ori confiscarea tutulor reservelor de cereale şi Împărţi­rea lor între comune proporţional cu cifra populaţiunii. Guvernul a ales acest al doilea mijloc, prin urmare avem sigu­ranţa că planul inamicului nostru de a flămânzi pe germani a dat greş, alimen­­taţiunea cu pâns este asigurată astfel pănă la noua recoltă. Vom fi neinvinşi şi în luptă este şi viaţa economică. Noi cari am ramas acasă voim­m şi trupele noastre din afară să ne ţinem pănă la capăt victorioşi în marea luptă pentru existenţa şi onoarea imperiului. Ruşii vor sa continue răsboiul Moscova.—Ziarele germane res­­pîndesc o ştire a ziarulu­i Russkoje Slovo* după care ar fi insistînd si se închee cu Germania o pace în mod separat de aliaţii noştri. Redac­­ţiunea lui «Russkoje Slovo» declară că şi ziarul «Russkoje Slovo» ca şi întreaga presă rusă, ca şi întreaga opiniune publică rusă şi ca întreg poporul rus, stârneşte ei bătălia sft continue pănă la capăt pănă la ni­micirea complectă a militarismului german şi la stabilirea în Europa a domniei şi dreptăţii.

Next