Mişcarea, ianuarie 1915 (Anul 7, nr. 1-23)
1915-01-28 / nr. 20
ANUL VIL A i .O W A K 3» T K ir ţară pe un an 2® !ei In străinătate pe un an . 40 . •fitru preoţi şi învăţător! rutai! sa fac« o reducer« de ÎS®0/.(Cedacţia tl Admini*«v*ttM IAŞI, PIAŢA ONISEI. Ne. fi. la 1«« anul cisfeslal National-Liberal Un număr 5 BANI 20 MERCURI 88 IANUARIE 1915 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TMJ5F0N Lini« pe pagina II Linia pe pagina II! "jr»w ti** paglin») '1 Htm AflpCTIIlNEA UNUI feltlTR • HSlilMi^jc «i•• P. •''?î"‘ congmuiniar »« BlNI Ho. 121 4 î%»k Simbolul năzuinţelor noastre Patrioţii noştri grăbiţi şi iraţionali, in acelaşi cor cu patrioţii... interesaţi, ventilând problema naţională sub toate formele, au uzat de toate mijloacele permise şi nepermise pentru a crea un curent personal, departe de a avea la baza realitatea faptelor in raport cu souaţiunea internaţională. Aceşti «patrioţi» au mers până acolo l» cât au ajuns să falsifice unele evenimente, presentăndu-le altfel in ochii opiniei publice pe care am încercat s’o mistifice. Ei au mers şi mai departe, atacând cu toată vehemenţa pe fruntaşii ţârei noastre pe care i-au acuzat de trădare naţională, pentru simplul motiv că aveau alte păreri in ceia ce priveşte politica externă, a ţârei. N'au fost cruţaţi de aceste atacuri cei mai mari oatiei politic ai ţârei, miniştrii, şi chiar Regele Carol. Ne vom aminti cu groasă şi cu adâncă durere de atitudinea ce a avut-o această presă românească faţă de primul Rege al României la izbucnirea conflagrafiunei europene. Această presă, lipsită de sentimentul firesc al remuşcarii, după cum e lipsită de adevăratul sentiment naţional, pune din nou indiseuţiune chestiunea Coroanei în legătură cu luptele noastre poliţiei. In această privinţă confratele nostru «Viitorul» după ce aminteşte, cu ducere, cei ce s’au scris despre primul Regt la isbucnirea războiului european, face următoarea încheiere: Cu aceeaşi dragoste, prin urmare, şi cu aceeaşi neclintită încredere, poporul încunjură astăzi pe noul său Rege. Trăind de foarte tinăr, pe pămîntul României, crescut la şcoala da,toriei şi a sacrificiului, Regele Fer-dinand pune în serviciul Statului toată puterea Sa de muncă şi de-1 votamentul cald isvorît dintrun patriotism luminat şi prevăzător. Tocmai trăinicia acestor strânse legături dintre ţară şi tron, chezdşueşte, pentru viitor, zile de linişte şi de propăşire. Coroana, reprezintă in vremurile tulburi de astăzi, mai mult decât întotdeauna năzuinţele nn spre un viitor mai bun al neamului nostru şi orice ştirbire adusă autorităţei şi strălucirii Ei, ar ştirbi din insăşi puterea de realizare a speranţelor noastre. Lăsând, prin urmare, Coroana, cu totul în afară de discuţiunile şi de luptele noastre politice, ne vom servi ţara, ale cărei interese — la mijlocul evenimentelor grave de astăzi—ne obligă pe toţi la o dreaptă înţelegere a marilor noastre îndatoriri. —«e 05- t?*"--- Suntem pa cale să nedreptăţim încă pe Unul, care cu gând bun vine In ajutorul nostru I n vremurile cele mal groaznice pe care ie-am trăit. «Adevărul» trage spada, şi «Adevărul» este In stare să aţâţe patimi e populare. «Adevărul» dă avertismente Regelui, şi-l bârfeşte, şi-l ameninţă.. Astăzi, ca niciodată, avem nevoe de unire internă. Regele trebue să fie visternicul idealurilor noastre. Să avem încredere un El, şi cu religioasă supunere şi ascultăm cuvintele Lui. Regele Ferdinand merge pe cărarea deschisă da Carol Cel înţelept, şi noi Ii vom urma, ca pe un simbol de ordine, prin anarhia de planuri și de patimi făr fi sens. Un nou interview al d-lui P. P. Carp Coalecvent punctului său de vedere expus în Consiliul de Coroană, in ceia ce priveşte atitudinea României faţă de confictul european, d. P. P. Carp fără să fie taxat detrădător de neam“ îşi propagă aceste păreri prin ziarele streine sub formă de interviewuri. După ce Intr’un interview reprodus în „Az Est" d. Carp vorbeşte de Însemnătatea intereselor României cu privire la Delta Dunărei şi la libertatea Dardanelelor, Intr’un alt interview publicat in „Peater Lloyd“ se ocupă de situaţia internă a României. Fără îndoială că în împrejurările prin care trecem şi de a căror desfăşurare depinde şi satisfacţiunea marilor noastre interese, polemici de natura celor făcute de d. P. P. Carp sunt nu numai inoportune, dar chiar periculoase. Vorbind de curentul ce era desemnat în opinia publică, d. Carp epune că „această mişcare a opiniei publice e numai o bălăcire la suprafaţă şi nu pătrunde în adineime“. Temperamentul poporului român are într’unsul ceva din caracteristica tecului de paie, care ae aprinde lesne, dar eare ae atinge tot atât de curând. Acesta e caşul şi cu curentul momentan al unei părţi a opiniei publice contra Austriei şi Germaniei, care de altfel a fost creat şi e întreţinut în mod artificial. Acesta aue însă un motiv de a privi situaţia cu pesimism. In marea majoritate a poporului român nu există nici o animozitate faţă de Germania şi Austro- Ungaria. Din potrivă, clasa comercianţilor şi cercurile economice din România sunt în cea mai mare parte filogermane şi convinse de necesitatea de a întreţine cele mai bune legături cu puterile centrale. Şi careurile militare, exceptând poate câţiva ofiţeri mai bătrâni eşiţi din şcoala franceză, nu niei de cum antigermani, ei plini de un profund respect pentru armata germană în care şi-au făcut educaţia mulţi ofiţeri români. Corespondentul ziarului strein pomenind numele d lui Take Ionescu, d. Carp a răspuns : „Take leneseu e o personalitate căreia îi place să se prezinte în stilul re- s «lamei americane a lui Barnum. E ex- jelus ca Take Ionascu să fie „omul vii-' torului d in România. Partidul său, cel conservator-democrat, s’a desfăcut cu totul, şi făcând abstracţie de câţiva politiciani cari mai sunt cu dânsul şi de mănunchiul de oameni tineri cari bat toba reclamei pentru dânsul, Take Ionescu n'are partizani în ţară. Mai cu seamă că Take Ionescu numai bărbat de stat consecvent nu este. El e tipul nestatorniciei politice. Pentru moment el a pus toată miza pe cartea triplei înţelegeri. In clipa insă când îşi va da seama că şansele de câştig nu sunt de partea triplei înţelegeri nu va ezita un singur moment de a-şi schimba atitudinea şi atunci partizanii lui vor striga cu toată forţa plămânilor lor : „spre Kiev !* Am relevat acest nou interview al d-lui P. P. Carp cu titlul de document şi cu o sinceră părere de rău constatăm că polemicele dintre fruntaşii vieţii noastre politice sunt dăunătoare în împrejurările prin care trecem. .. REGELE Noul Rege a avut râgaz prea mult; ziarele de scandal L-au respectat până acum, ca nou uns. Dar trebuia să s® afîrşească atitudinea lor reverenţioasâ faţă de înaltul nostru cârmuitor. Ar fi însemnat că există In ţara asta ceva vrednic de stimă Şi „Adevărul* nu putea îngădui crearea unei atari erezii. Regele mort doarme In sicriu, încărcat da flori şi de bîrfeli;şl pusese munca Iul ordonată, mintea limpede şi sufletul fără prihană, In slujba neamului nostru nenorocit şl desmăţat. A adus de pe malurile Rinului disciplină sufletească Intr’o ţară anarhică; a adus spiritul de rînduială pentru aşezarea unui stat. Şi, pristav şi inginer totodată, a făcut planuri şi a urmărit cu grijă executarea lor. Totuşi a fost hulit, şi in ultimile zile ale vieţii Sale rodnice se pune la îndoială patriotismul lui Regele Carol murind, a dat prilej să izbucnească din popor, din poporul adevărat, o dragoste ca de icoană: poporul işi iubise regele, Ii respectase şi gemea lângă groapa lui. Freamătul de durere al ţârii nu ia trezit pe toţi. Invăţămint pentru viitor nu s’a scos din păcatele trecute. I d-nei A“ „Omul prevăzător* „Domnul care s’a laset de iuina* „Domnul cars ride* s. m. a. ,ăi.ii-j PĂRERI ŞI FAPTE * Literatură umoristică Vorbind de literatura umoristică, evident ei trebuie să punem pe doctorul Ureche printre cei dintâi scriitori umorişti pentnii avem. Cele două volume „GAveeiu“ şi „Vertici Uscate*—deşi un parte conţin articole cu caracter polemic cari nu mai au pecetea actualităţii,—sunt totuşi scrise tntr’o formă care delectează pe cetitori! de ast&ai, In aceiaşi măsuri in care a amuzat pe cetitorul de odinioară. Ambele volume sunt alcătuite f» aşa fel ! tn cit au presărate intrecapitole anele cuvinte de spirit şi calambururi cari nu mai aparţin unei anumite epoci. Aşa sunt bunăoară „Culmile“ doctorului, sau „Etimologicul* din care vom spicui unele la cele ce urmează. 1 lau de pildă o pagină dicţionar*, din seria „micului etimologic“ : Amor—vezi huli contagioase. Icre—cu cit mai dulci, cu atlt mai «arate. 1 Clistir—argument a posteriori. . Femeie pierdută—cu cit e mai pierdută leu attt se găseşte mai uşor. 1 Femeie însărcinată—adevărată filantroapă. ■ Lauri—poeţii Incep prin a-i purta pe cap . plnă ce ssrfteia ii împinge, vai, si-i mănânce. . Dantist—mai beţiv ca toţi beţivii.—?—Be- I ţivul trage la măsea, dantistul trage la Î ! măsele. Panglică—unii o poartă la butonieră, alţii , mai modeşti In ptutece. f Vezîcâtoăre—epigramă medicali, jj Z,str#—benzină morală. I lată acum şi cîteva din „culmii#* daeto- I rului Ursi he. — Culmea slabiciunii—■ să nu poţi ridica.... . un toast. A zgheeniei—*1 iei un vomitiv şi *â l ■ pistrei). A ruşinii pentru un stat maritim—*ă ■■ I se gâsiască la toată ţara un cap mai inaamnat. I A desfrâului—sa vialesi un secret. I A pudicitaţii—a*-ţi fie ruşine de a îmbrstoşi.... o carieră şi să roşeşti d# nişte I vorbe..., goale. I Culmea moralităţii—să condamni o eoa- I strueţe pentru că e.... viţioasă şi nişte ml* f sete pentru că s unt.... stricate. 3 Culmea surprinderei pentru o femeie la- I sărcinat*—sa rada ea det naştere la o.... I cotroversi. I A dibăciei pentr’o doică—să hrăniască o... speranţâ. A zelului pentr'o spălătoreasă—si’şi «alee... pe inimă. I Culmea inmnăciosului—să mluânce o... ocară şi să rumege... o râsbunare. I A unei bune gogpodine—să cîrpiască o... pamă. A «parţialităţii—să refuzi o scrisoare pentru câ e... recomandat*. Foarte reuşite sunt alte bucăţi spirituale ale d-rului Ureche, cum sunt de pildă „Decotistul d nei Elena“ „Barbatul frumoasei “ Examenul de capacitate al absolvenţilor şcoalelor normale de învăţători se va fine la 1 Martie a. c. Prim colegium ei vor prepara mas- telurile* lui Altmandri. ■ Comitetul soetăţei „ Colonia şeo- I Iară Spiru C. Haret“ din laţi, aduce | viile sale mulţumiri d-nelor şi d-lor ar- | tişti ai teatrului naţional din localitate, | cati au binevoit si dea concursul d-lor cu totul deninteremi jucând In seara de aS a.c.l. drăguţele comedii: tMănufatul şi « Ştrengarul din Paris». Comitetul mai aduce călduroase mul- (umiri iutror persoanelor de bine, cari au contribuit prin stăruinţa pană in plasarea biletelor, precum şi prin obolul lor, la reuşita morala şi materială a acestei reprezentaţii de binefacere. Poetul Octavian Goga va ţine la Iaşi, ziua de 2 Februarie a. c. o con- ferinţă In Sala Teatrului Naţional. Conferinţa se ţine sub patronajul „ So- cietăţe» Ortodoxe“ secţia Iaşi. Dintr’o statistică întocmită de Ministerul Justiţiei se constată următoarele: Pruncucideri : IO tn anul 1000, fifi I* 1910 şi 4fl llll. Avorturi: iQ in 1000, 17 tu iOi$şi, 17 tn 19/1. I Atentate la bunele moravuri : i57â Im !xOOO, 1600 in 1010 şi H10 In 1»ii. Divoreuri : 01 iO in iOOO, 6209 in 19x0 şi 72xx I« x9xx. ■ Societatea ,Crucea Roşie* Secţiu- ! nea laşi, are intenţiunea a angaja personalul inferior spitalicoee ca: infirmieri, infirmiere, bucătari, bucătărese. Doritorii şi doritoarele de a ocupa aceste posturi teorii prezenta In fiecare I •i la serv. sanitar al oraşului (str. Lasicar Catargiz), intre orele 0—11 dimineaţa, unde pot lua toate informaţiu- Hele şi face chiar şi angajamente. 1 . Agenţia teatrală „Iliescu* anunţă persoanele cari au reţinut bilet* pentru reprezentaţiile Operei Române să ridice ie indata locurile oprite; altfel—faţă de numărul mare al cererilor—biletele m#ridicate vor fi plasate. ) ■ In editura librăriei „Sfat ea* a apărut o nouă editură a volumului de ver‘ «uri „Clipe* de d-na Ana Carla Chernbach. La Iaşi volumul se află deposit«! la „Librăria Românească", Ionescu, din etr. Lăpuşneanu. * D-nii A. Veleiu, Tisescu și I. Grotei au fost aleşi membri In comisiunea de control la „Prima societate fie economie . a Urbei Iaşi*. ■ Rcmecetenarul ginanaalului I „Alexandru «el Ban*. — Ia euraul . lunei Februarie va avea loc la gimnaaiul I „Alexandru eel Bun* o serbare comemorativă cu prilejul implinirei a 10 de ani I de la înfiinţarea aceatei şcoli. I Intr’o convorbire avută cu unul din vechii profesori ai aceatei şcoli, am a- 5 flat unele amănunte interesante cu privire la acest gimnaziu, pe eare le comu-I nicăm cetitorilor noştri. Gimnaziul „Alexandra cel lung a luat fiinţă acum 10 de ani, având ea primul direstor pe dl Alexandru Brindia, fostul director al liceului „Naţional* şi acum pensionar. Şcoala la înfiinţarea ei a funcţionat în casele din curtea bisericei Sf. Sava, de unde s’a strămutat apoi în strada Palatului. Al douilea director al gimnaziului „Alexandru* a fost dl G Roiu, fost magistrat, actualmente avocat. La direcţia şcoalei au urmat apoi foştii profesori Gh. Rseeviţă şi Gh. Bou, decedaţi. Cea mai mare parte din profesorii acestui gimnaziu, au fost şi profesorii liceului „Naţional“. Cu prilejul serbărei ce va avea loc In cursul lunei următoare se va face un istoric amănunţit al acestei şcoli, care a avut un rol însemnat în mişcarea cultarală a Iaşului. Bulvrs Iti Rubliik. — O circulară a Ministerului de Interne dispune ca intrarea în ţară a călătorilor şi provenienţelor din Rusciuk Bulgaria, localitate contaminată de holeră, cu începere de la 32 ianuarie 1915, se va face numai prin porturile Galaţi, Calaraşi, Giurgiu, T.Măgurele, Calafat şi Corabia. Toate celelalte porturi şi puncte de trecere în România rămân închise. Călătorii ce vor intra în ţară vor fi supuşi la domiciliul lor la o supraveghere medicală. O Cela mal nificate seri da teatru vor fi cele trei representaţii ce le anunţ şi Opera Română din Bucureşti pentru serile de 2, 3 şi 4 Februarie cu Toaca, Rigotetto, Pagliacci şi Cavai Ierta Rusticană. I Biletele la librăria Iaescu, ■ Aflăm că Duminică 15 Ianuarie a’a celebrat la Fălticeni căsătoria D nei Mice Străjescu cu S-l Inginer G. Hazu. y Femeia V-ta Irimeneu din str. Nicediaa No. 48 trăind in concubinaj cu bulgarul Toma Mihailov care in tovărăşia grecului Cocia Dumitru ţinea o magherniţă in piaţa Halei unde expuneau o focă, a încredinţat celui dintâi o fetiţă a ei intriga In vrâstă de lfi ant, Eleonora, cu care indivizii de mai sus au dispărut din localitate. Fiind puşi In urmărire de brigada de siguranţă focală au fost prinşi fi arestaţi, fâ'ăndu-sâ cercetări a’a stabilit că individul Drocia a sedus copila, după cari ambii au trafiato prin oraşele pe unde au umblat cu ea. Inaintaţi parchetului şi repartizaţi cab. III de instrucţie şi d-l Jude de Instrucţie respectiv, ei au fost depuşi In penetenciar pe individ. ■ Faţă de marele număr de cereri de bilete pentru Concertele marelui virtuos O. Enescu, agenţia „Thalia“ voa fi persoanele care au reţinut bilete sa le ridice cât mai neîntârziat, spre a nu fi vindute. In Lista Nr. 10 a persoanelor care au răspuns la apelul D-nei Lucia D. Greceanu. I Elevile şcoalei primare de fete Podul Lung „Nicolina“ prin d-na directoară Boitez 11 pâr. mănicuţe şi 4 păr. obiele, Lucia C. Krupenschi 6 «şarpe tricotate I 10 păr. obiele, Elevele şcoalei „Elena Bârzeanu 177 păr. ob., Familia Amira 4 banii şi 9 păr. ob., Personalul Oile. Central telegrafic Iaşi 100 păr. ob., A- 1maria Levenehuţ proprietara Hotel Englez 9 păr. ob., Virginia Cristodulo 10 pâr. mintane, 1 benzi de lână şi 5 pâr. r obiele, O anonimă e bandă de lână, Maria căpitan D. Sturdza 36 păr. ob., Natalia Câpăţină 6 pâr. ob., Ecaterina Dimitriu din Erbiceni, din partea arendaşului I. Rosenthal 69 pâr. ob., Şcoala , aaixtâ de fete din Iaşi, prin d-na directoara Lucreţia V. Conatantinescu 11 pâhraebi mânieuţe gi 3fi pâr. eb. r y Duminici a avut loc la Podul Iloaie Inaugurarea noului local de şcoală pri-i mară israelito-românâ. Inaugurarea a a* vut loc in presenţa] autorităţilor şcolar* administrative şi a unei numeroase, Elevele şcoalei .Steam* din Iaşi au participat la serbare, luând part* şi I* festivalul ce ■ avut Io* cu areal P'net. La via d-lui Coast, Kilimofin (Comuna Copou), se află de vânzare viţe de vie din varietăţile Selection Carriére, Chasselas, Bordeaux, Bourgotne, altoita da portalion cei mai rezistenți. I A se adresa la Iași, str. Toma Cozma 3 bis. Literatur* noastră umoristică sre in d-rul Ureche un ban representant. -----------—--------------Araifi . Catedra de chimie analitică a Universităţii ieşene a luat denumirea d« catedra de chimie fisiculă şi analitică— in urma unw proe t de l*gt car* a şi fost semnat de M. S. Regele. In nard-seară se vor face la Asociaţia Aftdico-Farma*eulied următoarei* comunicări : I) Profesor Dr. Parkon; Adrenalină In tratamentul accidentilor cu Neosalvarsan. Profesor Dr. Parkon cu Dr. Popa Radu; Tratamentul in deainterie prin Adrenalină. II) Căpitan Dr. Stoicescu; Lesiuni Cardiacs, ca consecinți a Gripei la cal. IIi) Dr. Bogheti: Tratamentul cu Idpoiii în luj acţiuni subcutante. IV) Dr. Salomovici: Cancerul Orsofagului in paranisa deductorilor. Luptele din Carpaţi Viena.—Corespondentul particular al viarului , Morpen* telegrafiază la 7 Februarie despre luptele din Carpaţi : pe tot frontul Carpaților lupte violente continuă ; el* cer cel mai «rare eroism din partea trupelor noastre. Deşi inamicul set* mult superior numericeşte, deşi lupta se dă pe frig mare şi papadă multă, deşi nm suntem atât de obişnuiţi ca ruşii cu assets condiţiuni, luptăm cu o bravură de neasemănat. Ruşii trebue să sacrifice hecatombe întregi de oameni spre a compensa această bravură. Se afirmă că Ruşii înaintează un şase linii pe eşaloane compacte, aşa că perierile lor când a fost vorba de a cuceri nişte Inulţimi, au fost deosebit de grave. Cu toate fbrderile ce le au suferit Ruşi din această elaved, cu toate* perderile pricinuite de frigul greasnic, tactica Ruşilor nu s’a schimbat şi coMftHNfi să trimită oamenii la măcel ca pe nişte turme, împingind mereu oameni. Azi temperatura a crescut puţin dar totuşi frigul e mare. Din senatul francez Paris.—Comisiunea pentru afacerile străine a senatului, a ales de preşedinte pe d-l Freycinet, de vicepreşedinţi pe d-nii Meline, Combes, Clemenceau și Leon Bourgeois. Sir Loyd George la Londra Paris.După ziarul „Le Matin" d-nul Lloyd George a placat la Londra.