Mişcarea, ianuarie 1915 (Anul 7, nr. 1-23)

1915-01-28 / nr. 20

ANUL VIL A i .O W A K 3» T K ir ţară pe un an 2® !ei In străinătate pe un an . 40 . •fitru preoţi şi învăţător! ru­tai! sa fac« o reducer« de ÎS®0/.­(Cedacţia tl Admini*«v*ttM IAŞI, PIAŢA ONISEI. Ne. fi. la 1«« anul cisfeslal National-Liberal Un număr 5 BANI 20 MERCURI 88 IANUARIE 1915 ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN TMJ5F0N Lini« pe pagina II Linia pe pagina II! "jr»w ti** paglin») '1 Htm AflpCTIIlNEA UNUI feltlTR • HSlilMi^jc «i­•• P. •''?î"‘ c­ongmuiniar »« BlNI Ho. 121 4 î%»­­k Simbolul năzuinţelor noastre Patrioţii noştri grăbiţi şi iraţio­nali, in acelaşi cor cu patrioţii... interesaţi, ventilând problema naţio­­nală sub toate formele, au uzat de toate mijloacele permise şi nepermise pentru a crea un curent personal, departe de a avea la baza realita­tea faptelor in raport cu souaţiu­­nea internaţională. Aceşti «patrioţi» au mers până acolo l» cât au ajuns să falsifice unele evenimente, presentăndu-le alt­fel in ochii op­iniei publice pe care am încercat s’o mistifice. Ei au mers şi mai departe, atacând cu toată vehemenţa pe fruntaşii ţârei noastre pe care i-au acuzat de trădare naţională, pentru simplul motiv că aveau alte păreri in ceia­ ce priveşte politica externă, a ţârei. N'au fost cruţaţi de aceste a­­tacuri cei mai mari oatiei poli­tic ai ţârei, miniştrii, şi chiar Regele Carol. Ne vom aminti cu groasă şi cu adâncă durere de atitudinea ce a avut-o această presă românească faţă de primul Rege al României la izbucnirea conflagrafiunei europene. Această presă, lipsită de senti­mentul firesc al remuşcarii, după cum e lipsită de adevăratul sen­timent naţional, pune din nou in­diseuţiune chestiunea Coroanei în legătură cu luptele noastre poli­ţiei. In această privinţă confratele nostru «Viitorul» după­ ce amin­teşte, cu ducere, cei ce s’au scris­­ despre primul Regt la isbucnirea­­ războiului european, face urmă­toarea încheiere: Cu aceeaşi dragoste, prin urma­re, şi cu aceeaşi neclintită încredere, poporul încunjură astăzi pe noul său Rege. Trăind de foarte tinăr, pe pămîn­­tul României, crescut la şcoala da­,­toriei şi a sacrificiului, Regele Fer-­­­dinand pune în serviciul Statului­­ toată puterea Sa de muncă şi de-1 votamentul cald isvorît dintrun pa­triotism luminat şi prevăzător. Tocmai trăinicia acestor strânse legături dintre ţară şi tron, chezd­­şueşte, pentru viitor, zile de linişte şi de propăşire. Coroana, reprezintă in vremurile tulburi de astăzi, mai mult de­cât­­ în­totdeauna năzuinţele nn spre un viitor mai bun al neamului nostru şi orice ştir­bire adusă autorităţei şi strălucirii Ei, ar ştirbi din insăşi­ puterea de realizare a speranţelor­­ noastre.­­ Lăsând, prin urmare, Coroana,­ cu totul în afară de discuţiunile şi de luptele noastre politice, ne vom­­ servi ţara, ale cărei interese — la­­ mijlocul evenimentelor grave de as­tăzi—ne obligă pe toţi la o dreaptă­­ înţelegere a marilor noastre înda­toriri. —«e 05- t?*"---­ Suntem pa cale să nedreptăţim încă pe Unul, care cu gând bun vine In ajutorul nostru I n vremurile cele mal groaznice pe care ie-am trăit. «Ade­vărul» trage spada, şi «Adevărul» este In stare să aţâţe patimi e populare. «Adevărul» dă avertismente Regelui, şi-l bârfeşte, şi-l ameninţă.. Astăzi, ca niciodată, avem nevoe de unire internă. Regele trebue să fie visternicul idealurilor noastre. Să a­­vem încredere un El, şi cu religioasă supunere şi ascultăm cuvintele Lui. Regele Ferdinand merge pe cărarea deschisă da Carol Cel înţelept, şi noi Ii vom urma, ca pe un simbol de or­dine, prin anarhia de planuri și de patimi făr fi sens. Un nou interview al d-lui P. P. Carp Coalecvent punctului său de vedere ex­pus în Consiliul de Coroană, in ceia ce priveşte atitudinea României faţă de con­­fictul european, d. P. P. Carp fără să fie taxat de­­trădător de neam“ îşi pro­pagă aceste păreri prin ziarele streine sub formă de interviewuri. După ce Intr’un interview reprodus în „Az Est" d. Carp vorbeşte de Însemnă­tatea intereselor României cu privire la Delta Dunărei şi la libertatea Dardane­­lelor, Intr’un alt interview publicat in „Peater Lloyd“ se ocupă de situaţia in­ternă a României. Fără îndoială că în împrejurările prin care trecem şi de a căror desfăşurare depinde şi satisfacţiunea marilor noastre interese, polemici de natura celor făcute de d. P. P. Carp sunt nu numai inopor­tune, dar chiar periculoase. Vorbind de curentul ce era desemnat în opinia publică, d. Carp epune că „această mişcare a opiniei publice e nu­mai o bălăcire la suprafaţă şi nu pă­trunde în adineime“. Temperamentul poporului român are într’unsul ceva din caracteristica tecului de paie, care ae aprinde lesne, dar eare ae atinge tot atât de curând. Acesta e caşul şi cu curentul momen­ta­n al unei părţi a opiniei publice contra Austriei şi Germaniei, care de altfel a fost creat şi e întreţinut în mod artifi­ci­al. Acesta au­e însă un motiv de a privi si­tuaţia cu pesimism. In marea majoritate a poporului român nu există nici o ani­mozitate faţă de Germania şi Austro- Ungaria. Din potrivă, clasa comercianţi­­lor şi cercurile economice din România sunt în cea mai mare parte filogermane şi convinse de necesitatea de a între­­ţine cele mai bune legături cu puterile centrale. Şi careurile militare, exceptând poate câţiva ofiţeri mai bătrâni eşiţi din şcoala franceză, nu­­ niei de cum antigermani, ei plini de un profund respect pentru armata germană în care şi-au făcut edu­caţia mulţi ofiţeri români. Corespondentul ziarului strein pome­nind numele d lui Take Ionescu, d. Carp a răspuns : „Take leneseu­ e o personalitate că­­reia îi place să se prezinte în stilul re- s «lamei americane a lui Barnum. E ex- j­elus ca Take Ionascu să fie „omul vii-' torului d in România. Partidul său, cel conservator-democrat, s’a desfăcut cu to­tul, şi făcând abstracţie de câţiva poli­ticiani cari mai sunt cu dânsul şi de mă­nunchiul de oameni tineri cari bat toba reclamei pentru dânsul, Take Ionescu n'are partizani în ţară. Mai cu seamă că Take Ionescu numai bărbat de stat consecvent nu este. El e tipul nestator­niciei politice. Pentru moment el a pus toată miza pe cartea triplei înţelegeri. In clipa insă când îşi va da seama că şansele de câştig nu sunt de partea trip­lei înţelegeri nu va ezita un singur mo­ment de a-şi schimba atitudinea şi atunci partizanii lui vor striga cu toată forţa plămânilor lor : „spre Kiev !* Am relevat acest nou interview al d-lui P. P. Carp cu titlul de document şi cu o sinceră părere de rău constatăm că polemicele dintre fruntaşii vieţii noas­tre politice sunt dăunătoare în împreju­rările prin care trecem. .. REGELE Noul Rege a avut râgaz prea mult; ziarele de scandal L-au respectat până acum, ca nou uns. Dar trebuia să s® afîrşească atitudinea lor reverenţioasâ faţă de înaltul nostru cârmuitor. Ar fi însemnat că există In ţara asta ceva vrednic de stimă Şi „Adevărul* nu putea îngădui crearea unei atari erezii. Regele mort doarme In sicriu, încăr­cat da flori şi de bîrfeli;­­şl pusese munca Iul ordonată, mintea limpede şi sufletul fără prihană, In slujba nea­mului nostru nenorocit şl desmăţat. A adus de pe malurile Rinului disci­plină sufletească Intr’o ţară anarhică; a adus spiritul de rînduială pentru a­­şezarea unui stat. Şi, pristav şi ingi­ner totodată, a făcut planuri şi a ur­mărit cu grijă executarea lor. Totuşi a fost hulit, şi in ultimile zile ale vie­ţii Sale rodnice se pune la îndoială patriotismul lui Regele Carol murind, a dat prilej să izbucnească din po­por, din poporul adevărat, o dragoste ca de icoană: poporul işi iubise re­gele, Ii respectase şi gemea lângă groapa lui. Freamătul de durere al ţârii nu ia trezit pe toţi. Invăţămint pentru viitor nu s’a scos din păcatele trecute. I d-nei A“ „Omul prevăzător* „Domnul care s’a laset de iuina* „Domnul cars ride* s. m. a. ,ăi.ii-j PĂRERI ŞI FAPTE * Literatură umoristică Vorbind de literatura umoristică, evident ei trebuie să punem pe doctorul Ureche printre cei dintâi scriitori umorişti pe­ntni­­i avem. Cele două volume „GAveeiu“ şi „Verti­ci Uscate*—de­şi un parte conţin articole cu caracter polemic cari nu mai au pecetea actualităţii,—sunt totuşi scrise tntr’o formă care delectează pe cetitori! de ast&ai, In aceiaşi măsuri in care a amuzat pe ceti­torul de odinioară. Ambele volume sunt alcătuite f» aşa fel ! tn cit au presărate intre­­capitole anele cu­­­­vinte de spirit şi calambururi cari nu mai aparţin unei anumite epoci. Aşa sunt bună­oară „Culmile“ doctorului, sau „Etimolo­­gicul* din care vom spicui unele la cele ce­­ urmează. 1 lau­ de pildă o pagină dicţionar*, din se­ria „micului etimologic“ : Amor—vezi huli contagioase. Icre—cu cit mai dulci, cu atlt mai «arate. 1 Clistir—argument a posteriori. . Femeie pierdută—cu cit e mai pierdută leu attt se găseşte mai uşor. 1 Femeie însărcinată—adevărată filantroapă. ■ Lauri—poeţii Incep prin a-i purta pe cap . plnă ce ssrfteia ii împinge, vai, si-i mănânce. . Dantist—mai beţiv ca toţi beţivii.—?—Be- I ţivul trage la măsea, dantistul trage la Î ! măsele. Panglică—unii o poartă la butonieră, alţii , mai modeşti In ptutece. f Vezîcâtoăre—epigramă medicali, jj Z,str#—benzină morală. I lată acum şi cîte­va din „culmii#* daeto- I rului Ursi he. — Culmea slabiciunii—■ să nu poţi ridica.... . un toast. A zgh­eeniei—*1 iei un vomitiv şi *â­ l ■ pi­strei). A ruşinii pentru un stat maritim—*ă ■■ I se gâsiască la toată ţara un cap mai inaamnat. I A desfrâului—sa vialesi un secret. I A pudicitaţii—a*-ţi fie ruşine de a îm­­­­brstoşi.... o carieră şi să roşeşti d# nişte I vorbe..., goale. I Culmea moralităţii—să condamni o eoa- I strueţ­e pentru că e.... viţioasă şi nişte ml* f sete pentru că s unt.... stricate. 3 Culmea surprinderei pentru o femeie la- I sărcinat*—sa rada ea det naştere la o.... I cotroversi. I A dibăciei pentr’o doică—să hrăniască o... speran­ţâ. A zelului pentr'o spălătoreasă—si’şi «al­ee... pe inimă. I Culmea inmn­ăciosului—să mluânce o...­­ ocară şi să rumege... o râsbunare. I A unei bune gogpodine—să cîrpiască o... pamă. A «parţialităţii—să refuzi o scrisoare pentru câ e... recomandat*. Foarte reuşite sunt alte bucăţi spirituale ale d-rului Ureche, cum sunt de pildă „De­­cotistul d nei Elena“ „Barbatul frumoasei “ Examenul de capacitate al absol­venţilor şcoalelor normale de învăţători se va fine la 1 Martie a. c. Pri­m colegium ei vor prepara m­as-­­ telurile* lui Altmandri. ■ Comitetul so­­etăţei „ Colonia şeo- I Iară Spiru C. Har­et“ din laţi, aduce | viile sale mulţumiri d-nelor şi d-lor ar- | ti­şti ai teatrului naţional din localitate, | cati au binevoit si dea concursul d-lor­­ cu totul deninteremi jucând In seara de­­ aS a.c.l. drăguţele comedii: tMănufatu­l şi « Ştrengarul din Paris». Comitetul mai aduce călduroase mul- (­­um­iri iutror persoanelor de bine, cari­­ au contrib­uit prin stăruinţa pană in pla­sarea biletelor, precum şi prin obolul­­ lor, la reuşita morala şi materială a acestei reprezentaţii de binefacere.­­ Poetul Octavian Goga va ţine la­­ Iaşi, ziua de 2 Februarie a. c. o con-­­ ferinţă In Sala Teatrului Naţional.­­ Conferinţa se ţine sub patronajul „ So-­­ cietăţe» Ortodoxe“ secţia Iaşi.­­ Dintr’o statistică întocmită de Mi­nisterul Justiţiei se constată următoarele: Pruncucideri : IO tn anul 1000, fifi I* 1910 şi 4fl llll. Avorturi: iQ in 1000, 17 tu iOi$­şi, 17 tn 19/1. I Atentate la bunele moravuri : i57â Im !­xOOO, 1600 in 1010 şi H10 In 1»ii. Divoreuri : 01 iO in iOOO, 6209 in 19x0 şi 72xx I« x9xx. ■ Societatea ,Crucea Roşie* Secţiu- ! nea laşi, are intenţiunea a angaja per­sonalul inferior spitalicoee ca: infirmi­eri, infirmiere, bucătari, bucătărese. Doritorii şi doritoarele de a ocupa a­­ceste posturi te­orii prezenta In fie­care I •i la serv. sanitar al oraşului (str. Las­­i­­­car Catargi­­z), intre orele 0—11 di­mineaţa, unde pot lua toate informaţiu- Hele şi face chiar şi angajamente. 1 . Agenţia teatrală „Iliescu* anunţă persoanele cari au reţinut bilet* pentru reprezentaţiile Operei Române să ridice ie indata locurile oprite; altfel—faţă de numărul mare al cererilor—biletele m#­­ridicate vor fi plasate. ) ■ In editura librăriei „Sfat ea* a apă­­­rut o nouă editură a volumului de ver­­‘ «uri „Clipe* de d-na Ana Carla Chern­­bach. La Iaşi volumul se află deposit«! la „Librăria Românească", Ionescu, din etr. Lăpuşneanu. * D-nii A. Veleiu, Tisescu și I. Grotei au fost aleşi membri In comisiunea de control la „Prima societate fie economie . a Urbei Iaşi*. ■ Rcm­ecetenarul ginanaalului I „Alexandru «el Ban*. — Ia euraul . lunei Februarie va avea loc la gimnaaiul I „Alexandru eel Bun* o serbare comemo­rativă cu prilejul implinirei a 10 de ani I de la înfiinţarea aceatei şcoli. I Intr’o convorbire avută cu unul din­­ vechii profesori ai aceatei şcoli, am a- 5 flat unele amănunte interesante cu pri­­­­vire la acest gimnaziu, pe eare le comu-I nicăm cetitorilor noştri. Gimnaziul „Alexandra cel lung a luat fiinţă acum 10 de ani, având ea primul­­ direstor pe d­l Alexandru Brindia, fo­­­s­tul director al liceului „Naţional* şi a­­­­cum pensionar. Şcoala la înfiinţarea ei a funcţionat în casele din curtea bisericei Sf. Sava, de unde s’a strămutat apoi în strada Pa­latului. Al douilea director al gimnaziului „A­­lexandru* a fost d­l G Roiu, fost ma­gistrat, actualmente avocat. La direcţia şcoalei au urmat apoi foştii profesori Gh. Rseeviţă şi Gh. Bou, decedaţi. Cea mai mare parte din profesorii a­­cestui gimnaziu, au fost şi profesorii li­ceului „Naţional“. Cu prilejul serbărei ce va avea loc In cursul lunei următoare se va face un is­toric amănunţit al acestei şcoli, care a avut un rol însemnat în mişcarea culta­­rală a Iaşului. B­­ulvrs Iti Rub­liik. — O circu­lară a Ministerului de Interne dispune ca intrarea în ţară a călătorilor şi pro­venienţelor din Rusciuk Bulgaria, locali­tate contaminată de holeră, cu începere de la 32 ianuarie 1915, se va face nu­mai prin porturile Galaţi, Calaraşi, Giur­giu, T.­Măgurele, Calafat şi Corabia. Toate celelalte porturi şi puncte de trecere în România rămân închise. Călătorii ce vor intra în ţară vor fi supuşi la domiciliul lor la o supraveghere medicală. O Cela mal nificate seri da teatru vor fi cele trei representaţii ce le a­­nunţ şi Opera Română din Bucureşti pentru serile de 2, 3 şi 4 Februarie cu Toaca, Rigotetto, Pagliacci şi Cava­­i Ierta Rusticană. I Biletele la librăria Iaescu, ■ Aflăm că Duminică 15 Ianuarie a’a celebrat la Fălticeni căsătoria D nei Mice Străjescu cu S-l Inginer G. Hazu. y Femeia V-ta Irimeneu din str. Nic­ed­iaa No. 48 trăind in concubinaj cu bulgarul Toma Mihailov care in tovără­şia grecului Cocia Dumitru ţinea o ma­gherniţă in piaţa Halei unde expuneau o focă, a încredinţat celui dintâi o fe­tiţă a ei intriga In vrâstă de lfi ant, E­­leonora, cu care indivizii de mai sus au dispărut din localitate. Fiind puşi In urmărire de brigada de siguranţă focală au fost prinşi fi ares­taţi, fâ'ăndu-sâ cercetări a’a stabilit că individul D­rocia a sedus copila, după cari ambii au trafi­ato prin oraşele pe unde au umblat cu ea. Inaintaţi parche­tului şi repartizaţi cab. III de instrucţie şi d-l Jude de Instrucţie respectiv, ei au fost depuşi In penetenciar pe individ. ■ Faţă de marele număr de ce­reri de bilete pentru Concertele marelui virtuos O. Enescu, agen­ţia „Thalia“ voa fi persoanele care au reţinut bilete sa le ridice cât mai neîntârziat, spre a nu fi vin­­­dute. I­n Lista Nr. 10 a persoanelor care au­­ răspuns la apelul D-nei Lucia D. Gre­­ceanu. I Elevile şcoalei primare de fete Podul­­ Lung „Nicolina“ prin d-na directoară Bo­­i­tez 11 pâr. mănicuţe şi 4 păr. obiele, Lucia C. Krupenschi 6 «şarpe tricotate I­­ 10 păr. obiele, Elevele şcoalei „Elena Bârzeanu 177 păr. ob., Familia Amira 4 banii şi 9 păr. ob., Personalul Oile. Central telegrafic Iaşi 100 păr. ob., A- 1­maria Levenehuţ proprietara Hotel En­glez 9 păr. ob., Virginia Cristodulo 10 pâr. mintane, 1 benzi de lână şi 5 pâr. r obiele, O anonimă e bandă de lână, Ma­ria căpitan D. Sturdza 36 păr. ob., Na­talia Câpăţină 6 pâr. ob., Ecaterina Di­­mitriu din Erbiceni, din partea arenda­şului I. Rosenthal 69 pâr. ob., Şcoala , aaixtâ de fete din Iaşi, prin d-na direc­­­toara Lucreţia V. Conatantinescu 11 pâ­­hraebi mânieuţe gi 3fi pâr. eb. r y Duminici a avut loc la Podul­ Iloaie Inaugurarea noului local de şcoală pri-­i mară israelito-românâ. Inaugurarea a a*­­ vut loc in presenţa] autorităţilor şcolar* administrative şi a unei numeroase,­­ Elevele şcoalei .Steam* din Iaşi au participat la serbare, luând part* şi I* festivalul ce ■ avut Io* cu areal P'n­et.­­ La via d-lui Coast, Kilimof­in (Comuna Copou), se află de vân­­zare viţe de vie din varietăţile Selection Carriére, Chasselas, Bor­deaux, Bourgotne, altoita da port­alion cei mai rezistenți. I A se adresa la Iași, str. Toma Cozma 3 bis. Literatur* noastră umoristică sre in d-rul Ureche un ban representant. -----------—--------------­Araifi . Catedra de chimie analitică a Uni­versităţii ieşene a luat denumirea d« catedra de chimie fisiculă şi analitică— in urma unw proe t de l*gt car* a şi fost semnat de M. S. Regele.­­ In nard-seară se vor face la Aso­ciaţia Aftdico-Farma*eulied următoa­rei* comunicări : I) Profes­or Dr. Parkon; Adrenalină In tratamentul accidentilor cu Neosal­­varsan. Profesor Dr. Parko­n cu Dr. Popa Radu; Tratamentul in deainterie prin Adrenalină. II) Căpitan Dr. Stoicescu; Lesiuni Cardiacs, ca consecinți a Gripei la cal. IIi) Dr. Bogheti: Tratamentul cu Id­­poiii în luj acţiuni subcutante. IV) Dr. Salomovici: Cancer­ul Orso­­­­fagului in paranis­a deductorilor. Luptele din Carpaţi Viena.—Corespondentul particular al viarului , Mor­pen* telegrafiază la 7 Fe­bruarie despre luptele din Carpaţi : pe tot frontul Car­paților lupte violente con­tinuă ; el* cer cel mai «rare eroism din partea trupelor noastre. Deşi inamicul set* mult superior numericeşte, deşi lupta se dă pe frig mare şi papadă multă, deşi nm suntem atât de obişnuiţi ca ruşii cu assets condiţiuni, luptăm cu o bra­vură de neasemănat. Ruşii trebue să sacrifice hecatombe întregi de oameni spre a compensa această bravură. Se afirmă că Ruşii înaintează un şase linii pe eşaloane compacte, aşa că perierile lor când a fost vorba de a cuceri nişte In­ul­ţi­mi, au fost deosebit de grave. Cu toate fbrderile ce le au suferit Ruşi din această elaved, cu toate* perderile pri­cinuite de frigul greasnic, tactica Ru­şilor nu s’a schimbat şi coMftHNfi să trimită oamenii la măcel ca pe nişte turme, împingind mereu oameni. Azi temperatura a crescut puţin dar totuşi frigul e mare. Din senatul francez Paris.—Comisiunea pentru afa­cerile străine a senatului, a ales de preşedinte pe d-l Freycinet, de vicepreşedinţi pe d-nii Meline, Com­bes, Clemenceau și Leon Bour­geois. Sir Loyd George la Londra Paris.­După ziarul „Le Matin" d-nul Lloyd George a placat la Londra.

Next