Mişcarea, iunie 1915 (Anul 7, nr. 119-141)

1915-06-02 / nr. 119

ANUL VIS. No. 119 A 1 O S A gg ESTE irs ţară pe un an . . . 20 Iei In streinâtate pe un an . 40 , ontru preoţi şi învăţători ru­­«sil se face o reducere de 50°/, iSesiaeţia şl Ad«aini«trstls TAŞI, PÎAŢA UNIREI, N*. 5. *» Im «Sal ctalbaiai K«tJ(ma)-)U%«rai Un număr 5 BANI MARŢI 2 IUNIE 1915 BIBLIOTECA UNIVERSITY IASI ZIAR NATIONAL­­ LIBERAL, CUDITIAN TELEFON No. 21 A. io n «sis «r| sî i»o **««•*•$ nit­ Linia pe pagina B­­ i# Linia pe pagina FIT tjo h Linia pe pagina [V I« b SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITE! iaatitalt i* d­efect suttl v«aii4ife»ri­ Ub număr 5 BANI Echivocurile «Acţiunea Naţională» a intrat iarăşi în... acţiune. De cît­va timp ne deprinsesem să ne aflăm de existenţa şi activi­tatea acestei organizaţiuni politice, de cît din informaţiunile stereotipa ce apăreau în anumite zile ale săp­­tămînei, în anumite ziare : «Mem­­­brii Acţiunei Naţionale s’au ia­ î­ntrunit aseară la dl. X. Viitoarea «şedinţă la dl. Y.» Ce s’a plămădit în acele şedinţi nu se ştie, dar din ultima întru­nire a răsărit un comunicat prin care se anunţă că se va redacta un manifest cătră ţară şi se va institui o comisiune care va elabora programul de luptă pentru Intrarea României în acţiune. Activitatea «Acţiunei Naţionale» a fost de la început discutată şi ro­lul ei calificat. Nu vom reedita acum aprecie­rile ce s’au făcut asupra agitaţii­lor pe tema politicei noastre ex­terne. A ramas stabilit pentru întreaga opinie publică conştientă de gravi­tatea împrejurărilor prin care trecem, că aceste agitaţii nu pot avea vre-o unei acţiuni influenţă binefăcătoare asupra politi­cei externe a statului nostru. Faţă de noua activitate ce o a­­nunţă «Acţiunea Naţională», ţinem să facem o simplă constatare. In noul comitet de acţiune ce s’a alcătuit, vedem figurând trei fruntaşi politici : d-nii Tache Ionescu, N. Filipescu şi B. Delavrancea. D-l Tache Ionescu este şeful or­ganizaţiei conservator-democrată, iar d­nii Filipescu şi Delavrancea sunt conducătorii de fapt ai grupărei con­servatoare de sub şefia d-lui I. La­­hovary. Şi atunci se pune întrebarea : pen­tru ce aceşti trei fruntaşi politici, conducătorii unor organizaţiuni po­litice cu răspundere, părăsesc ca­drul acestor organizaţiuni şi îşi pun activitatea lor sub egida «Acţiunii Naţionale ?» Pentru ce d-l Tache Ionescu de o parte ca şef al unui partid şi d-nii Filipescu şi Delavrancea de altă parte, în calitate de conducători ai unui alt partid, nu vorbesc în nu­mele acelor organizaţiuni politice ? Se zice că «Acţiunea Naţională» vo­­eşte să curme «echivocurile», dar o asemenea atitudine tocmai crează­ un echivoc, care poate constitui și o adevarată derută pentru opinia pu­blică. NOTE Acuzat de prietenii sei politici de ieri cum că n’ar fi român, dl. maior Flexi, a făcut oare-cari re­flexii pe cari le-am şi citit în „Iaşul“....* Concentrat din altă parte la un regi­ment local, un tînăr avocat, ofiţer de re­zervă, se recomandă astfel: — «X. — ofiţer activ şi avocat de re­zervă...*_____________________ Remediarea noii rău Lipsa de zahăr continuă a se resimţi în întreaga ţară. Singurul oraş care nu duce lipsa acestui atit de necesar aliment este Iaşul. Căuşele lipsei de zahar sunt multiple. In primul loc, după cum afirmă fabri­canţii, una din cauze ar fi producţia re­dusă din cauza proastei recolte de sfe­clă din toamna trecută. Apoi este apro­vizionarea armatei pentru care s’au de­pozitat cantităţi considerabile. Pe de altă parte, cu toate măsurile luate de autorităţi, există credinţa ca se mai gă­sesc încă însemnate cantităţi de zahăr ascunse de către unii angrosişti şi co­mercianţi. La rîndul lor mulţi dintre particulari s’au aprovizionat din timp cu cantităţi cari întrec necesităţile şi aceştia nu con­sumă acum din rezervele ce le au ci continuă a reclama zaharul de la co­mercianţi. In ceia ce priveşte procedeul acelora ce au în dosit zaharul, ministerul indus­triei şi comerţului a luat cele mai în­tinse măsuri pentru a-i descoperi şi în acest scop toţi inspectorii ministerului de răsboi cutrieră ţara, făcind descin­deri cu procurorii pe la negustorii bănuiţi. Pe de­ altă parte, in ceia ce priveşte lipsa de azi a zahărului, ea va fi re­mediată în foarte scurtă vreme. Minis­terul de finanţe a contractat pentru o cantitate de peste o mie vagoane de za­hăr din streinatate, care va începe a fi adus în ţară în primele zile ale lunei aceştia. Aceasta este în afară de canti­tăţile ce sunt deja în drum spre România. Zaharul în chestiune a fost cumpărat de ministerul de finanţe cu 4J—1o bani kgr. adus pînă la graniţă, aşa că cu transportul în interiorul ţarei şi cu ta­xele prevăzute de lege, acest zahar va costa 1.2J—1.21 kilogramul. Cu aceste măsuri, nu mai râmine în­doială că în scurt timp chestiunea lip­sei zahărului va găsi o soluţiune mul­ţumitoare pentru toată lumea. la mmm ­ALEGERA DE IERI Membrii baronicii ieşa» au fost chemaţi ieri să-şi aleagă un de­can,din urma demisi­unei din­ C. Af. Pennescu din această dem­nitate. A fost ales cu majoritate dl. Al. Al. C­heorgh­iu, nuni alin vechii şi apreciaţii avocaţi, şi mia din cele mai populare figuri ale laşu­lui, după cum te anunţă şi prin pla­­cardele afişate pe zidurile oraşului, emite bonuri pe baza cărora se va putea obţin­e zaharul din depozitele înfiinţate. Se ştie că fabricate noastre de zahar nu vor fi în măsură de a produce noui cantităţi de­cât pină I după recolta actuală, ceia­ ce în- I samnă că nouile fabricaţiuni ale­­ zahărului nu vor putea fi puse I în circulaţie de­cât prin luna I Septembrie a. c. Criza de zahar­­ va ţine deci încă trei luni com­­­­plecte, ceia­ ce a determinat admi­­­­nistraţia comunală să hotărască î a distribui zaharul in prop­orţii f egale. După norma stabilită, fie- I care cap de familie va putea ob- I ţine atâtea kilograme pe lună cîte jj persoane are în casa sa — adică, i la membrii familiei se adaogă şi­­ personalul de serviciu. Cu această normă administra­ţia comunală va fi în măsură să I satisfacă întreaga populaţie în­­ tot timpul verei, până la noua­­fabricaţiune a zahărului. — Dl.­­Arh. Arh. Gheorghiu — Noul decan al baroului ieşan Comunicatele asupra acţiunii la Dar­­danele sunt contradictorii. Turcii dau detalii pentru o victorie otomană — vorbesc despre 15.000 morţi dintre a­­liaţi, iar un comunicat al presei din Londra afirmă că aliaţii au câştigat 500 metri în Galipoli, cela ce-i mult intr’o regiune cu distanţe mici. Pe de altă parte o telegramă par­ticulară expune că un transport de trupe Italiene s'a pornit spre Darda­­nele. Prima forţare a Dardanelelor a dat greş,—aliaţii se foloseau atunci nu­mai de flotă, — dealtfel sunt încă în istoria marină exemple când trecători au putut fi forţate printr’un atac vio­lent şi neaşteptat. Danemarca şi Sta­­tele­ Unite au văzut aceste isprăvi. Pe atunci însă nu erau atât de multe şi atât de perfecţionate mijloace de a­­părare. De pe înălţimile din Galipoli cad ghiulele chiar pe bordul vaselor, pri­cinuind pagube mult mai mari decât dacă le-ar lovi numai cuirasa. Apoi torpilele —automobile care plutesc la 3—4 metri adâncime, minele fixe şi cele plutitoare, torpilele obişnuite sunt atât de multe obstacole de temut pentru vasele care atacă, iar acum prezenţa submarinelor germane în­greuiază extrem apropierea flotei pen­tru bombardare şi chiar pentru pro­tejarea transporturilor. In Galipoli se dau lupte anevoioase de tranşee, ca în Franţa. încetineala este caracteristica lor. Şi astfel sunt exasperaţi năvălitorii, încât un con­­tra-amiral francez este de părere ca flota aliată să treacă în Marmara pe uscat, pişând peste gâtul cel mai strâmt al peninsulei Galipoli, —după cum odinioară Mahomed al II-lea şi-a mânat flota pe tăvălugi, pe pământ, şi ca prin minune, intr’o dimineaţă, a scoborât o în Cornul de Aur, îna­intea Constantinopului înmărmurit. Cetiți pag­­n­­a: Blu­ia oră telefonica II 0 măsura dreaptă Ca şi în anii precedenţi funcţionarii comerciali au adresat un apel către pa­troni şi public prin care cer ca în tot timpul sezonului de vară prăvăliile să fie închise la ora 8 seara. Potrivit unei convenţiuni stabilite într­­e presentanţii comerţului şi indus­triei ieşene şi între secţia locală a «So­cietăţii funcţionarilor comerciali“ această măsură se pune în aplicare de câţi­va ani, cu o deosebită regularitate. Ca şi aplicarea legei repaosului duminical, la început cererea funcţionarilor comerciali a dat naştere la oare­cari discuţiuni. Cu­rând însă şi publicul şi patronii au con­venit să satisfacă justa cerinţă a func­ţionarilor şi amploiaţilor, ast­fel că de câţi­va ani consecutivi, în timp de vară, prăvăliile se închid la orele opt sara. Publicul s’a obicinuit cu această mă­sură, după­ cum s’a obicinuit şi cu pu­nerea în aplicare a repaosului dumini­cal, fără a avea cel mai mic inconve­nient. Patronii magazinelor au cedat de­­asemenea, fiindcă din experienţele făcute în decursul anilor, s’au convins că nici într’un caz vânzările şi cumpărăturile nu întrec peste această oră. In aceste împrejurări cererea funcţio­narilor comerciali, dreaptă şi legitimă, a putut fi satisfăcută astfel ca ea să de­vie normă pentru toate sezoanele de vară. In această privinţă funcţionarii şi amploiaţii au un mic drept câştigat, îm­potriva căruia nu se ridică nici publicul nici patronii. Ca unii cari am dat întregul concurs acestei justificate cereri, avem mulțumi­rea de a constata că toată lumea a re­cunoscut utilă închiderea magazinelor la orele opt seara — măsură care se va a­­plica și de astă-dată cu toată regulari­tatea. ZAHARUL Cu începere, de astăzi, 1 Iunie, se deschid în cele cinci locuri fixate de Primărie pentru fie­care dispăr­­­ire a oraşului, depozitele comunale în care se va desface zaharul, cu care Primăria, avînd în vedere criza acestui aliment, s’a aprovizionat din Pentru a îndestula întreaga popu­­laţi­e a oraşului, în proporţii egale şi a evita o aprovizionare prea a­­bundentă a unuia în detrimentul­­ altuia, administraţia comunală.­­ S ! ---------------------------------------------­ έn poet despre altoi Autorul »Romanţelor pentru mai târziu* poetul I. Minulescu, un admirator al volu­mului de sonete »Statui* premiat de »Aca­demia Română* consacră in »Viitorul“ de as­tăzi următoarele rânduri poetului M. Co­­dreanu : Printre nemuritorii Academiei din anul acesta, se află şi poetul Mihail Codreanu, autorul somptuosului volum de sonete, inti­tulat »Statui.* In cazuri identice, se obicinueşte să se felicite premiaţii. Nu mă îndoesc de altfel că poetul Codreanu a şi primit telegramale de rigoare şi nenumăratele strângeri de mi­nă, a căror căldură, la multele, abia acum cunoscut-o poate. Eu însă, care n’am aşteptat să i­ se pre­mieze volumul pentru a-1 felicita ci mi-am permis să fac lucrul acesta pe măsură ce »Statuele* sale apăreau, nu In volum, ei în coloanele revistei »Viaţa Românească“, eu de data asta, mă voi abate din drumul exi­genţelor unei vechi prietenii şi voi felicita numai Academia. Socotesc de altfel că atât unul cât şi altul le-a meritat cu prisosinţă , Codreanu fiind­­­ că a scris această minunată serie de so­­ţnete— statui galde reconstituite din ruina trece a unor osuri de artă spulberate şi rele ca orice lucru fragil — şi Academia fi­­­ind­că a ştiut să facâ un gest rar, gestul­­ pescuitorului de perle care nu se scufunda­­în mare pentru scoicile pline de nămol, ci­­ pentru comoara ascunsă în ele. „ Premiind pe Mihail Codreanu, Academia Română a Înţeles de­sigur să-şi legitimeze ,în mod ferm existenţa şi în acelaş timp­­ să-şi repare o mulţime de nedreptăţi care-­­­ copleşesc trecutul, dar de care, bine­înţe­les nu nemuritorii trebuesc să fi făcuţi răs­punzători, ci oamenii ce continuă să trăias­că sub haina şi titlul de nemuritor.­­ Şi Codreanu a fost premiat de Academie: " »Statuile­ sale n’au fost decât un pretext fericit. Ele sunt produsul unei firi de o de­licateţă şi sensibilitate extremă, o fire însă ■ pen­tru care exteriorizarea sa artistică îm­­­bracă numai forma clasică a celei mai înalte , şi mai definitive manifestaţii literare. I Atât mai bine dar, dacă Academia a In- Jceput să judece şi din punctul de vdeere­­ literar, operile ce-i sunt prezentate pentru­­ premiare. Premierea lui Mihail Codreanu ne bucură îşi ne indritueşte să întrevedem vremuri dn­­ ce In ce mai bune. Literatura şi mai ales , poezia adevărată începe să-şi reclame şi ea dreptul la bine­voitoarea atenţie a nemuri­torilor. Codreanu păşeşte printre cei dintăii ! Fie dar ca pasul lui să-l ducă şi mai de-­­ parte. Cupola nemurirei, poate adăposti sub ea după nevoe, ori cât de mulţi scriitor, s’ar găsi dem­ui de ea. . Ziarele din Bucureşti vorbind de examenele clasei de declamaţie de la Conservator, relevă calităţile artistice ale tânărului Miron Popovici, fiul d-lui M. Popovici, artist-societar al teatrului na­ţional din Iaşi. Astfel ziarului »Universul“ din Capi­tală scrie: »D. Miron Popovici e de pe acum un actor stăpân absolut pe scenă, foarte na­tural, pregătit să ia pe scena Teatrului Naţional rolurile de comici brilianţi, gen ce ne lipseşte aproape cu desăvârşire de la dispariţia lui Hasnaş*. I 10 Primăria a adresat Profedurei de I judeţ următoar­e : Faţă de numeroa­­l sete cereri ce ne vin de la comunele lu­ I raia de a li furniza zahar, vă negăm­­ să dispuneţi să se cerceteze care ar fi I cantitatea de zahar de care ar avea ne­­n­­voe comunele din cuprinsul judeţului şi I care obişnuia să se alimenteze din com.­­ Iaşi, pentru ca să putem aviza dacă a­­­­seminea cereri pot să fie satisfăcute de­­ noi sau dacă nu va fi nevoie ca d­ară­­ să avizaţi prin Stat la aprovizionarea­­ lor. I s­uri s’a efectuat alegerea de decan I al baroului avocaţilor din Iaşi. „ Au fost aleşi d­e Arh. Arh. Gheorghiu ] decan, iar d-nii A. Habija şi D. Dimi­­­­triu membri în consiliul de disciplină­­ în jocurile vacante.­­ ■ Ilustrul nostru istoric A. D. Xeno-I­pol fiind pe deplin restabilit, s’a reîn- Hors Sâmbătă în oraşul nostru. I ® Astă­zi a început la administraţia I financiară judecarea apelurilor industriale­­ cu privire la avantagiile industriale şi I la taxele respective.­­ Comisiunea se compune din d-nii I Scripcă, delegatul administraţiei finan­­­­ciare, L. Horga, delegatul Camerei de comerţ şi un representant al industriaşilor, H Dl. A. Ţepeş, comptabil la Banca Naţională a fost numit secretar-compta­­bil la împrumuturile pe gaj agricultori­lor şi industriaşilor cari funcţionează pe­­ lângă administraţia financiară. ^ Eroismul unui locotenent român.­­ Ziarele vieneze relatează o scenă dra­­­­matică din luptele în preajma râului Nida, I în Polonia rusească, unde s’a distins lo­­­­cotenentul român, loan Crişan, din regi- I mentul 10 de dragoni. S’a încins o luptă I pentru posedarea localităţii Konek­. Ruşii­­văzând poziţiile lor ameninţate, au dat­­ foc podului peste Nida, ca să oprească I înaintarea trupelor noastre. Dar locote­­­­nentul Crişan şi cu alţi camarazi ai lui , avântând trupele ce le comanda, au tre­­­­cut podul în mijlocul flăcărilor,pilind­­ astfel pe ruşi să evacueze poziţiile lor.­­ Pentru acest mare act de curaj, locote­­­­nentul de rezervă, Ioan Crişan a fost­­ distins cu crucea pentru vitejie.­­ ■ »Monitorul Oficial“ de ori publică­­ regulamentul legei relative la serviciul sanitar al armatei. B PEŞTEIIE. Se aduce la cunoş­tinţa Onor. public Ieşan că Ministerul Domenielor şi Agriculturei pentru a veni în ajutorul populaţiunei in ce priveşte traiul să fie cât mai eftin, şi a fi ferit­­ de speculaţii, a dispus ca cu începere dela 1 Iunie a. c. să trimiată cantităţi­i suficiente de peşte proaspăt din toate speciele. Biroului da vânzare în detaliu a peştelui Statului Iaşi. „ In cere scop s’au luat măsuri a se vin­­I de peştele la următoarele puncte ale o- I Iaşului : Hala centrală în două compar- I timente, piaţa S-tu Spiridon şi piaţa Ni- I colina.­­ Preţurile cu care se vor vinde peş-1 3 tele sunt cele afişate după cota oficială I atât la punctele de vânzare cât şi la I Primăria comunei şi comisiile de cir-­­­cumscripţii. * In ziua de 15 Iunie 1915 se va vinde prin licitaţie publică imobilul din Iaşi str. Pomir No. 5 şi 7, aparţinând firmei falite C. Unter & Comp. — In ziua de 15 Iunie 1915 se va­­ vinde prin licitaţie publică via din corn.­­Băiceni judeţul Iaşi, aparţinând d-lui Gh.­­ Gh. Stati, pentru suma datorită de lei 15.000. — In ziua de 15 Iunie 1915 se va vinde prin licitaţie publică imobilul din Podul-Iloaei, jud. Iaşi, aparţinând moşt. def. Burăh Rosenstein, pentru suma da­torită de lei 7200. — întreg batalionul de vânători s’a întors ori dimineaţă din marşul de 2 zile ce l-a făcut la Poeni sub comanda d-lui Colonel Lecca. „ Grădina «Cinema Modern». Astăzi Luni I Iunie rulează tragedia în 4 acte :­­ Blestemul unei Muribunde film danez, înscenare de artă, interpretată în rolul principal de d-na Psilander. Urmează apoi : Miniştrii, Favoritele şi Avansă­rile comedie hilariantă în 2 părţi. Spectacolul se începe cu vederea a­­mănunţită a Grădinii Zoologice din Ro­ma.—Matineu la ora 5 şi un sfert—Seara spectacol în grădină la 9 juni. Mercuri Program Nou, Surorile Mis­terioase şi alte noutăţi.

Next