Mişcarea, septembrie 1915 (Anul 7, nr. 91-214)

1915-09-26 / nr. 211

ANUL VB. Wo. 211 a, fr o n A M w, w T je­ars ţar®, pa un an ‘ uita . Sî© 5*1 in străinătate pe un an . 4© „ ^^ntru preoţi şi învățători ra­il II se fee® o reducere d® &©*/­US®Ame|Ia $1 Adusl3iSstvM|t« IâȘI, PIATA UNIREI, Ne. S. (a î»c *tttl eî«fe*)«l NațioMl­ Lîîscrsî Un număr 6 BANI SAMBATA 26 SEPTEMBRIE M5 ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CQDITIAN ,'30*^ TELEFON^ 21 4snB«tsrt ^i*e#r«*J«H» Linia VM" Unta pe pagina (ßtS 9* ' 'd »uprŢiPNBA tmvi vmmwi îBesîtMt «o­ctosfewS »ati»**n­ fîke­ r*.Î Un fĂimar 5 BANI nib £eiJ5saîv Mjfib­iul , ii5- h. Ruptura între Bul­garia şi Quadrupla Unii acuză acum Serbia, că n’a cedat la timp şi destul; dar oare Bulgarii nu s’ar fi arătat chiar şi atunci nemulţumiţi ? Aliaţii dînd ajutor Sîrbilor îndepli­nesc o datorie morală, care totodată este în concordanţă cu interesele lor. Ei nu vor ca puterile centrale să se întindă spre Constantinopol, ceia ce ar însemna un succes aproape deci­siv pentru ele. Viena şi Berlinul cred că Rusia va încheia pace separată, cînd casca cu ţepuşă şi honvedul se vor oglindi în apele Cornului-de- Aur, adică atunci cînd va pierde nă­dejdea în dobîndirea Constantinopo­­lului şi Strîmtorilor. Deci Francezii şi Englezii se vor opune energic Austro-Germanilor ; dar contingentul lor de 150000 de oameni, ori­cât de important ar fi, nu-i de­cât o încurajare pentru Gre­cia ; căci având în vedere efectivele bulgar şi austro-ungar, acest contin­gent n’ar putea înclina balanţa. Pe de altă parte dacă Aliaţii ar lua trupe drin Galipoli pentru a în­tări corpul expediţionar de la Sa­lonic, ar face un gest periculos — căci fiind presiunea mai mică la Strâmtori, turcii şi-ar trimite trupe în Tracia să lupte alături de trupele bulgare. Aliaţii susţinuţi de Greci— dar faţă de demisia lui Venizelos colaborarea greacă devine improba­bilă — vor avea de luptat, pe un alt front, cu turcii, cu bulgarii şi în plus, cu austro-germanii. NEBUNUL! Simbriaşul alianţei israelite, pa­­latul de carnaval travestit în na­ţionalist, ş i-a perdut sărita. Acest individ căruia de multă vreme i s’a pus diagnosa paran­oiei progresive, a devenit agresiv §i ca atare periculos siguranţei publice. Aşa, in numărul de aseară al „Adevărului“paraliticul Miile, pu­blică un fulminant atac la adresa primului ministru al ţărei, pe care-l tratează cu epitetul de «ti­călosul». In mentalitatea lui bolnavă, ne­norocitul acesta socoate că cu cît va fi mai agresiv faţă de primul ministru, cu atît va forţa mina guvernului pentru a îndrepta po­litica ţărei în sensul vederilor lui bolnave. Miile are obsesia mobilieărei. De cincispre­sece luni de sile patro­nul speluncei din Sărindar, cere mobilizarea armatei române. Pentru el consideraţiile de ordin diplomatic, interesele superioare ale ţarei, precum şi împrejurările, nu au nici o importanţă. Ca şi indivizii de la cinemato­grafele din Bucureşti cam­ în chip maşinal repetă de dimineaţă pănâ în seară invariabilul dicton: poftiţi­i­lor representaţia se începe, pro­gram superb, distracţii ne­mai vă­zute, fiind angajaţi pentru acest ser­viciu de reclamă, Miile strigă „vrem mobilizare“ fiind plătit pentru a­­ceasta. Lipsit de orice discernământ, el nu vede, nu simte ridicolul în care se bălăceşte şi cu o stăruinţă incon­ştientă, continuă să strige de un an de zile fără încetare: vrem mobili­zare, vrem război !... «Ştreang, temniţă pe toată viaţa, ori insula şerpilor» — iată ce cere dementul Miile pentru primul mi­nistru : „camaşă de forţă“ pentru Innebunitul rublagiu cerem noi pri­mului ministru. Iar drept act me­dico-legal pentru primirea în bala­muc, poate servi cu prisosinţă ar­ticolul publicat în fruntea „ Adevă­rului“ de aseară. Cetiți pag. H-a: Ultima ora telefonica _^W^j^JDESPREMNOI_ i primărie model Sub titlul :0 primărie model* a apă­rut in numărul de ieri al ziarului con­servator „Idealul“ următorul articol: Chestiunea alimentarei orașului nostru cu obiecte d® prima necesitate, a fost prima grijă a d-lui G. G. Mârzescu, ime­diat ce a luat conducerea Comunei Iaşi. Ar fi o greşală de neiertat dacă nu s’ar recunoaşte buna credinţă, priceperea şi munca extraordinară depusă de ac­tuala administraţie comunală pentru a veni în ajutorul populaţiunei. Specula pe cari unii din comercianţi voiau să o facă în dauna populaţiunei, căutând să vândă obiectele alimentare de prima necesitate cu preţuri exorbitante, a fost­­înlăturată pe deplin şi aceasta graţie energiei într’adevăr uimitoare a d-lui G. G. Mârzescu. Astă-vară fiind criză de zahar, comer­cianţii, încercară să ridice preţul acestui aliment în mod scandalos. Primarul Ia­şului, prevăzînd din timp acest scandal, luase măsurile cele mai energice, aşa că, în momentul cînd comercianţii începuseră să speculeze populaţia, se văzură deo­dată stingheriţi in încercările lor. Comuna cumpărase zaharul strict ne­cesar populaţiunei, şi îngrădită de legea preţurilor maximale, înfiinţează depozi­tele comunale unde zaharul se vindea cu preţul de 1 leu 80 bani şi 1 leu 15. Ast­fel se pusa capăt speculei. Dar nu e numai atât. Şi celelalte o­­biecte alimentare de prima necesitate au fost fixate la un preţ convenabil, cu toate încercările de opunere ale unor comer­cianţi veroşi. Preţurile zarzavaturilor au fost fixate de administraţia comunală, aşa că astăzi, ţinîndu-se seamă şi de anotimp şi de cantitatea produsă, zarzavaturile se vînd cu un preţ destul de redus. Dar ceea ce măreşte fi mai mult me­ritul d-lui Mârzescu precum şi a harni­cilor săi colaboratori d-nii Tomida, Torna şi Racoviţă, este, la primul rînd, grija 66 au avut-o cu toţii de a asigura popu­laţiunea o Iaşului pentru un timp îndelun­gat cu făină de grîu. De astă-vară, Co­muna noastră cumpărase un mare număr de vagoane cu grîu pe care la pus în depositele sale. Astfel, lașul este asigurat pentru ori­ce evenimente. Griul cumpărat astă-vară, a fost înlocuit acuma cu grîu din noua recoltă, iar cel vechiu Ta vîndut, reali­­zîndu-se Comunei un beneficiu de peste 200 mii lei. Am arătat în aceste cîte­va rînduri o mică parte din prodigioasa activitate co­munală de sub primariatul d-lui Mărzescu Cu altă ocazie vom vorbi despre alte puncte din programul comunal întocmit în aceste vremuri excepţional de grele, de energicul nostru primar. Incheiu dar, repetînd, că de­şi suntem adversari politici, nu ne putem, insă, ab­ţine de a nu recunoaşte buna credinţă, priceperea şi munca extra­ordinară de­pusă de actuala Administraţie Comunală pentru a veni în ajutorul populaţiunei. Manifestat „Fede­raţiei Unioniste Noua grupare care s’a constituit, sub numere de Federaţie Unionistă, sub direcţia d-lui N. Filipescu, lan­sează un manifest în care —cum este obiceiul—îşi expune idealul şi ţelul. „Federaţia Unionistă“ este o formaţie care abia s’a născut şi, ca atare, nu sîntem surprinşi că manifestul său cuprinde o oare­care prezumţie ; federaţia nu-şî dă seamă de primejdiile din calea rea­lizării înaltelor sale planuri. A­­ceasta prezumţie apare mai ales cînd citim semnăturile membrilor din comitet, printre care este o minoritate care nu prezintă nici o garanţie de autoritate morală, pen­tru a vorbi de probitate, patrio­tism integru şi de ideal naţional. Este adevărat că ori­ce organiza­ţie se împiedică, cînd se for­mează de dificultăţi speciale, la început nu te poţi arăta de­licat în alegerea partizanilor, ră­­mînînd să avizezi în urmă. Cali­tăţile adevărate, trecutul celor mai mulţi membri din noua Federaţie ne fac să credem că acest partid unionist de sub direcţia d-lui N. Filipescu are şanse să devină par­tind de guvernămînt cu condiţie să nu piardă din vedere ineluctabilele contingenţe şi să dezvolte în spiri­tul său simţul realităţii, care este atît de necesar pentru o operă atit de înaltă! D. Filipescu care până acum a arătat că ştie să dis­trugă, rămîne să arate, ca şef al unui partid mare, dacă poate cons­trui şi organiza. Aşteptăm să-l ve­dem la lucru; la lucru se cunoaşte meşteşugarul, şi vrem să-l vedem sub acest aspect. AyjCJ_PjOJLJJVLI­CJ Răspunsul lui Hamlet la urma »micilor polemici“ ce au urmat In jurul biografiei phiehologice a caninului Hamlet, primim din partea acestuia urmă­toarea Intimpinare : Mult stimată re­acţiune, Mă simt foarte măgulit că o parte din presa locală precum şi autorizata «Gazeta Transilvaniei“ mi-au făcut marea cinste de a se ocupa zilele aceste de umila mea per­soană. Vă exprim prin publicitate adânca mea gratitudine, mai cu seamă pentru foarte mă­­gulitoarea opinie ce aveţi despre gradul meu de inteligenţă şi pentru simţul meu de demnitate. De altfel mai avem şi multe alte insuşiri comune cu rasa omenească, de pildă : ge­lozia, invidia, ura da rasă, lupta pentru cio­lane — întocmai ca la oameni! Regret că trebue să spun adevărul şi să pârăsc pe proprii mei con-raseni. IVăd­ cum spune la­tinul : „Amicus Hector, sed magia amica veritaa !“ Vă mulţumesc eu atât mai mult cu cât aţi găsit momentul a vă ocupa de mine toc­mai In aceste timpuri grele nu numai pen­tru lumea umană, ci şi pentru cea canină. In măcelul mondial actual, cum se ştie, cad victime a datoriilor lor şi foarte mulţi dintre fraţii mei cari se luptă cu adevărat devotament canin în rândurile armatelor be­ligerante, ca adjutanţi şi curieri, sau ca sa­nitari abili. Este momentul să latru şi eu cu co­­legi mei contra flagrantelor încălcări ale dreptului internaţional, când văd împuşcăn­­du-se pe fraţii mei de la­­Crucea Roşie, cari astfel cad victime unei sfinte datorii. Vă rog cu insistenţă, onorată redacţiune, să vă înduraţi şi de noi cu toată energia ce vă caracterizează şi să protestaţi contra acestor barbarii umane ce se comit faţă de o rasă inocentă, care nu s’a făcut cu nimic vinovată în politica internaţională. In nădejdea că veţi da ascultare apelului nostru legitim, rămân al­a­tră devotat serv Cu profund sluj Hamlet -i-'-i# 0 Luni 28 Septembrie se împli­neşte un an de la suirea pe tron a M. S. Regelui Ferdinand. Cu acest prilej ministerele ca şi autorităţile din Capitală au luat vacanţă pe acea zi. ■ Dl. Gh. Mireea cu primarul oraşu­lui pleacă în astă seară la Bucureşti de unde va pleca la Curtea de Argeş pen­tru a representa laşul la parastasul os se va oficia acolo pentru comemorarea defunctul asi Rege Carol. îl Consiliul de miniştri ţinut Mer­cur i s’a ocupat şi de mijloticele prin care s’ar putea satisface dezideratele aşa de legi­time ale agricultorilor noştri. Intre alte măsuri luate de consiliu in această privinţă este şi cea următoare : S’a stabilit în principiu constituirea unei comisiuni speciale pentru fixarea preţurilor cerealelor, pentru ca astfel să nu se meii poată oferi pe viitor preţuri derizorii agricultorilor pentru produ­sele lor.­­ Examenele la Universitate vor în­cepe la 1 Octombrie. La facultatea de­ drept dl. Iulian Te­­odorescu a anunţat cA va ţinu exame­nele intre 1 — 5 Octombrie inclusiv. „ La direcţiunea Băncei Iaşilor, se primesc oferte de ale absolvenţilor Şcoalei de Comerţ, pentru ocuparea a două posturi de ajutor contabil ce sunt vacante pe ziua de 1 Octombre a. c. Vor fi preferaţi absolvenţi ce au făcut practică in biurouri similare şi cari au satisfăcut legea recrutărei. ® Ma«ísrí edilitar®.—De câteva zile se simte in piaţă o mare lipsă de cei,pă, iar puţin* ce se mai găseşte se desface cu preţuri exorbitante. Administraţia comunală după cum se ştie a fixat preţuri maxime pentru vân­zarea cepei, dar speculatorii refuzând să se supună ordonanţei comunale, preferă a-ţi desface marfa în alte oraşe. Pentru evitarea acestui neajuns, ad­ministraţia comunală a intervenit la prefectura de judeţ, să ia măsuri de a se opri transporturile de ceapă, în afară de raza judeţului Iaşi. „ Ministerul de război a aprobat pe ziua de 1 Octombrie ca tinerii cu termen redus, absolvenţi ai şcoalelor de ofiţeri de rezervă din contigentul 1918 şi cari vor avea memorii bune de la coman­danţii erarhici, să fie avansaţi subloco­tenenţi de­oare­ce şi-au terminat stagiul legal, iar tinerii absolvenţi din contigentul 1916 să fie avansaţi plutonieri. H ST, la Camera de Comerţ. — Ministerul Industriei şi Comerţului aduce la cunoştinţa comercianţilor şi industria­şilor din ţară care doresc să importe mărfuri din Anglia, că pentru a obţine permisul de export din partea Guvernului Marii Britanii, trebue să îndeplinească următoarele formalităţi : 1) Persoana sau firma care doreşte să importe mărfuri din Anglia trebue să ceară Camerei de Comerţ din circum­scripţia căreia face parte, un certificat care să cuprindă : felul şi cantitatea măr­furilor, cum că importatorul este Român bucurindu-se de o bună reputaţia pe piaţă, că importă în mod obişnuit asemenea mărfuri şi că prezintă garanţii suficiente că marfa importată nu va fi reexportată. 2) Acest certificat va fi înaintat Minis­terului de Industrie şi Comerţ spre le­galizare. Ministerul apreciind, va certi­fica cum că marfa importată nu va fi reexportată în alte ţări. Certificatul Ministerului de Industrie şi Comerţ va trebui înaintat­­de către importator,a Legaţiunii Marei Britanii la Bucureşti spre obţinerea unui formular de garanţie. 8) Formularul de garanţie obţinut, va fi trimes în urmă Ministerului de Indus­trie şi Comerţ care va interveni către Ministerul afacerilor străine pentru a face demersurile necesare către autorităţile Engleze în vederea obţinerii permisului de export.* Ministerul de Industrie şi Comerţ a­­duce la cunoştinţa comersanţilor şi in­dustriaşilor că la acest Departament a sosit din Anglia o cantitate de Sulfat de Sodă care se găseşte la Bucureşti- Antrepozite in vagoanele C. F. R. şi care se va vinde cu 0.60 bani (şase­zeci) ki­logramul predat vagon Antrepozite. — Dl. maior Gh. Pârvulescu care a fost mutat la Buzău, a fost transferat pe ziua de 1 Octombrie la spitalul corpului 4 de armată. — Dl. căpitan Al. Voineanu de la şcoala normala „Vasile Lupu* a fost mutat în regimentul 53 infanterie. — D-nii locotenenţi I. Dimitriu şi L. I­. Nicolau din regimentul ÎS au fost trecuţi la regimentul 58. — Dl. căpitan au­tor V. Sârbu de la regimentul 13 a fost trecut la corpul 4 de armata. — Ministerul instrucţiunei publica a hotărit ca în ziua de 27 Septembrie clnoi se împlineşte un an de la moartea Re­gelui Carol, toate autorităţile şcolare din ţară să ia parte la serviciul divin ce se va oficia în acea­si, în toate comunele rurale şi urban». ■ Membrii societăţii «Cassei de Eco­nomie a Funcţionarilor» din str. Seuleccu au fost convocaţi pentru Duminică 10 Septembrie ora 3 p. m. la ordinea zilei fiind următoarele chestiuni: Raportul consiliului de adiţie, şi al co­­misiunei de control. Alegerea unui membru în locul d-lui P. Find­naru, demisionat din consiliu de administraţie. Alte diferite chestiuni. ® In astă seară se va juca de efttri ansamblul de operetă „Grigoriu* fru­moasa operetă La Bobsleigh eu u» «a* perb balet In actul al douilea. ® Curtea cu juri a achitat ieri pe pruncuşigaşa Pelaghie Amăroei, in urma unei strălucite pledoarii a d-lui avocat Ernest Triandafil. „ In urma extraordinarului suc­ces obţinut şi după cererea una­nimă a ieşenilor, fenomenalul film Jocheul JM­orţii va rula şi astăzi, atît în matineu, cit şi sala la Sidol­. Nici un ieşan să nu piardă pri­lejul de a vedea Jocheul Morţii. „ Peste 150 studenţi universitari au prezentat d-lui C. Stere, rectorul univer­­sităţei, o Întâmpinare prin care cer a se lua mâsurile cuvenite pentru a se admite amânarea examenilor din sesiunea Oc­­tombrie pentru începutul lunii Noem­­brie a. c. Studenţii motivează această cerere pe următoarele fapte : 1) O bună parte dintre studenţi au fost incorporaţi la April 1915 şi n’au putut depune examenul în sesiunea Iunie. 2) Alţii cărora nu li s’a acordat cuve­­nitele congedii de către direcţiile şcoa­­lelor militare respective, nu s’au putut înscrie în sesiunea trecută. 3) Iar alţii cari amânaseră examenele pentru sesiunea de toamnă, au fost tot timpul verei concentraţi la frontieră. Domnul Rector a intervenit pe lângă Decanii facultăţilor respective, rugându-i a convoca consiliile profesorale pentru a se pronunţa asupra cererei studenţilor.­­ Ministrul Instrucţiune! a confirmat pe dl. D. Antonescu ca epitrop din par­tea guvernului pentru restul periodului 1914—1918, pe seama bisericei parohiei Copou in locul lui Gh. Bărgăoanu desti­­tuit.­­ O delegaţie de studenţi s’au pre­zentat eri d-lui Rector al Universităţei Jugînetu­l a lua măsurile cuvenite în ve­derea deschiderei Cantinei Universitare la 10 Octombrie a. g. o Poliţia de siguranţă a prins pe ţi­ganul Gheorghe Trandafirescu originar din Brăila care a furat de la comerci­antul L Leibovici din str. Socola 88 su­ma de 900 lei, printr’un truc ingenios. Pungaşul întîlnind pe sus zisul bâtrîn care era suferind, i a propus să puie un bandaj al său, în care timp a isbutit sâ-i sustragă din buzunarul pantalonului su­ma arătată mai sus. Pungaşul a fost prins şi înaintat par­chetului. S3 Direcţia generală a Poştelor şi Ti­­legrafelor, căutând să asigure regulata funcţionare a telegrafului şi telefonului, a pus in vedere Inspectoratului general al jandarmeriei, să ia mături ca locui­torii ai căror arbori ating ca remurile lor firele b­iogrifice şi telefonice ale statului, să fie obligaţi a le tăia. In acelaşi timp Direcţia general a Poştelor intervin® şi la Prefectura de judeţ care să ordone autorităţilor comu­­nale din judeţ să dea concursul lor jan­darmilor, pentru a aduce la îndeplinire ordinele circulare ce li s’au dat la această privinţă.

Next