Mişcarea, octombrie 1915 (Anul 7, nr. 215-239)

1915-10-16 / nr. 227

ANUL VII No. 227 Redacţia şi Administraţia laţi, Piaţa Unim No. 5, Saloamle Oluhalul I.itu-ir»! \BO­NTE ?n ţari ps on au ..... 80 hi în străinătate [* »c «a . . . 40 Praoţi ţi învăţătorii rurani . . 50•/# ­.w.y3gjaggg UN FIASCO FORMIDABIL UNIONIŞTII FAG APEL LA UNIRE: Unioniştii nu ştiu cura să mai mascheze rezultatul întrunirei de Duminică, care a însemnat cel mai formidabil fiasco. De altfel ridicolul acestei întruniri este tot atît de mare ca şi cârdăşia trinităţei Filipescu- Take Ionescu-Mille. Se încearcă mereu să sporească grandoarea imaginară a acestei în­truniri, făcînd calcule negustoreşti. Aşa au început prin a afirma că la manifestaţia ce a urmat au par­ticipat 10.000 de oameni. Astăzi însă cînd resultatele ei se desem­nează şi mai bine, cifra a fost ur­cată la 30.000, dar cu toate aceste fiascul rămîne în picioare. Oricum ar încerca fuzionaţii să interpreteze cu subtilităţi rostul şi rezultatele agitaţiei lor, nu pot amăgi lumea asupra unor adevăruri de o extremă simplitate, că agitaţia lor e de ordin pur politic şi urmăreşte răsturnarea guvernului, cu toate de­claraţiile contrare, şi că ideia po­litică în numele căreia zic că luptă ar duce numai la o aventură, dacă cineva ar fi atît de uşuratec în­cît să încerce a o realiza. Nu agitând drapele generoase, nu arătând „dezastre“, care chiar dacă ar fi rele nu ar trebui trâmbi­ţate de­cât când se indică şi reme­diile pentru înlăturarea lor, se poa­te îndepărta din conştiinţa opiniu­­nei publice neîncrederea pe care ste­rila sbuciumare a fuzionaţilor a deş­­teptat-o şi o menţine. Prin o înţe­legere exactă a situaţiei, prin o măr­turisire sinceră a greşelilor de pănă acum şi printr’o dorinţă reală de a sacrifica gusturi şi capricii persona­­le interesului general, s’ar putea în­trebuinţa toate energiile în folosul cauzei comune. Astfel se duce o luptă stearpă, în care noi ne facem datoria de a demasca pe cei ce se drapează in cutele stindardului na­ţional, pentru a disimula ambiţii şi resentimente politice, şi de a lumi­na opinia publică asupra situaţiei actuale, în care nu e vreme pentru gesturi aventuroase şi pentru decla­maţii de care pănă şi oratorii dela Dacia s’au săturat. Cu un regret târziu fuzionaţii şi uneltele lor vorbesc de unirea sfîntă, cu care am îi datori ţării în aceste momente. Ba caută să stabilească răspunderi pentru sfărâmarea aces­tei uniri. E prea mult. După ce au aruncat asupra gu­vernului, care avea eroismul tăce­rii, toate insinuaţiile, toate svonu­­rile tendenţioase, toate acuzaţiile ne­dovedite, după ce s’au aliat cu cea mai murdară expresie a decreptudi­­nei morale şi intelectuale, cu pro­zatorul Miile, după ce douăspre­zece luni nu au pus cea mai mică bunăvoinţă pentru a se lumina şi a lumina pe alţii asupra îndreptă­ţirii politicei externe a României, vin să vorbească ei de sfărmarea sfintei uniri ? Știm că pentru micul dictator u­­nirea însemnează să taci și să te supui capriciilor sale, dar, ori­cum, dacă în împrejurările actuale a fă­cut sacrificiul de a sta alături de d. Miile, putea să mai facă și pe a­­cela de a ajunge la altă concepţie a unirii, care a încercat-o dl. prof. dr. Jianu, a­­supra profesorilor şi a studenţilor, nu se cunoaşte. Ceea ce este mai trist că în toate actele de desordine din facultate sunt susţinute de decanul facultăţei, care trebue să fie organul autorizat pentru menţinerea ordin­ei şi legalităţii facul­tate. Sirii de la Facultatea de Hediei In consiliul profesoral al Făcul­taţei de Medicină, ce a avut loc Marţi după amează, d. Profesor dr. Jianu, elemen­tul de desordine al acestei facultăţi, inducând în eroare şi surprinzând buna credinţă a câtorva profesori, cu bine­voitorul concurs al ilustrului decan Dr. N. Leon, a obţinut votarea unei moţi­uni prin care se anulează un decret re­gal şi se numeşte de ei, din oficiu, su­plinitor la catedra de medicină opera­torie, deja ocupată de un profesor ti­tular, pe domnul... se înţelege pe d-nul dr. Jianu, eternul candidat la toate ca­tedrele, când nu este posibil să fie nu­mit un alt susţinut de d sa. In jurul concursului pentru catedra de oftalmologie, ce a avut loc­eri di­mineaţă, acelaş domn profesor Dr. Ji­anu, a provocat, în faţa bolnavilor, un scandal cu injurii şi bat­e, nemai­po­menit in viaţa facultăţii de medicină şi a Universităţii din Iaşi. Cu orice preţ, prin toate mijloacele violente, injurii, ameninţări, bătăi, în toate împrejurările, d. profesor Dan Ji­anu urmăreşte suprimarea legii învăţă­mântului superior, în scopuri personale sau politice, transformând astfel facul­tatea de medicină într-o întrunire elec­torală de culoare de agenţi electorali şi bătăuşi. Această stare anarhică, care compro­mite în chipul cel mai grav prestigiul facultăţei de medicină şi a Universită­­ţei din Iaşi, prestigiul pe care corpul profesoral al celui mai înalt aşezământ de ştiinţă trebue să-l aibă nu numai in faţa studenţilor, dar în faţa întregii lumi ştiinţifice şi a întregii opiniuni publice, nu mai poate dăinui. Suntem convinşi că dl. ministru al in­strucţiei publice, prin măsurile cele mai energice, va restabili ordinea legală şi impune facultatei de medicină prestigiul, şi demnitatea pe care actele unora din­tre profesori le compromite atât de grav. Mai suntem convinşi încă că elemen­tele sănătoase şi demne ale acestei fa­cultăţi vor face ca actele, de natura a­celora ce s-au produs săptămâna aceasta să nu se mai producă. Intr'un ziar de dimineaţă din Bucu­reşti a apărut acum câteva zile un pro­test, semnat de cinci profesori ai facul­tăţei de medicină, care’şi dădeau o ca­litate pe care n’o aveau — calitatea de membri în juriul concursului pentru ca­tedra de medicină operatorie—­şi făceau aprecieri nedemne asupra unui coleg al lor, falsificând dosarul concursului. Asemenea acte, în dreptul comun, cad sub prevederile legislaţiunei penale. In special d-nul dr. Jianu, promotorul mişcărei împotriva numirei d-lui dr. C. Constantinescu, subscrie: In patima oarbă a intereselor sale personale s­au politice, aprecieri contrarii acelora consemnate în dosarul concursului. Pentru ca profe­sorii şi studenţii cari au căzut victima acţiunei d-lui dr. Jianu să-şi poată da seamă de adevărul celora ce afirmăm aci, îi invităm să consulte dosarul con­cursului. Din acest dosar vor constata: 1) Că d-nul profesor dr. Jianu nu nu­mai că n’a calificat de nul pe dl. dr. Constantinescu, după cum subscrie în protest, dar a consemnat în procese-ver­­bale scrise și subscrise de d-sa, că are o activitate chirurgicală continuă, lucrări proprii şi procedee ingenioase, din care relevă, în special, pe acele privitoare la operaţiunele herniei. Toate probele susţinute de d-rul Cons­tantinescu sunt apreciate de d-sa bine, şi pe cele mai importante le caracteri­zează cu cuvintele „probe excelente 2) Că, toţi ceilalţi membri ai juriului fac asupra d-lui dr. C. Constantinescu aprecieri care-l pun de­asupra tuturor celorlalţi candidaţi. In special, ne referim la aprecierile membrilor din juriu, specialişti în ma­terie de chirurgie, şi de aproape legaţi cu dl. dr. Jianu, la aprecierile d-lor Ju­­vara şi Bălăcescu. Dl. dr. Juvara clasifică, în lucrări, pe dl. dr. C. Constantinescu cel întăi, în fruntea tuturor celorlalţi candidaţi. O mistificare mai cinică ca acea pe NOTE „Eflclelopei­a JarMIcI Un adevărat eveniment ştiinţific este apariţia Enciclopediei juridice a d-lui G. Plastara, doctor în drept, licenţiat în litere şi laureat al facultăţilor din Paris. Savantul studiu al d-lui Plastara este împărţit în patru părţi. I) Definiţia, însemnătatea, istoricul şi literatura enciclopediei dreptului; II) Ideea de drept şi realizarea sa în timp şi în spaţiu; III) Ramurile dreptului; IV) Isvoarele­­dreptului pozitiv, interpre­tarea legilor, metodologia juridică şi con­­cluziune. Autorul găseşte origina ştiinţei enci­clopedice în filosofiile lui Scheling şi Hegel şi arată care este adevărata core­cepţie a acestei ştiinţe. Dualismul Kan­tian, ne spune autorul, a dezvoltat con­cepţia enciclopediei şi i-a consolidat te­renul. Autorul, cu o deosebită competinţă, analizează cele mai de seamă noţiuni pe care se bazează ştiinţele juridice. Scrisă Intr’un stil curat românesc, limpede şi curgător, Enciclopedia Drep­tului a d-lui G. Plastara se citeşte cu multă plăcere şi cu un adevărat interes. Prin faptul că noua lucrare a d-lui Plas­tara conţine numai 128 de pagini, ea poate fi cercetată cu înlesnire. In con­diţiile în care a apărut această lucrare credem că ea nu trebue să lipsească din nici o bibliotecă. Cu atât mai mult se vor interesa de ea, de­sigur, oamenii de drept, avocaţii, magistraţii şi pro­fesorii de specialitatea aceasta. E o muncă inteligentă şi cinstite, care merită să fie răsplătită, cu atât mai mult cu cât în vremurile de cumpănă prin care trecem se publică foarte puţin lucrări de valoare. Când apare câte una cată deci s-o aşezăm la locul ce i se cuvine. leilllu­irile IMHI din Campania pentru răsturnarea G­uvernului întreprinsă de d-nii Ucu Filipescu şi lake Ionescu a eşuat chiar înainte de a se fi început. Prologul acestei campanii —în­trunirea de Duminica trecută— a avut consecinţi cu adevarat funeste pentru cei doui aventuri­eri politici, coalizaţi pentru o ac­ţiune criminală şi antipatriotică. Opinia publică, romînească a ramas scîrbită de gestul d-lor Fili­pescu şi I­ache Ionescu pe care i-a acoperit de cel mai extraordinar ridicol şi ceia­ ce este mai grav, este faptul că cei două şefi au de luptat acum cu nemulţumirile prof­unde ce a stîrnit în rindurile partizanilor, campania deşănţată împotriva armatei şi a Coroanei. La apelul făcut prietenilor po­litici, au răspuns mai mulţi din­tre acei cari au venit în capitală, tocmai pentru a protesta împo­triva acţiunei nefaste ce s’a pornit. Intr adevăr, după terminarea mascaradei organizată cu con­cursul obicinuiţilor derbedei ai capitalei, d-nii Filipescu şi Tache Ionescu au putut auzi aprecieri foarte neplăcute din gura celor mai de seamă amici politici. In special d. Tache Ionescu a avut explicaţii foarte violente cu unii dintre fruntaşii partidului­­ sale. Aceştia în primul loc nu sau sfiit să exprime şefului, profunda lor părere de rău că d. Take Io­nescu sa făcut instrumentul lup­tei ce se dă in partidul conserva­tor, între d-nii Nicu Filipescu şi Marghiloman. Aceşti fruntaşi tach­işti cari au viziunea clară a situaţiei, l-au făcut atent pe d. Tache Ionescu că o solidarizare a partidului d-sale cu acţiunea nefastă împo­triva armatei şi a Coroanei, va avea consecinţi incalculabile pen­tru viitorul partidului. Acelaş lucru se petrece şi in partidul d-lui Nicu Filipescu. D-sa a intimpinat un uragan de pro­testări, din cauza campaniei îm­potriva Coroanei. Sentimentul conservatorilor se­rioşi este că d. Nicu Filipescu sa aruncat într’o aventură pericu­loasă din care va eşi nu numai micşorat, dar poate chiar zdro­bit. Cu un cuvânt, fiascul de Duminică a avut consecinţi toc­mai contrare celor la care se aş­teptau organizatorii mascaradei naţionaliste. SITUAŢIA O flotă rusă, compusă din 22 unităţi a bombardat portul bulgar Varna. Printre vasele acestei flote, se aflau câteva care transportau trupe­ De pe frontul occidental Ger­manii semnalează că au reocu­pat vre-o 250 m, din poziţiunea lor de lângă Mesnil, în Cham­pagne, care încăpuse în mâinie Francezilor. Francezii anunţă un mare succes al lor lângă Givenchy. Pe frontul oriental au loc lupte îndârjite în regiunile Du­­naburg şi Riga. In direcţia Dunaburg, germanii au cucerit localitatea Illuxst, au trecut dincolo de acest sector, dar au trebuit să se retragă în faţa superiorităţii numerice a Ruşilor. Ultimul comunicat din Berlin anunţă că trupele germane au înaintat din nou. In regiunea Riger, luptele sunt extrem de violente, dar n’au dat încă rezultate precise. Comunicatul din Petrograd anunţă că în ambele regiuni, Germanii pun în lupte mari forţe şi numeroase tunuri. Atacurile italiene, pe mai tot frontul, au fost foarte intense în ultimele zile, Italienii reu­şind să ocupe unele localităţi. Austriacii anunţă că principa­lele poziţiuni au rămas în mâ­­aile lor. In Serbia trupele austriace, germane şi bulgare îşi continuă operaţiunile înaintând, cele sâr­­beşti cedând terenul după lup­ta a căror intensitate variază. O acţiune bună şi o critici rea Cine şi-a făcut iluzia că întrunirea de la Camera de Comerţ la care a parti­cipat dl. Primar împreună cu comer­cianţii din acest oraş, ar fi putut avea ca urmare imediată oxtenirea mărfurilor, acela n’are noţiunea justă a realităţei şi a posibilităţilor. Printre aceştia se află şi dl. G. Şer­­ban fost Preşedinte al Camerei de Co­merţ. Intr’adevăr d-sa se arată nemulţumit de rezultatul acelei întruniri, la care n’a binevoit a lua parte. D-sa se aştepta la „discuţiuni serioase şi rezultate care să ducă la oxtenirea tuturor mărfurilor“ declară d-sa în „O­­pinia“. . Că nu au fost aşa de serioase discuţiile noastre, vina o are şi dl. Şerban, care ar fi putut da prin prezenţa d-sale o notă de seriositate, mai ales când recu­noaşte că „datoria tuturor este de a pune umărul şi capul“ pentru a micşora răul şi a-l „îndulci“. Noi ceilalţi comercianţi am recunos­cut această datorie şi am răspuns ehe- VINERI 16 OCTOMBRIE 1915 ZIA­R NAȚIONAL LIBERAL SUB DIRECȚIUNEA TJMUI COMITAT flPJiRE ZiLrNiC flmund­ur! comerciale Linia tn nagín* Il-a 1 lea. tu pagina III » 50 bani. In pagina IV-a 4Ö bani. — TELEFON 21 — mărei D-lui Primar care, în grija ce o poartă cetăţenilor acestui oraş, a căutat să studieze alături de noi, şi prin noi, care sunt cauzele scumpirei mărfurilor. Ar fi lipsit de la datoria sa, credem, dacă ar fi rămas nepăsător faţă de a­­cest fenomen al vieţei noastre econo­mice de astăzi. Dl. Şerban este un apărător teoretic al libertăţii comerţului. Suntem şi noi de acord că comerţul nu poate da toate foloasele sale de­cât sub un regim de libertate, stăpânit numai de legile eco­nomice naturale. Numai cât astăzi când împrejurările politice au pus atâtea piedici comerţu­lui nu mai putea vorbi de libertate. Câtă vreme comerţul nu poate fi ali­mentat tot aşa de lesne ca altădată, câtă vreme legea naturală a concurenţei nu mai funcţionează, iar în locul liber­tăţei generale de a avea mărfuri s’a substituit posibilitatea unor speculanţi de prima necesitate, nu se mai poate vorbi de libertate. Libertatea unora ar aduce subjugarea şi ruina celor mulţi. Contra acestei primejdii care ame­ninţă putinţa de trai a populaţiei acestei ţări, am înţeles cu toţii a ne mişca. Dacă dl. Şerban ar fi fost de faţă la acea Întrunire m’ar fi uşurat în „nota justă“ pe care îmi atribue că am avut-o când am aratat dificultăţile unei soluţii. In aceiaşi notă justă au fost toţi şi mai ales d. primar Mârzescu care, din capul locului şi-a exprimat încrederea în brava oaste a comercianţilor la care a făcut apel de a’l seconda în această operă de interes public. Dacă d. Şerban crede că discuţiile noastre au fost lipsite de seriositate, cu atât mai mult sânt atunci acuzările d-sale neîntemeiate. Ce se poate face ? Nu ne-o spune nici dl. Şerban care declară că „măsuri de îndreptare pentru moment sânt imposi­bile“. Ca „sarcina e a guvernului“ o recu­noaştem şi noi şi tocmai de aceia am crezut de cuviinţă ca, prin organul co­mitetelor, să lucrăm cu d. Primar spre a influenţa guvernul să ia măsurile pe care le vom găsi mai bune. Critica îşi are utilitatea ei indiscuta­bilă când este pozitivă, adică construc­tivă. Dar critica care caută să zădărni­cească o acţiune prin combaterea bune­lor intenţii, este o critică negativă şi destructivă pe care noi nu o putem admite. Cine vrea binele obştesc să vină ală­turi de noi, să conlucreze însufleţit de acelaşi spirit şi de aceleaşi dorinii. A te resemina şi a aştepta totul de la „guvern“, când iniţiativele pot porni şi de la noi, este o veche concepţie politică care nu mai corespunde timpurilor de faţă când „datoria tuturor este de a pune umărul şi capul“. D. Constanţiu­ Ziarul „Gloria“, adică ziarul d-lui Mezincescu, vorbind de scandalul de la concursul de oftalmologie, în care doui profesori s-au bătut, fireşte, că... chiar, găseşte motiv să critice atitudinea d-lui dr. G. Demetriade, preşedintele juriului, care, în urma bălăci, a suspendat lucră­rile. Adică ce, d-rul Mezincescu, crede se­rios că un concurs se mai poate ţine în ordine când dour din membri s'au înjurat şi băcui şi sunt pe cale să violeze inci­dentul pe teremud, hai să-i zicem de... onoare ? Logica, bunul simţ, conduc la o altă concluzie de­cît acea trasă de d-nii doc­tori Mezincescu şi profesorii cari pro­testează împotriva d-lui dr. Demetriade şi îşi ieau angajamentul de a nu mai participa în comisiune cu d-nul dr. De­metriade. Profesorii cu demnitate trebue să refuze să participe în comisiunele din care fac parte nu profe­orii cari, sus­pendând lucrările, caută să evite conti­nuarea scandalului, ci cu profesorii cari au provocat scandalul şi cari au compro­mis astfel demnitatea şi prestigiul corpu­lui profesoral şi al instituţiei din cari fac parte. Dl. Dr. Demetriade şi-a făcut datoria şi prin măsura suspendărei a făcut un an îndoiti serviciu, profesorilor şi insti­tuţiei. □ Şcoala primară de fete „Petru Poni“ s-a închis din ordinul Direcţiei sanitare, pe timp de 2 zile pentru desinfectarea localului din cauză că dna Guţu dire­c­­toara şcoalei e bolnavă de anghină di­­fterică.

Next