Mişcarea, octombrie 1915 (Anul 7, nr. 215-239)
1915-10-16 / nr. 227
ANUL VII No. 227 Redacţia şi Administraţia laţi, Piaţa Unim No. 5, Saloamle Oluhalul I.itu-ir»! \BONTE ?n ţari ps on au ..... 80 hi în străinătate [* »c «a . . . 40 Praoţi ţi învăţătorii rurani . . 50•/# .w.y3gjaggg UN FIASCO FORMIDABIL UNIONIŞTII FAG APEL LA UNIRE: Unioniştii nu ştiu cura să mai mascheze rezultatul întrunirei de Duminică, care a însemnat cel mai formidabil fiasco. De altfel ridicolul acestei întruniri este tot atît de mare ca şi cârdăşia trinităţei Filipescu- Take Ionescu-Mille. Se încearcă mereu să sporească grandoarea imaginară a acestei întruniri, făcînd calcule negustoreşti. Aşa au început prin a afirma că la manifestaţia ce a urmat au participat 10.000 de oameni. Astăzi însă cînd resultatele ei se desemnează şi mai bine, cifra a fost urcată la 30.000, dar cu toate aceste fiascul rămîne în picioare. Oricum ar încerca fuzionaţii să interpreteze cu subtilităţi rostul şi rezultatele agitaţiei lor, nu pot amăgi lumea asupra unor adevăruri de o extremă simplitate, că agitaţia lor e de ordin pur politic şi urmăreşte răsturnarea guvernului, cu toate declaraţiile contrare, şi că ideia politică în numele căreia zic că luptă ar duce numai la o aventură, dacă cineva ar fi atît de uşuratec încît să încerce a o realiza. Nu agitând drapele generoase, nu arătând „dezastre“, care chiar dacă ar fi rele nu ar trebui trâmbiţate decât când se indică şi remediile pentru înlăturarea lor, se poate îndepărta din conştiinţa opiniunei publice neîncrederea pe care sterila sbuciumare a fuzionaţilor a deşteptat-o şi o menţine. Prin o înţelegere exactă a situaţiei, prin o mărturisire sinceră a greşelilor de pănă acum şi printr’o dorinţă reală de a sacrifica gusturi şi capricii personale interesului general, s’ar putea întrebuinţa toate energiile în folosul cauzei comune. Astfel se duce o luptă stearpă, în care noi ne facem datoria de a demasca pe cei ce se drapează in cutele stindardului naţional, pentru a disimula ambiţii şi resentimente politice, şi de a lumina opinia publică asupra situaţiei actuale, în care nu e vreme pentru gesturi aventuroase şi pentru declamaţii de care pănă şi oratorii dela Dacia s’au săturat. Cu un regret târziu fuzionaţii şi uneltele lor vorbesc de unirea sfîntă, cu care am îi datori ţării în aceste momente. Ba caută să stabilească răspunderi pentru sfărâmarea acestei uniri. E prea mult. După ce au aruncat asupra guvernului, care avea eroismul tăcerii, toate insinuaţiile, toate svonurile tendenţioase, toate acuzaţiile nedovedite, după ce s’au aliat cu cea mai murdară expresie a decreptudinei morale şi intelectuale, cu prozatorul Miile, după ce douăsprezece luni nu au pus cea mai mică bunăvoinţă pentru a se lumina şi a lumina pe alţii asupra îndreptăţirii politicei externe a României, vin să vorbească ei de sfărmarea sfintei uniri ? Știm că pentru micul dictator unirea însemnează să taci și să te supui capriciilor sale, dar, oricum, dacă în împrejurările actuale a făcut sacrificiul de a sta alături de d. Miile, putea să mai facă și pe acela de a ajunge la altă concepţie a unirii, care a încercat-o dl. prof. dr. Jianu, asupra profesorilor şi a studenţilor, nu se cunoaşte. Ceea ce este mai trist că în toate actele de desordine din facultate sunt susţinute de decanul facultăţei, care trebue să fie organul autorizat pentru menţinerea ordinei şi legalităţii facultate. Sirii de la Facultatea de Hediei In consiliul profesoral al Făcultaţei de Medicină, ce a avut loc Marţi după amează, d. Profesor dr. Jianu, elementul de desordine al acestei facultăţi, inducând în eroare şi surprinzând buna credinţă a câtorva profesori, cu binevoitorul concurs al ilustrului decan Dr. N. Leon, a obţinut votarea unei moţiuni prin care se anulează un decret regal şi se numeşte de ei, din oficiu, suplinitor la catedra de medicină operatorie, deja ocupată de un profesor titular, pe domnul... se înţelege pe d-nul dr. Jianu, eternul candidat la toate catedrele, când nu este posibil să fie numit un alt susţinut de d sa. In jurul concursului pentru catedra de oftalmologie, ce a avut loceri dimineaţă, acelaş domn profesor Dr. Jianu, a provocat, în faţa bolnavilor, un scandal cu injurii şi bate, nemaipomenit in viaţa facultăţii de medicină şi a Universităţii din Iaşi. Cu orice preţ, prin toate mijloacele violente, injurii, ameninţări, bătăi, în toate împrejurările, d. profesor Dan Jianu urmăreşte suprimarea legii învăţământului superior, în scopuri personale sau politice, transformând astfel facultatea de medicină într-o întrunire electorală de culoare de agenţi electorali şi bătăuşi. Această stare anarhică, care compromite în chipul cel mai grav prestigiul facultăţei de medicină şi a Universităţei din Iaşi, prestigiul pe care corpul profesoral al celui mai înalt aşezământ de ştiinţă trebue să-l aibă nu numai in faţa studenţilor, dar în faţa întregii lumi ştiinţifice şi a întregii opiniuni publice, nu mai poate dăinui. Suntem convinşi că dl. ministru al instrucţiei publice, prin măsurile cele mai energice, va restabili ordinea legală şi impune facultatei de medicină prestigiul, şi demnitatea pe care actele unora dintre profesori le compromite atât de grav. Mai suntem convinşi încă că elementele sănătoase şi demne ale acestei facultăţi vor face ca actele, de natura acelora ce s-au produs săptămâna aceasta să nu se mai producă. Intr'un ziar de dimineaţă din Bucureşti a apărut acum câteva zile un protest, semnat de cinci profesori ai facultăţei de medicină, care’şi dădeau o calitate pe care n’o aveau — calitatea de membri în juriul concursului pentru catedra de medicină operatorie—şi făceau aprecieri nedemne asupra unui coleg al lor, falsificând dosarul concursului. Asemenea acte, în dreptul comun, cad sub prevederile legislaţiunei penale. In special d-nul dr. Jianu, promotorul mişcărei împotriva numirei d-lui dr. C. Constantinescu, subscrie: In patima oarbă a intereselor sale personale sau politice, aprecieri contrarii acelora consemnate în dosarul concursului. Pentru ca profesorii şi studenţii cari au căzut victima acţiunei d-lui dr. Jianu să-şi poată da seamă de adevărul celora ce afirmăm aci, îi invităm să consulte dosarul concursului. Din acest dosar vor constata: 1) Că d-nul profesor dr. Jianu nu numai că n’a calificat de nul pe dl. dr. Constantinescu, după cum subscrie în protest, dar a consemnat în procese-verbale scrise și subscrise de d-sa, că are o activitate chirurgicală continuă, lucrări proprii şi procedee ingenioase, din care relevă, în special, pe acele privitoare la operaţiunele herniei. Toate probele susţinute de d-rul Constantinescu sunt apreciate de d-sa bine, şi pe cele mai importante le caracterizează cu cuvintele „probe excelente 2) Că, toţi ceilalţi membri ai juriului fac asupra d-lui dr. C. Constantinescu aprecieri care-l pun deasupra tuturor celorlalţi candidaţi. In special, ne referim la aprecierile membrilor din juriu, specialişti în materie de chirurgie, şi de aproape legaţi cu dl. dr. Jianu, la aprecierile d-lor Juvara şi Bălăcescu. Dl. dr. Juvara clasifică, în lucrări, pe dl. dr. C. Constantinescu cel întăi, în fruntea tuturor celorlalţi candidaţi. O mistificare mai cinică ca acea pe NOTE „Eflclelopeia JarMIcI Un adevărat eveniment ştiinţific este apariţia Enciclopediei juridice a d-lui G. Plastara, doctor în drept, licenţiat în litere şi laureat al facultăţilor din Paris. Savantul studiu al d-lui Plastara este împărţit în patru părţi. I) Definiţia, însemnătatea, istoricul şi literatura enciclopediei dreptului; II) Ideea de drept şi realizarea sa în timp şi în spaţiu; III) Ramurile dreptului; IV) Isvoareledreptului pozitiv, interpretarea legilor, metodologia juridică şi concluziune. Autorul găseşte origina ştiinţei enciclopedice în filosofiile lui Scheling şi Hegel şi arată care este adevărata corecepţie a acestei ştiinţe. Dualismul Kantian, ne spune autorul, a dezvoltat concepţia enciclopediei şi i-a consolidat terenul. Autorul, cu o deosebită competinţă, analizează cele mai de seamă noţiuni pe care se bazează ştiinţele juridice. Scrisă Intr’un stil curat românesc, limpede şi curgător, Enciclopedia Dreptului a d-lui G. Plastara se citeşte cu multă plăcere şi cu un adevărat interes. Prin faptul că noua lucrare a d-lui Plastara conţine numai 128 de pagini, ea poate fi cercetată cu înlesnire. In condiţiile în care a apărut această lucrare credem că ea nu trebue să lipsească din nici o bibliotecă. Cu atât mai mult se vor interesa de ea, desigur, oamenii de drept, avocaţii, magistraţii şi profesorii de specialitatea aceasta. E o muncă inteligentă şi cinstite, care merită să fie răsplătită, cu atât mai mult cu cât în vremurile de cumpănă prin care trecem se publică foarte puţin lucrări de valoare. Când apare câte una cată deci s-o aşezăm la locul ce i se cuvine. leillluirile IMHI din Campania pentru răsturnarea Guvernului întreprinsă de d-nii Ucu Filipescu şi lake Ionescu a eşuat chiar înainte de a se fi început. Prologul acestei campanii —întrunirea de Duminica trecută— a avut consecinţi cu adevarat funeste pentru cei doui aventurieri politici, coalizaţi pentru o acţiune criminală şi antipatriotică. Opinia publică, romînească a ramas scîrbită de gestul d-lor Filipescu şi Iache Ionescu pe care i-a acoperit de cel mai extraordinar ridicol şi ceia ce este mai grav, este faptul că cei două şefi au de luptat acum cu nemulţumirile profunde ce a stîrnit în rindurile partizanilor, campania deşănţată împotriva armatei şi a Coroanei. La apelul făcut prietenilor politici, au răspuns mai mulţi dintre acei cari au venit în capitală, tocmai pentru a protesta împotriva acţiunei nefaste ce s’a pornit. Intr adevăr, după terminarea mascaradei organizată cu concursul obicinuiţilor derbedei ai capitalei, d-nii Filipescu şi Tache Ionescu au putut auzi aprecieri foarte neplăcute din gura celor mai de seamă amici politici. In special d. Tache Ionescu a avut explicaţii foarte violente cu unii dintre fruntaşii partidului sale. Aceştia în primul loc nu sau sfiit să exprime şefului, profunda lor părere de rău că d. Take Ionescu sa făcut instrumentul luptei ce se dă in partidul conservator, între d-nii Nicu Filipescu şi Marghiloman. Aceşti fruntaşi tachişti cari au viziunea clară a situaţiei, l-au făcut atent pe d. Tache Ionescu că o solidarizare a partidului d-sale cu acţiunea nefastă împotriva armatei şi a Coroanei, va avea consecinţi incalculabile pentru viitorul partidului. Acelaş lucru se petrece şi in partidul d-lui Nicu Filipescu. D-sa a intimpinat un uragan de protestări, din cauza campaniei împotriva Coroanei. Sentimentul conservatorilor serioşi este că d. Nicu Filipescu sa aruncat într’o aventură periculoasă din care va eşi nu numai micşorat, dar poate chiar zdrobit. Cu un cuvânt, fiascul de Duminică a avut consecinţi tocmai contrare celor la care se aşteptau organizatorii mascaradei naţionaliste. SITUAŢIA O flotă rusă, compusă din 22 unităţi a bombardat portul bulgar Varna. Printre vasele acestei flote, se aflau câteva care transportau trupe De pe frontul occidental Germanii semnalează că au reocupat vre-o 250 m, din poziţiunea lor de lângă Mesnil, în Champagne, care încăpuse în mâinie Francezilor. Francezii anunţă un mare succes al lor lângă Givenchy. Pe frontul oriental au loc lupte îndârjite în regiunile Dunaburg şi Riga. In direcţia Dunaburg, germanii au cucerit localitatea Illuxst, au trecut dincolo de acest sector, dar au trebuit să se retragă în faţa superiorităţii numerice a Ruşilor. Ultimul comunicat din Berlin anunţă că trupele germane au înaintat din nou. In regiunea Riger, luptele sunt extrem de violente, dar n’au dat încă rezultate precise. Comunicatul din Petrograd anunţă că în ambele regiuni, Germanii pun în lupte mari forţe şi numeroase tunuri. Atacurile italiene, pe mai tot frontul, au fost foarte intense în ultimele zile, Italienii reuşind să ocupe unele localităţi. Austriacii anunţă că principalele poziţiuni au rămas în mâaile lor. In Serbia trupele austriace, germane şi bulgare îşi continuă operaţiunile înaintând, cele sârbeşti cedând terenul după lupta a căror intensitate variază. O acţiune bună şi o critici rea Cine şi-a făcut iluzia că întrunirea de la Camera de Comerţ la care a participat dl. Primar împreună cu comercianţii din acest oraş, ar fi putut avea ca urmare imediată oxtenirea mărfurilor, acela n’are noţiunea justă a realităţei şi a posibilităţilor. Printre aceştia se află şi dl. G. Şerban fost Preşedinte al Camerei de Comerţ. Intr’adevăr d-sa se arată nemulţumit de rezultatul acelei întruniri, la care n’a binevoit a lua parte. D-sa se aştepta la „discuţiuni serioase şi rezultate care să ducă la oxtenirea tuturor mărfurilor“ declară d-sa în „Opinia“. . Că nu au fost aşa de serioase discuţiile noastre, vina o are şi dl. Şerban, care ar fi putut da prin prezenţa d-sale o notă de seriositate, mai ales când recunoaşte că „datoria tuturor este de a pune umărul şi capul“ pentru a micşora răul şi a-l „îndulci“. Noi ceilalţi comercianţi am recunoscut această datorie şi am răspuns ehe- VINERI 16 OCTOMBRIE 1915 ZIAR NAȚIONAL LIBERAL SUB DIRECȚIUNEA TJMUI COMITAT flPJiRE ZiLrNiC flmundur! comerciale Linia tn nagín* Il-a 1 lea. tu pagina III » 50 bani. In pagina IV-a 4Ö bani. — TELEFON 21 — mărei D-lui Primar care, în grija ce o poartă cetăţenilor acestui oraş, a căutat să studieze alături de noi, şi prin noi, care sunt cauzele scumpirei mărfurilor. Ar fi lipsit de la datoria sa, credem, dacă ar fi rămas nepăsător faţă de acest fenomen al vieţei noastre economice de astăzi. Dl. Şerban este un apărător teoretic al libertăţii comerţului. Suntem şi noi de acord că comerţul nu poate da toate foloasele sale decât sub un regim de libertate, stăpânit numai de legile economice naturale. Numai cât astăzi când împrejurările politice au pus atâtea piedici comerţului nu mai putea vorbi de libertate. Câtă vreme comerţul nu poate fi alimentat tot aşa de lesne ca altădată, câtă vreme legea naturală a concurenţei nu mai funcţionează, iar în locul libertăţei generale de a avea mărfuri s’a substituit posibilitatea unor speculanţi de prima necesitate, nu se mai poate vorbi de libertate. Libertatea unora ar aduce subjugarea şi ruina celor mulţi. Contra acestei primejdii care ameninţă putinţa de trai a populaţiei acestei ţări, am înţeles cu toţii a ne mişca. Dacă dl. Şerban ar fi fost de faţă la acea Întrunire m’ar fi uşurat în „nota justă“ pe care îmi atribue că am avut-o când am aratat dificultăţile unei soluţii. In aceiaşi notă justă au fost toţi şi mai ales d. primar Mârzescu care, din capul locului şi-a exprimat încrederea în brava oaste a comercianţilor la care a făcut apel de a’l seconda în această operă de interes public. Dacă d. Şerban crede că discuţiile noastre au fost lipsite de seriositate, cu atât mai mult sânt atunci acuzările d-sale neîntemeiate. Ce se poate face ? Nu ne-o spune nici dl. Şerban care declară că „măsuri de îndreptare pentru moment sânt imposibile“. Ca „sarcina e a guvernului“ o recunoaştem şi noi şi tocmai de aceia am crezut de cuviinţă ca, prin organul comitetelor, să lucrăm cu d. Primar spre a influenţa guvernul să ia măsurile pe care le vom găsi mai bune. Critica îşi are utilitatea ei indiscutabilă când este pozitivă, adică constructivă. Dar critica care caută să zădărnicească o acţiune prin combaterea bunelor intenţii, este o critică negativă şi destructivă pe care noi nu o putem admite. Cine vrea binele obştesc să vină alături de noi, să conlucreze însufleţit de acelaşi spirit şi de aceleaşi dorinii. A te resemina şi a aştepta totul de la „guvern“, când iniţiativele pot porni şi de la noi, este o veche concepţie politică care nu mai corespunde timpurilor de faţă când „datoria tuturor este de a pune umărul şi capul“. D. Constanţiu Ziarul „Gloria“, adică ziarul d-lui Mezincescu, vorbind de scandalul de la concursul de oftalmologie, în care doui profesori s-au bătut, fireşte, că... chiar, găseşte motiv să critice atitudinea d-lui dr. G. Demetriade, preşedintele juriului, care, în urma bălăci, a suspendat lucrările. Adică ce, d-rul Mezincescu, crede serios că un concurs se mai poate ţine în ordine când dour din membri s'au înjurat şi băcui şi sunt pe cale să violeze incidentul pe teremud, hai să-i zicem de... onoare ? Logica, bunul simţ, conduc la o altă concluzie decît acea trasă de d-nii doctori Mezincescu şi profesorii cari protestează împotriva d-lui dr. Demetriade şi îşi ieau angajamentul de a nu mai participa în comisiune cu d-nul dr. Demetriade. Profesorii cu demnitate trebue să refuze să participe în comisiunele din care fac parte nu profeorii cari, suspendând lucrările, caută să evite continuarea scandalului, ci cu profesorii cari au provocat scandalul şi cari au compromis astfel demnitatea şi prestigiul corpului profesoral şi al instituţiei din cari fac parte. Dl. Dr. Demetriade şi-a făcut datoria şi prin măsura suspendărei a făcut un an îndoiti serviciu, profesorilor şi instituţiei. □ Şcoala primară de fete „Petru Poni“ s-a închis din ordinul Direcţiei sanitare, pe timp de 2 zile pentru desinfectarea localului din cauză că dna Guţu directoara şcoalei e bolnavă de anghină difterică.