Mişcarea, noiembrie 1915 (Anul 7, nr. 240-263)

1915-11-03 / nr. 241

ANUL VII No. 241 ' ABONAMENTE Inară pe un an . . 20 lei In streinatate pe un an. 40 „ Pentru preoţi şi învăţători rurali se face reducere da 50°/0 REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 1. MARŢI 3 NOEOMBRIE 1915 TELEFON No. 121 ANUNŢURI COMERCIALE pe psgîna îî nia pe pagina IU ^ ZAIR COTIDIAN defecţiunea unui comitet * ' tiut de clubul naţional-libera! o număr 5 BANI 1 leu 50 b. 40 b. In localul clubului Naţional-Liberal. Un număr 5 BAN! ZIAR NATIONAL - LIBERAL. COTIDIA Viv0 Sfârşitul ani campanii Bastardul politic denumit „Federaţia Unionistă“ născut dintr’o oribilă promiscuitate, a intrat în agonie. Tot ce şarlatanismul rafinat poate inventa s’a inventat, pentru a se provoca o diversiune în opinia publică a ţării şi a trece drept «ideal naţionali cea mai impură combinaţie electorală. I s’au schimbat denumirile în fie- ! care săptămână, dar împrejurarea aceasta n’a putut masca rostul ei, adevarat. Ba ceva mai mult, cu cît acţiunea ei devenea mai întinsă, cu atâttendinţele erau mai evidente. Azi campania federalistă nu se mai susţine decât de formă. In realitate ea nici nu mai există ca mişcare politică. Totuşi această campanie chiar sub forma falsă în care s’a produs, a fost dăunătoare ţărei. Lipsa de seriozitate şi de sinceritate a unor atari campanii nu este şi nu a fost simţită de toţi. Totdeauna se găsesc temperamente destul de lesne crezătoare, cari să cadă în mrejele viclene ale demagogilor. Acei puţini cari au fost pervertiţi şi înşelaţi, trebuesc compătimiţi. Dar în afară de răul produs prin înşelarea celor naivi, campania federalistă a mai avut şi alte mari păcate, ce nu uşor vor fi iertate şi uitate. Ea a căutat să compromită ţara arătând o ca nepregătită şi aceasta când ? Tocmai în momentul cînd se cerea intrarea in acţiune a ţărei. Apoi campania d-lor Tache Ionescu-Mille şi Filipescu prin calomniile debitate, a căutat să surpe autoritatea unui guvern, care în aceste momente reprezinta nu interesele unui partid, ci pe acelea generale ale ţărei. In locul unei depline încrederi şi unei comedii interne, federaţia a asvârlit cu mâna largă sămânţa destinirei, anarhiei şi lipsei de încredere. Acesta este un pacat ce nu va putea fi spalat decât în lacrimile de regret, ale acelor ce pentru interese de partid, au uitat obligaţiunile ce au faţă de neamul nostru. Campania federalistă a căzut în discredit şi ridicol şi în afară de marele deserviciu ce l-a făcut ţărei a însemnat încă un punct negru în viaţa obişnuită a partidului conservator, nu va lua parte la campania electorală. .Pierderea „ Ancona““, a produs o impresie în Italia. La atacurile italiene, zTarel® răspund că „Ancona“ fiind somată de un submarine austriac, a căutat să fugă. Telegramele germane spun ca rezistenţa Sîrbilor a slăbit: numai în direcţia Monasîir câte va coloana se opun Bulgarilor care trec Prilepu!. Bulgarii, au luat în prada lor, la Lasscovaţ 60 tunuri de nou model, — Iar Germanii la Kruşevaţ au luat 10 tunuri CreusHt. Patersburgul, unde in ultimul timp s’au stabilt, toate mulţi refugiaţi din ţinuturile ocupate de Germano-Austriaci a început a fi descongestionat. Fabricile care nu lucrează pentru armată,zilele, lazaretele, etc, sunt strămutate în interiorul Rusiei. Această măsură s’a luat pentru a sa evita o eventuală lipsă în Patersburg, cars nu-i alimentat da cât pa o ■singură cala ferată ds la Moscova. Dacă această cala ferată s’ar întrerupe dintr’o cauză oarecare Pstersbirgul ar fi expus I psei și chiar foametei. Juan de Marassa“, cu voacea tremurândă, a cerut intrarea imediată In acțiune alăturea de itada. — „Nu putem sa nu mergem alăturea de Yidarl, a strigat V. Vasile Dumitri«, cu aplauzele d-lui dr. Bogdan și a Jojei cu No. 9". Conservatorii însă atribuie în treg dezastrul întrenirei discursului d-lui Y. Dumitri«. Și mai entuziasmat, de întruniri, se zice el ar fi d nul Au. i'ozv care a găsit prilej«l Să„frece“ ped-nul Tak-'. longson. Şi în adevăr, d. A. C. Giza a „frecat“ pe d-nul Taclu leneseu, dar studenţii săi Bau aclamat. Ce nu e postiti în MMioniA „Federaţiei Unioniste“. Cisi se piai îndoeşte acum că întrunirea de om a răsturnat guvernul şi a asigurat ,,Bornăviia mare“! SITUAŢIA In vreme ce se scufundă încă enorme bastimente şi cad obuze peste tranave, zvonuri timide de pace încep să rătăcească prin presa europeană. Pentru prima oară baz-sls de negocieri par verosimile: ar fi vorba despre evacuarea Belgiei şi a nordului Franţei. Anglia va plăti o mare indemnizare de războiu: aceasta cererea Germaniei. Iar libertatea mărilor ar rămânea să fie supusă negocierilor. Ne mirăm că în aceste tratative intră chestia evacuării Belgiei. Dar pentru ce nu cere Quadrupla respect pentru integritatea Serbiei ? Sau poate că Anglia, fiindcă nu vrea si aibă pe Germani In apropiere, stăplni pe țărmul briglan, în apărarea acestui mic stat vecin ? Statele mici trebu» să se b'zia pe puterile lor; și pe ajutorul statelor mari numai atunci cînd interesele lor coincid. Parlamentul grec s’a dizolvat. Alegerile d'n Grecia vor avea caracterul unui referendam» pentru războiu sau neutralitate. Se spune să Vanizslos ntrunirea Federalista de ieri întrunirea de ieri din sala „Carageale“, care nu poate cuprinde decât maximum cinci sute de persoane ticsite ca sardelele, a devenit pentru ziarele unioniste de dimineaţă marele meeting naţional al Iaşului şi al Moldovei.:! Valută şi valuri de lume se încâlceau unele pe altele, sic umoniştii, pentru a veni să audă din gura d-lui C. Miile cuvântul hotărâtor de dezrobire a neamului. Ş’a venit lumea. Au venit vre-o 20 oratori dela Bucureşti cu sudele tot respective, d-nul Nicu Aidlipescu cu Raul Crăciun şi d-rul Geani ; d-nul Tache Ionescu cu d-nii Căpităneanu, fraţii Toma şi Victor lonescu, d-rul Arati, Mişu Sipaomo şi Mimi Piemola ; d-nul C. Maie cu d. Emil Fagure Honigman care, în treacăt fie zis, luase loc alăturea de d-nul A. C. Cum ; d-nul Mişu Cantacuzino, Barba Oslavrancsa, Emil Lahovary, Petru Negulescu, orfani, fără suite... D-nul Petru Negulescu a ţinut să-şi păstreze vechia porecla a «orfanului de la Buch». Au mai venit cu ei din Bucureşti şi Brăila două echipe de bătăuşi, cărora d-nul Raul Crăciun le dăduse elegantul nume de «aviatori». In monomuri sau in rânduri de doi câte doi, sub comanda d-lor Raul Crăciun şi Visanti „aviatorii“ parcurgeau piaţa Unirei şi intrau inberării cântând «Dişteaptă-le române», în râsetele generale ale consumatorilor. Au venit apoi cei din provincie : tachişti şi filipscani cunoscuţi data Botoşani, Vaslui, Bârlad şi Roman. Au venit, din localitate, clubul d lui D. A. Greceanu, adică amicii din localitate ai d-lui Nicu Filipescu şi parte din clubul conservator-democrat, adică amicii d-lui Tache Ionescu, sub conducerea d-lui Dr. Meziticescu, secundat de d-nii ■ N. Cananău şi Anibal Care. D-nii A. A. Bădărău şi amicii săi s’ au abţinut. Cea mai mare parte din conservatori-democraţi, in timpul întrunită, au stat în localul clubului. A mai venit, în fine singur, ca întotdeauna, d. A. C. Cuza, 30 — 40 studenţi puşi sub comanda d lui Banu de la Bucureşti şi a d-lui Gr. Fopa *de la Iaşi... A d lui Popa de la Iaşi, singurul student care a găsit mijlocul de a concilia concepţia naţionalistă cu politica tachistă, scriind iarna la « Unirea» şi vara la «Gloria», prima-vara şi toamna la amindouă. Nimine, absolut nimene din Iaşi. Acesta este adevărul adevarat, crudul adevăr de care s’a isbit «Federaţia unionistă» de la Iaşi. Recepţie fără Urne şi fără entuziasm la gară; procesiunea la mitropolie, cadenţată şi tăcută, care dădea impresiunea unei inmormintân sarace a unui membru din o societate de ajutor mutual; intrarea la întrunire, lipsită chiar de aspectul obicinuit a întrunirilor electorale de opoziţie, compunerea sălei numai cu prieteni din provincie şi din cluburile politice, fără de ieşeni, a deşteptat bunul simţ al fruntaşilor federaţiei unioniste». D-l Nicu Filipescu a cerut să vorbească printre cei dintâi, a vorbit de lehamite şi a părăsit întrunirea la ora 4, adică cu 3 ore înainte de terminarea întrunirei şi a renunţat la ridicolul manifestaţiei de stradă. D . Tache Ionescu a părăsit de asemenea întrunirea imediat după ce a vorbit, iar d. Octavian Goga, într’un moment de sinceritate a declarat că, acţiunea Uniunei nu prinde în opinia publică şi că e pentru ultima oară că vorbeşte în intrunirile publice ale „Uniunei“. In piaţă un partizan însuşi al d-lui Nicu Filipescu anunţa : că, cu această întrunire se încheie şi seria întrunirilor „Uniimei“. Descurajare complectă pe toată linia. Manifestaţia organizată la eşirea de la întrunire, de aceiaşi azistenţă, n’a putut acoperi dezastrul întrunirei... Studenţii dnului A. C. Cuza au aclamat clubul conservator-democrat, din care face parte şi d. Moritz Wachtel, preşedintele „federaţiei unioniste" a evreilor pământeni, au încercat să fluere la clubul naţional-liberal, îndreptul căruia au fost întîmpinaţi cu puternice strigăte de a trăiască partidul naţional-liberal şi Ion Brătianu... La clubul politic al lui Greceanu manifestanţii iar au aclamat... La „Iaşul" fireşte au filiera şi atît de compactă şi de curajoasa a fost azistenţa în cât nimene nu s’a găsit să replice la injuriile ce li se adresa de d. căpitan Stroja. Cu steagul fetelor din Sibiu manifestanţii au mai aclamat, în ciuda d lui A. C. Cuza, numai pe domnii N. Filipescu şi Tache lonescu. Şi astfel s’a terminat marele meeting ale celor cinci sute de inşi arătaţi mai sus, după ce la gară, d. Tache lonescu n’a acoperit faţa de ruşine, când câţiva tineri au intonat, în rîsul homeric al şefilor de tren şi frânărilor : Haldiridi, neamţule! Singurul entuziasmat de întrunire a fost trufandaua politică , d. Vasile Dimitriu, care reluându-şi patosul cu care a pledat în procesul incendiatorului Tekler şi eleganţa cu care a debutat la... „Doh Cuvlnt către studenţi Plin de amintirile frumoase ale trecutulu , am asistatori la întrunirea „Federaţiei Unioniste“ vrind sa îmi reuşesc niste entre de mult dispărute, in mijlocul tineretului universitar. Vmnisem cu intenta sa manifestez şi eu alaiuri de dişii, crezînd că la strigătele lor se astound nu porniri de ură, dar numai dragoste curată, îmi Închipuiam eu la 20 ani, tinerii universitari ştiu a se Închina la „idoi“ şi nu la „idoli“. Aveam convingerea că pe Ungă entuziasmul caracteristic celei doutai tinere, voi Întâlni seriozitatea dobândita prin cugetare. Şi vai, ce trist am fost impresionat! La sfârştul întrunirei, ma aşteptam, ori şi care ar fi fost cuvântul de ordine:—Ca tineretul universitar sa manifesteze la statuia lui Vodă Cuza şi apoi parcurgând str. Ştefan cel Mare, sa se oprească In faţa bronzului marelui domnitor, unde să se iară jurământul solemn al tinerimei, pentru infiptuirea idealului nostru de veacuri. Aşa se face politica naţională. Cu toate acestea studenţii au preferat sâ manifesteze simpatic la clubul d lui Tache Ionescu, şi Montz Wachtel, la clubul d-lui Grecianu, şi sâ manifesteze In eh postii la clubul liberal. Pe vremea mea studenţii nu faceau politică nici cu dl. Take Ionescu, nici cu dl. Grecianu nici cu vreun alt şef de organizaţie politicâ; pe vremea uita noi nu ascultam de cit Îndemnul sulitului. Pe vremea mea linia noastră da conduită ne-o aratam noi singuri. Pe vremea mea dl. Tuchs lonescu era pentru dl. Cuza «un agent străin» şi dacă cumva ar fi stat la aceiaşi tribună cu Domnia sa, vorbind la numele aceloraşi idealuri, risca să-şi piardă popularitatea. Pe vremea mea era im fir conducă- tor In toate acţiunile noastre şi ori ce ne-ar fi spus dl. Cuza sau dl. Iorga, aiî ar fi putut să ne întoarcă de pe drumnul apucat de noi, deci ştiam că în Îndemnurile lor se ascundea greun calcul, care nu cadra cu tinereţea şi cu convingerile noastre. P’e vremea noastră se ciuta „Deşteaptă-te Romine* şi nu „Haidihul Neamţule“. Azi insa mi se pare că totul e schimbat, şi ce n’aşi da să mă înşel ! Acum când trăim clipele cele mai mari ale neamului nostru, nu uitaţi studenţi că nu ia „idoli“ trebue să vă puneţi nâdejdiile voastre, dar nu „idee“. Şi de aceia staţi şi cumpăniţi acest mare adevăr, singurul care duce pe căile de lumină. Cînd studenţii francezi manifestau la Leul din Belfort la Statua Stasburgului erau animaţi de «idee“ şi dar azi line.,retul francez nădâjdueşte mai mult ca, ori cind recucerirea'celor, douăprovincii franceze, aceasta se datoreşte nu unor instigaţiuni vulgare ale unor „idoli“ efemeri, dar „ideei“ pe care o reprezenta marele Dérculéde. Idolilor li-a trecut vremea şi voi dragi prieteni aţi trebui să o înţelegeţi. Primiţi vă rog aceste sfaturi de la mai marele vostru şi vă rog să credeţi câ sunt animat de aceiaşi calde sentimente pentru tot ce poartă pecetea tinereţei. Edurd D. Lăzărescu Fost Preşedinte al studenţilor Universitari NOIE FEDERALISTE Primul patriot care a descins ieri în piaţa Unitei ca să cheme pe Moldoveni la luptă a fost d. Fagure. Intransigentul federalist a venit să rectifice la telefon unele scăpări oratorice ale d-lui Tache Ionescu. Unul dintre oratorii de ieri a spus că a venit să facă un act de prezenţă deşi e bolnav. In consecinţă oratoriul a arătat că nu poate discuta decît cu „pumnul“. Federaţia, a spus veneratul părinte Lucaciu, este un partid de ordine. Dovadă cele petrecute la întrunirea de la Bucureşti.* La Iaşi nici unul dintre patrioţii federalist na invocat pe Hanmi Silberstein, prima victimă a „idealului naţional” al d-lui Nicu Filipescu. * DL . Crăciun a plecat foarte... a mărit de la Iaşi. întrunirea de ieri i-a stricat tot cheful căci n'a corespuns programului pe care l’a formulat la Bucureşti la tovărăşia colora de la GD. N. * Dl. C. Disescu nu mai putând găsi nici un,fapt nou“ n’a mai venit la Iaşi. * La întrunire asistenţa a petrecut cînlind imnuri războinice împotriva nemţilor —pe... motivele muzicale ale cîntecului nemţesc „Gaudeamus !“. A se ceti pe pagina 11-a ultimele stiri tele- Informaţii . Toată lumea sa putut convinge oricât de nedrepte şi infame am fost acuzaţiile şi bănuelile ce „Epoca şi ziarele „Federaţiei Unioniste“ din localitate au aruncat asupra dlui prefect de poliţie C. Chilimoglu şi asupra unora dintre fruntaşii noştri. D. prefect C. Chilimoglu, cu o bună cuviinţă şi cu un tact mai presus de orice laudă, a ştiut să înlăture toate incidentele, să previe toate iritaţiunile. Prefectul „socialist ‘ cum numeşte „n venimsntuV■ a făcut dovada unui tact şi a unei educaţii de care n ar fi fost capabil nici un prefect conservator, întrunirea s’a ţinut şi manifestanţii sau bucurat de cea mai larga toleranţă, compatibilă cu interesul menţinerei ordinei publice. Nu e vina Prefecturei de poliţie dacă această toleranţă a avut de efect să dovedească lumei ridicolul mănifestaţiunei şi a acţiunei „Federaţiei Unioniste1". Nu mai e nevoe dar ca săinsistăm mai mult astăzi şi să spulberăm calomniile ziarelor, mai sus numite, în ce priveşte acuzaţia organizărei bandelor de bătăuşi sub auspiciile politicei. Tot Iaşul ştie în rândurile cui au fost bătăuşii. Nici d. Raul Grăciun, mdă. vizunii, tu ci ilustrul „box tradus de la Bucureşti, nu simt agenţi de poliţie, ci membri în partidul conservator, ele cea mai fir-pascană nuanţă. Regretăm named făptui că aud 23. A. Greceanuşi N. Cmnanău, secundaţi în acţiunea lor de aceşti «aviatori», au dat atitudini de o inocenţă fedeniniâ, acuzând poliţia de faptele de cure ci se făceau vinovaţi. Injuriile „Epocei” şi ale ziarelor unionism din localitate rămân dar îndreptaţi în contra adevăraţilor orgvnm iuti de bătăuşi.